Page 56 - Drumul_socialismului_1979_07

w
Proletari din toate ţările, uniţi-vă !
ANUL XXXI

NR. 6 748

MARŢI,
17 IULIE
1979

4 pagini — 80 bani

Program înălţător Din iniţiativa şi sub preşedinţia tovarăşu'ui

al dezvoltării patriei socialiste Nicolae Ceauşescu, ieri a avut ioc

Directivele Congresului al Xll-lea al partidului — Consfătuirea de lucru cu proiectanţi
în dezbaterea comuniştilor, a tuturor oamenilor muncii tehnologi şi de construcţii

Luni, 16 iulie, din iniţia­ rării acţiunii de tipizare în nală, care să asigure creşte­
în cadrul tuturor co­ tiva şi. sub preşedinţia tova­ toate ramurile economiei na­ rea productivităţii muncii si
lectivelor de muncă din PRODUCŢIA NETA răşului Nicolae ’ Ceauşescu, ţionale, în scopul - reducerii a eficienţei producţiei, ridi­
al
sorti­
întreprinderile şi institu­ secretar general Român. Partidu­ şi simplificării gamei mate­ carea mai accentuată a ni­
Comunist
lui
velului ţelmic al produselor,
economisirii
pre­
mentale,
ţiile hunedorene conti­ şedintele Republicii Socialis­ riilor prime şi a materiale­ simplificarea activităţii de
nuă să aibă loc vii dez­ INDUSTRIALA’ 1 I te România, a avut loc, în lor, reducerii consumurilor proiectare, desfăşurarea in
bateri pe marginea pro­ Staţiunea Neptun, o consfă­ specifice de energie şi com­ condiţii mai bune a întregii
iectului de Directive ale tuire de lucru eu proiec­ bustibil, sporirii eficienţei activităţi economice.
celui dc-al XII-lca Con- tanţi tehnologi şi de con­ întregii activităţi. în mod Un obiectiv esenţial va
-gres al partidului. Carac­ strucţii din ramurile de bază deosebii; a fost subliniată ne­ trebui să-l constituie reduce­
teristica esenţială a aces­ ale economiei naţionale. cesitatea de a se lua toate rea substanţială a consumu­
pentru
La consfătuire au luat
accelerarea
măsurile
tor dezbateri o constituie parte t o v a r ă ş a Elena, acţiunii de tipizare a meta­ rilor de materii prime, ma­
energie,
faptul că, odată cu lua­ Ceauşescu, tovarăşii Xosif lului, a maşinilor-unelte, teriale'şi concomitent a cu impor­
îm­
turilor,
rea la cunoştinţă a ce­ Banc, Constantin Dăscălescu. motoarelor şi utilajelor şi în bunătăţirea calitativă a pro­
rinţelor majore ale dez­ Gheorghe Oprea, Ton Păţan, general a produselor indus­ duselor. urmărihdu-se, în a-
voltării économico-socia­ Ion Ursii,. triei constructoare de maşini, c-esţ domeniu, situarea la ni­
le a ţării, comuniştii, oa­ Au participat miniştri, re­ a materialelor de construc­ velul celor mai bune reali­
menii muncii depistează prezentanţi ai Consiliului Na­ ţii, produselor chimice, pro­ zări atinse pe plan mondial.
duselor
din
lemn.
tional pentru .Ştiinţă şi Teh­
precum
noi. căi de valorificare nologie, directori generali şi ale celorlalte ramuri in­ In încheierea consfătuirii,
mai eficientă a potenţia­ de institute centrale de 1 er­ dustriale. Totodată, x-a. pus tovarăşul Nicolae Ceauşescu
lului productiv din fie­ ecta re, cadre de conducere un accent deosebit pe nece­ şi-a exprimat convingerea
care sector de activitate, din institute de cercetare şi sitatea adîncifii tipizării în- că specialiştii din cercetare
din fiecare unitate eco­ proiectare tehnologică, cer­ domeniul construcţiilor in­ şi proiectarea tehnologică- şi
construcţii,
mobilizindu-şi
de
nomică. cetători şi proiectanţi, spe­ dustriale, al construcţiilor larg întreaga lor capacitate
cialişti din centrale indus­ agrozootehnice, din trans­
lot
conlucrind
triale şi din—întreprinderi, porturi. precum şi a con-. de creaţie, cu muncitorii,
sirius
mai
Eforturi susţinute pentru Vom pregăti cadre cadre din mvăţămîntul teh­ strucţiilor soeial-culturale. tehnicienii şi specialiştii din
nic. superior.
■Secretarul general al parti­
.In cadrul consfătuirii au dului a subliniat că acţiunea întreprinderi, îşi vor îndej-
valorificarea eficientă de nădejde pentru fost dezbătute o scrie de de tipizare trebuie să se fi­ plîni cu succes .sarcinile dg
răspundere
ce
iii
revin
le
tipizarea
probleme privind
nalizeze în standarde şi ca­
taloage de produse, cu ca-
a resurselor materiale şi economisirea materiilor ’raeteriştici precise, obligato­ legătură cu desfăşurarea ac­
tivităţii de tipizare în toatie
prime şi materialelor în ac­
mineritul Văii Jiului tivitatea de cercetare-proiec- rii în întreaga activitate de ramurile economiei nuţlomţf
