Page 53 - Drumul_socialismului_1979_07

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 6 74

CREŞTEREA CONTINUĂ A NIVELULUI DE TRAI
Directivele Congresului al XH-iea al partidului -
Te
în dezbaterea comoniştilor, a tuturor oamenilor muncii
PREOCUPARE FUNDAMENTALA A PARTIDULUI NOSTRU
DUMI>
8,30 Gimj
Sporirea producţiei de cărbune (Urmare din pag. 1) 8,40 lin
Tot
9,25 Şoim
(Urmare din pag. 1) mondial, ţara noastră va XlI-lea Congres al Partidu­ exprimăm, alături de întrea­ Munca minerilor — 9,35 Film
pii :
realiza o producţie de lui Comunist Romăn, mine­ ga noastră clasă muncitoare, Episi
liniat faptul că extinderea 85—88,3 milioane tone de căr­ rii de la Paro.şeni îşi vor in­ înalta noastră recunoştinţă 10,00 Viaţi
procesului de mecanizare a bune, ceea ce relevă încă tensifica eforturile pentru a şi înaltul nostru respect 11,40 Pont
12,00
Buci
minei a devenit o permanen­ o dată justeţea orientării obţine o producţie sporită la pentru grija şi preocuparea apreciată cum se cuvine 12,30 De !
ţă a procesului nostru con­ partidului nostru privitoare cărbune şi o semnificativă pe care le manifestaţi faţă 13,00 Teni:
structiv, fapt care determi­ la dezvoltarea bazei proprii depăşire a angajamentului a- de ridicarea continuă a ni­ Recenta hotărîre a ple- FAŢA DE ClSTIGUL KEA- mâni
nă ca, an de an, producţia de materii prime, materiale nual. velului de trai material şi narei Consiliului Naţional LIZAT ÎNAINTEA PRIMEI ,,Cii(
de cărbune să crească ne­ şi energie. Evident că dez­ De fapt, colectivul nostru spiritual al tuturor, celor ce al .Oamenilor Muncii re- MAJORĂRI. Adevărul este te il
Utilii
încetat. Colectivul nostru a voltarea bazei energetice şi şi-a depăşit încă de pe a- muncesc, al întregului nos­ flectă preocuparea partidu-, că muncim, dar şi cîştigul direi
reţinut din proiectul de Di­ a producţiei de cocs a ţării cum angajamentul 'anual cu tru popor. lui, a secretarului său ge- este pe măsură. O Ai
rective că în viitorul cinci­ solicită creşterea considera­ peste 500 tone de cărbune, Raportînd că am încheiat neral pentru continua creş­ Angajamentul luat anual pe 17,55 Film
l-am
împreună
nal producţia de cărbune va bilă a producţiei de cărbu­ ceea ce ne permite ca la a- primul semestru al anului tere a nivelului de trai, care 18.45 rut“.
material şi spiritual al oa­
eu ceilalţi ortaci din bri­
Cei ■
ajunge la un nivel nevisat ne. Aici este inclus preg­ dunarea generală a oameni­ cu rezultate bumf, obţinînd gada pe care o conduc Ateii
cu ani în urmă. In condi­ nant şi efortul colectivului lor muncii, ce va avea loc depăşiri cuprinse între 3,2 menilor muncii, grija pă­ l-am realizat şi depăşit cu 19,00 Tele,
rintească pentru viaţa şi
ţiile crizei de materii pri­ de mineri de la Paro.şeni. curînd, să ne reînnoim an­ şi 3,8 la sută la producţia 19,15 Pern
t 90 mc (la înaintări în
me şi energetice pe plan In întîmpinarea celui de^al gajamentul anual. netă, globală şi marfă, la munca minerilor. Şi de a- pes e rire
indicatorul de productivitatea ceasta dată, munca mine- cărbune). Dorinţa noastră Fere
cinstea
celui
în
ca
muncii, că am realizat pes­ rilor este apreciată aşa este _ xif-lea Congres al 20,10 şov
cum se cuvine, fapt pentru
Film
de al
te 2000 000 lei economii Iii care beneficiem primii şi partidului si a celei de-a ( cu ,,
ne
materiale,
Recuperarea tuturor resurselor secundare- cheltuielile hotărîrea fermă în procentul cel mai mare _ aniversări a eliberării lizăm 0 21.45 Copr
35 a
exprimăm
liană
Tele
de a răspunde măsurilor pri­
sa
alriei
a:
U
’
P
P'°-

^
“bucuri
foarte mult *
°
ducţie suplimentară la căr-
vind ridicarea nivelului de butie° Ac“X ne Din august 1977, cînd a bune care să ne aducă în © s
LUI
mijloc eficient de lărgire a bazei trai cu realizări şi mai în­ avut loc prima majorare, fruntea brigăzilor de la 16,(HKEmis
pro­
semnate
în
creşterea
ghiul
miner mina Lupeni. înţelegem că
ducţiei
şi
productivităţii
muncii, în realizarea de e- retribuţia mea, ca 18.50 Tele. 1001
categoria a 5-a, cu două a mulţumi partidului pen­
19,00 1
conomii şi beneficii, anga- trepte, a crescut de la 3 200 tru grija care ne-o poartă, 19,15 Prioi
de materii prime şi materiale , jîndu-ne ca în cinstea celei culele făcute, DE LA 1 AU- mult si mai bun cărbune. 19,30 Dos a
lei la 3 467 lei- După cal­
înseamnă a da ţării cît mai
IVI uzi
de a 35-a aniversări a eli­
berării patriei şi Congresu­ GUST A.C., RETRIBUŢIA 19.50 Oriz<
(Urmare din pag. I) toate secţiile şi sectoarele tru recuperarea unor rămî- lui al XlI-lea al partidului LA CARE AJUNG VA FI MATYUS UASZLO 20,20 tic
Cadr
din combinat. 6 atenţie cu neri în urmă. să ne onorăm integral, la DE 4 042 LEI. Fără să mai miner şef de brigadă 20,40 Rom
adaug sporurile de care in
tora cuprinzind peste 25 de totul specială se acordă co­ Realizarea sarcinilor tra­ parametri înalţi sarcinile de mod normal beneficiez. la sectorul VI tlark
materiale — începînd cu fie­ lectării uleiurilor uzate, ca­ sate în acest domeniu de plan şi angajamentele asu­ al I.M. Lupeni 21,35 Tele.
rul vechi şi terminînd cu re reprezintă peste 30 la conducerea superioară de mate în întrecerea socialistă MAI MULT CU 842 LEI
liîrtia — a căror valoare to­ sută din cantitatea de ule­ partid, personal de către se­ pe acest an.
tală anuală reprezintă cea. iuri consumate anual în cretarul general, tovarăşul 11£
1,2 miliarde lei. Pentru ur­ combinat.
mărirea sistematică a rein­ Desigur că realizarea unui Nicolae Ceauşeseu, impune Aportul cooperatorilor din Oeoagiu la realizarea
troducerii în circuitul pro­ asemenea volum mare de co­ în continuare manifestarea BUCUR
clio jurnal
ductiv a tuturor resurselor lectări a impus din partea unui înalt spirit de exigenţă sei; 8,(
secundare ce rezultă ătît din organizaţiilor de partid, de şi responsabilitate pentru va­ celor 2100 tone legume să fie mai substanţial I satelor ;
activitatea de producţie cit lorificarea tuturor resurselor minical ;
şi din activitatea de repara­ sindicat şi ale U.T.C. o in­ tru toţi;
ţii şi întreţinere, au fost no­ tensă activitate de educare secundare, contribuind astfel De pe cele 100 hectare des­ amintită, unitatea a valori­ Necşa şi Elena Gîrjob, pre­ 13.15 Şla;
minalizate concret compar­ a tuturor oamenilor muncii la lărgirea bazei tehnico- tinate culturii legumelor. ficat, pînă acum, aproape cum şi mecanizatorii Petru veselă; 14
timentele tehnico-economice în ideea necesităţii .şi avan­ materiale şi economisirea u- Cooperativa agricolă din 100 tone. Şefa fermei legu­ Perţa, .Simion Trosan şi tativ; 14,1
care întocmesc balanţe, s-au tajelor ce rezultă din gospo­ Geoagiu are prevăzut să li­ micole, ing. Alexandrina Bokcy Ion, au înţeles răs­ Ioana inf
stabilit posibilităţile de re­ dărirea şi folosirea judicioa­ nor importante fonduri va­ vreze la fondul de stat 2 100 Ciornei, ne spunea că in a- punderea ce le-a fost încre­ 15.00 Ciul
10.00 Alb
cuperare existente în C.S.H., să a tuturor materiilor, ma­ lutare. tone produse. Din cantitatea ceastă perioadă se recoltea­ dinţată privind soarta pro­ Horă mL
ducţiei de legume. Ei au fost
după care au fost transmise terialelor, combustibililor, ză şi valorifică din plin roşii sprijiniţi cu însemnate for­ 17.30 Nou
sarcini de colectări tuturor precum şi din recuperarea din solar (110 tone planifica­ pretutind«
teca
pcn(
sectoarelor de activitate, o- şi valorii'icarea tuturor re­ te — n.n-) şi varză timpurie. ţe de Ia liceul agroindustrial tliojurnal
dată cu comunicarea cifre­ surselor secundare prin con­ Dacă plantatul şi semăna­ şi şcoala generală din loca­ gistrări d<
lor de plan. sumarea lor în combinat sau tul legumelor nu au ridicat litate, precum şi de la că­ 20.30 Tur
minul de bătrîni. Rău este
In acest context, în cursul probleme deosebite, la între­ însă că aportul cooperatori­ 21.15 Jaz
anului' 1979 se vor colecta la alte întreprinderi din ca­ ţinerea culturilor s-au întîl- lor din celelalte brigăzi, că­ nări ; 21,3
nit serioase neajunsuri, fiind
drul economiei naţionale. A-
ţelor cele
cea. 800 000 tone fier vechi ceasta rezultă şi din faptul necesară intervenţia cu mă­ rora li s-au repartizat cul­ jurnal ;
şi resturi rezultate din pre­ că problema reutilizării pe suri energice din partea or­ turi de legume pentru a fi sportiv ;
lucrare, care se reutilizea- seară largă a resurselor se­ ganelor locale de partid şi întreţinute, nu s-a făcut a- dans ; 24,
0,05—5,00
ză integral la producerea o- cundare constituie un punct de stat pentru a mobiliza proape deloc simţit ceea ce, . nocturn.
ţblului. De asemenea, pro­ permanent in programele de suplimentar forţe din afâra fireşte, nu poate “decât să de­
diminuarea
termine
produc­
ducţia de piese turnate din activitate ale organizaţiilor cooperativei agricole la pră- ţiei şi a veniturilor băneşti
şitul tomatelor, verzei şi cas­
metale neferoase se reali­ de partid şi ale comparti­ traveţilor. Cooperatorii din ale C.A.P. şi membrilor coo­
zează în proporţie de cca. mentelor tehnico-economice, brigada î~ Gelmar, în frunte peratori. Iată un motiv pen­
25 la sută cu alamă, cupru al cărui urmărire şi analiză cu brigadiera Elisabeta Bo- tru care cooperatorii din
şi bronz, ce rezultă din ac­ ■se face lunar, stabilindu-se zeşan şi şefele de echipă Ste­ Geoagiu. conducerile C.A.P. DEVA:
tivitatea de colectare de la m mod operativ măsuri pen- la Homorodean şi Elena Dră- şi fermei legumicole sînt da­ căzătoare
Marin mi
goi,- unii cooperatori repar­ toare să-şi mobilizeze toate prinzi o
tizaţi să lucreze la fermă, forţele la efectuarea în cele (Grădina
între care îi amintim pe Ni­ mai bune condiţii a întregu­ NEDOARi
Brigadierul Constantin Alexe (primul din stingă) pare colae Murgu, Ana Căliman, lui volum de lucrări din le­ căra) ; P
mulţumii — alături de doi ortaci ai lui — de roadele zilei Silvia Zerbea, Elena Ilomo- gumicultura. (Siderurgi
Accelerarea ritmurilor de execuţie de muncă pe care abia au înehoiat-o. La plusul de producţie rodeanu, Ion Ianeu, Iosif loden (A
— seriile
Boldor, pensionarele Maria
N. TlilCOB
al I.M. Petrila îşi atluc zilnic contribuţia şi ei. Foto : A. L1CIU
rul) ; PE’
şi cerşetc
Afr
ţele
nu este posibilă cu promisiuni brie) ; Or
publica) ;
— seriile
Insule în
şi pasarea răspunderilor MASTK-KASIl CU! ÎMPLINEŞTE VIRSTA Di 755 DI rcîsc) ; VI
râ identil
4 LONEA :
(Minerul)
(Urmare din pag. X) „Viscoza“, cunoscător al pro­ (Urmare din pag. l> oraş? Este extrem de lung prese şi multe alte suban- pomicol, precum şi alte u- leargă du
blemelor şi al oamenilor din dacă ne referim la timp, samble. Am numit aici har­ nităţi. Baza socialistă a a- Drind <I\Ii
ficiar — iată alte cauze care subordine acuza insuficien­ pentru prima oară in.scris căci trebuie să avem în ve­ nicul colectiv de la între­ cestora le-a propulsat ca NOASA :
fac ea lucrările să se desfă­ ţa forţei de muncă — îndeo­ „român“ şi „românesc“ in dere un arc peste cîteva prinderea mecanică, unita­ tehnologii, organizare şi e- (Muncitor'
şoare greoi, obiectivul să în­ sebi dulgheri — şi a unor loc de „valah“ şi s-a pe­ secole. Sau este relativ te ce s-a dezvoltat an de ficienţu pe coordonate mo­ Sărbăt.oan
(7 Noiem)
registreze restanţe cam mari utilaje, ca şi faptul că nu cetluit în „Palia“, s-au in­ scurt, mai ales pentru u- an, adueîndu-şi partea de derne. bra (Ste
faţă de plan- tuturor lucrătorilor con­ crustat în lemn şi port a- nele domenii, dacă pri­ contribuţie la dezvoltarea Aceeaşi ascendenţă au RABARZJ
— Nu spunem că în une­ structori li s-au asigurat ţita dor de viaţă neatir- vim lucrurile prin prisma oraşului, devenind, de fapt, cunoscut-o şi celelalte do­ nerul) ;
le privinţe constructorii nu spaţii de cazare corespun­ natâ şi atîta credinţă în filiaţiei. De pildă, cojoca­ un avanpost al acestuia, menii . viaţa culturală, de poli se
au dreptate — recunoaşte zătoare- „Dar ne vom mo­ omenie, echilibru şi lumi­ rii şi. blănării de ieri, sînt mecanicul său şef. apărare a sănătăţii, învă- tria) ; Al
tovarăşa ing. Rodită Tatu- biliza pentru a grăbi -ritmu­ nare cum numai un popor astăzi muncitorii, stăpîni Ce să mai vorbim de ţămîntul, serviciile către seriile
Iici, directoarea I.F.A. „Vîs- rile de execuţie şi a intra viguros şi netemător o poa­ pe destinele lor, din între­ producţia de mase plasti­ populaţie etc. GEOAGIU
aproape f.
coza“ Lupeni —, însă nici ei cu lucrările în grafice“. La te face; prinderea „Vidra“, sau din ce, care a plasat oraşul în Orăştie nu se opreşte, are cultură) ;
dintre
dealuri
De-acolo,
nu se mobilizează suficient, rîndul său, maistrul Valen­ şi cursuri de ape limpezi, unităţile cooperaţiei meş­ rîndul oraşelor cu ramuri de străbătut destinul tutu­ împreună <
teşugăreşti. Fără a compa­
lucrează fără nerv, pretind tin Lupu, din cadrul Staţiei Orăştia ne prezintă cîteo- ra, doar relevînd, vom de elită ale economiei na­ ror aşezărilor româneşti. De Avaria: (
ţionale
mecanica
?
Aici,
cam multe de la noi si nu de utilaj greu şi transport dată faţa ei de amestec de aceea, stă doar o clipă în rea prosc
prea avem posibiltitatea să-i Craiova, ne spunea că cele arhaic, poezie şi romanţă, sublinia că acei meşteşu­ fină, exprimată prin malri- reflecţie. In cincinalul pe cultură) ;
nura şi p
ajutăm în toate. Zilele tre­ 2 excavatoare, 4 buldozere, de o rax-ă încărcătură emo­ gari de acum 4—5 secole ţerie, tratamentul şi termic care îl străbatem are alo­ (Mureşul) ;
pro­
rafinat,
îşi vindeau produsele pînă
cercetarea
cate fonduri ce se ridică
cute am demolat şi montat 2 cilindri-compactori, 6 au­ ţională, frumos armonizate dincolo de Carpaţi, iar iectarea proprie sînt ele­ la aproape 650 milioane lei. temat tre:
centrala telefonică, "creîn- tobasculante şi o pompă de cu chipul robust al locui­ cei de la „Vidra“ exportă mente care definesc o ca­ de peste două ori mai mari na) ; TEL]
învinsă
du-se spaţiu] de acţiune pe beton lucrează în plin si torilor săi, cu sănătatea azi în peste 20 de ţări. tegorie relativ nouă exis­ decî.t în cincinalul prece­ LARI: Tri
care l-au tot reclamat. Ter­ fac treabă bună. Vom inten­ lor sufletească, demnă şi Peste toate acestea, avem tentă în Orăştie. Avem aici dent, iar valoarea produc­ — seriile 1
menul de demolare a clădi­ sifica lucrul cît vom putea deschisă. Poate că dintre de-a face cu o producţie în vedere inteligenţa şi ca­ ţiei de la un cincinal la
rilor şi asigurarea amplasa­ mai mult“. toate oraşele judeţului ea sortimentală şi calitativă pacitatea de aliniere la e- altul este aproape dublă.
mentului pentru filatură este Um important obiectiv e- ne dezvăluie cel mai clar cu totul incomparabile. xigenţe mereu noi ale co­ Aici este cuprins un bogat Vr
30 iulie a.c., şi noi ne vom conomic avansează greu din şi convingător ceea ce în­ Aici au intrat în funcţiune lectivului de la întreprin­ proces de dezvoltare şi mo­
strădui să-l respectăm. De a- mai multe cauze, aparţinînd seamnă devenire prin con­ chimia şi alte ramuri in­ derea chimică. dernizare pe toate planu­
semenea, le vom asigura cu atît constructorului, cît şi tinuitate, prin valorificare dustriale moderne, prin Cînd vorbeşti de Orăş­ rile, de perfecţionări con­ Timpul
o lună mai devreme ampla­ beneficiarului. Tergiversări, ingenioasă a unor tradiţii care se obţin piei şi pro­ tie trebuie sa înţelegi un tinue. 15 iulie 13
samentul din zona depozitu­ promisiuni, justificări — iată extrem de bogate şi diver­ duse din piei de vînat no­ anumit echilibru economic, Tovarăşul Teofil Bogdan, neral insă
lui de combustibil — prin nereguli care nu au darul sificate pe planul creaţiei bil : nutrietul, antilopa, fo­ pentru că aici - agricultura împuternicit al Biroului porar nor
frecvente
materiale,
sute
susţinută
devierea liniei electrice de să accelereze ritmurile de ■ de ani de simbioza agri­ ca, jderul, silamul sau bi­ n-a rămas la stadii arhai­ Comitetului judeţean de însoţite d<
înaltă tensiune —, le-am execuţie, ci dimpotrivă le culturii, în special a creş­ berul. Acel pod peste vre­ ce, dimpotrivă. Să ne con­ partid în funcţia de secre­ trice. Izoli
me mai înseamnă un nivel
vingem. Alături de coope­
tar al comitetului orăşenesc
creat condiţii de acţiune şi diminuează, înscriind restan­ terii animalelor, cu meşte­ tehnic şi tehnologic cu to­ rativa agricolă, care împli­ de partid, ne spune că în precipitaţii
I/mp. Izol
în alte zone ale obiectivu-' ţe în bilanţul muncii con­ şugurile, extrem de feluri­ tul incomparabil, cum este neşte în curînd 20 de ani, faţa organelor locale stau nă. Vîntul
structorilor de aici. Conside­
lui, oamenii constructorului răm că este necesar ca te. Documentele arată că distanţa de la cusutul co­ în oraş au fost înfiinţate în prezent şi unele pro­ rat din
îşi rezolvă o serie de tre­ pe la jumătatea secolului joacelor în chip artizanal, unităţi agricole de tip in­ bleme de ordin edilitar- Temperate
buri pentru şantier în ate­ T.C.I. Craiova să întărească al XlV-lea, Orăştia se com­ în condiţiile mizere, magis­ dustrial, de înaltă produc­ gospodăresc : soluţionarea 18 grede,
lierele noastre, îi vom a- şantierul său din Lupeni, cu para din acest punct de tral surprinse de Geo Bog- tivitate, cum sînt: două aprovizionării oraşului eu 24 şi 29 i
izolat ceaj
juta şi in continuare cit vom forţă de muncă şi utilaje, vedere cu oraşele Europei. za, la industria modernă, complexe pentru creşterea apă potabilă, modernizarea Pentru î
putea. Interesul este comun iar organele locale de partid Ea avea 19 bresle, cu 25 de mare eficienţă. şi îngrăşarea porcilor, o a- drumurilor şi străzilor, rea­ mea se va
ca obiectivul să fie finali­ să intervină mai energic pen­ de branşe, în timp ce în In drumul său’ spre dez­ sociaţie economică pentru lizarea unor canalizări ca­ Cer schirr
zat la termenul planificat' tru eliminarea lipsurilor ce Augsburg existau 16, în voltare şi modernizare O- creşterea şi îngrăşarea ti­ re să ferească locuinţele, cădea ave
(sfîr.şitul anului viitor). se manifestă la începutul a- Ulm — 17, în Kbln — 22, ră.ştia _şi-a însuşit şi alte neretului bovin, întreprin­ curţile şi grădinile de vii­ soţite de
ce.
Am urmărit activitatea pe cestej investiţii, să sprijine în Strassbourg — 28. meserii, altădată inexisten­ derea pentru producerea turi, îmbunătăţirea activi­ La muit
şantier. Intr-adevăr, sînt concret activitatea de pe a- In acest context, astăzi te aici, s-a policalificat A nutreţurilor combinate, o tăţii de aprovizionare şi lă cu ceri
forţe puţine, dar nici la ora cest şantier. Aceasta, eu atît am putea să ne întrebăm învăţat să construiască unitate pentru organizarea deservire a populaţiei şi dea avers-
9 munca nu se desfăşura în mai mult dacă avem în ve­ cît este de lung drumul strunguri, reductoare, o producţiei, contractării şi multe altele. La primărie ţite de de
plin la toate puncteie de dere importanţa acestui obi­ de la foştii breslaşi la me­ gamă largă de alte maşini- valorificării seminţelor de sînt preocupări asidue pen­ Local can-
depăşi 15
lucru. Maistrul Dumitru ectiv industrial pentru eco­ seriile practicate acum în unelte pentru tîmplărie, legume şi material săditor tru rezolvarea problemelor. dină.
Ducu, din cadrul lotului nomia judeţului si a ţării.