In Directivele celui dc-al Xtl-lea Con­ -tare si de realizare a maşi­ proiectare şi execuţie. In le, asigurind astfel folosirea
gres al partidului, se desprinde cu deo­ nilor. utilajelor, instalaţiilor cadrul tipizării va trebui să / la un nivel superior a mij­
sebită. claritate accentul pa care' condu­ Ilustrare a profundului democratism ce şi produselor în industrie, se pună un accent deosebii loacelor de producţie, a ma­
cerea partidului îl pune pe valorificarea caracterizează viaţa partidului şi a socie­ transporturi,’ precum şi in pe limitarea la minimum a teriilor. prime, materialelor
mai eficientă a tuturor resurselor-, mate- tăţii noastre socialiste, ampla dezbatere construcţii. ’ şi energiei, ridicarea' la o
- riale, inclusiv u-resurselor-secundare care publică a Proiectului Directivelor ne pri­ A luai cuvinlul tovarăşul tipurilor de materiale, sub- nouă calitate şi o eficienţă
pot contribui, la lărgirea bazei de materii lejuieşte . nouă, slujitorilor şcolii, să pri­ Nicolae Ceauşescu. care a ansâmble şi. produse finite sporită a întregii activităţi
prime si materiale. Âcţionînd în această vim cu legitimă mîndrie, cu cutezanţă şi subliniat necesitatea accele- utilizate de economia naţio­ de producţie.
idee, pe baza indicaţiilor din ultima vre­ voinţă fermă, România în lumina anilor
me, colectivul nostru a deschis pe . Vale-a 1981—1985.
Bobîlnei o carieră care. încă din perioa­ Din ansamblul datelor şi cifrelor care
da cercetărilor, a intrat in experimentări. stabilesc parametrii ei-de creştere. Româ­ IN INTERIORUL în Editura politică a apărut:
Pe măsură ce s-au obţinut rezultatele do­ nia apare ea o ţară care cunoaşte, o pe­
rite privitoare la caracteristicile tehnice rioadă de înflorire puternică a învăţămîn- ZIARULUI :
ate zăcământului, s-a trecut la exploatarea tuiui, ştiinţei şi culturii, de perfecţionare DIN GÎNDIREA SOCIAL-POLITICĂ
acestuia, incit s-au realizat deja pină in a tuturor raporturilor sociale. Proiectul • Auloconducerea mun- A PREŞEDINTELUI ROMÂNIEI,
prezent peste 1 (100 tone mozaicuri şi pra­ Directivelor prevede cu -clarviziune ştiin­ ciforească în acţiune
furi de marmură destinate industriei con­ ţifică cuprinderea în treapta 1 de liceu a • Anul şcolar se pre­ NICOLAE CEAUŞESCU
strucţiilor. De asemenea, pentru uşurarea întregii generaţii de absolvenţi a.G clasei a găteşte acum
eforturilor valutare-, cadrele noastre, de Vni-a, crearea condiţiilor pentru pregă­ • Spori Soluţionarea problemei naţionale
specialitate au trecut la proiectarea unei tirea generalizării învăţămîntului liceal • Agenda (tv„ radio, ci­
instalaţii pentru obţinerea do pulberi mar- ca şi pregătirea de muncitori: calificaţi în nema, pronosport, vre-
mureene. în scopul diminuării substanţia­ în România
le a cantităţilor importate la acest pro­ , mea)
dus. De remarcat că, executiti instalaţiei Prof. IIERMAN MARI GEN A
GHEORGHK BOŞOROGAN Grupul şcolar minier Petroşani
directorul întreprinderii
„Marmura“ Simcvia
0 îndatorire patriotică a tuturor locuitorilor satelor
(Continuare in pag. a 2-a) (Continuare în pag, a 2-a)
Strîngerea grabnică şi fără pierderi
a întregii recolte de grîu
1
Sarcina de căpetenie a bundente care au căzut la ducţiei de grîu de-pe ţoa­
organizaţiilor de partid, a sfrîşitul săptămînii trecute le suprafeţele. In vederea
consiliilor unice agroindus­ au determinat întârzierea materializării acestui dezi­
triale şi comandamentelor secerişului, ceea ce poale derat este necesar ca, fi­
locale pentru agricultură o câuza înregistrarea unor nind seama dc faptul că a-
reprezintă, în aceste zile, pierderi irecuperabile din .sigurarea plinii poporului
•mobilizarea întregului po­ recoltă, se impune să fie constituie o îndatorire de
măsuri.
în
\ Pe terenul fertil al conştiinţei tenţial de forţe umane şi luate consiliile deosebite agro­ prim ordin a lucrătorilor de
la
unice
toate
materiale
strîngerea
s grabnică şi fără pierderi a industriale şi unităţile agri­ pe ogoare, a tuturor locui-
V muncitoreşti întregii recolte de grîu. cole pentru urgentarea recol­
s Deoarece precipitaţiile a- tării şi înmagazinării pro­ (Continuaro în pag. a 2-a)
România, de 35 de ani deopotrivă în vîrstele bio­ care munceşte de peste 14
f/ uriaş şantier pentru trans­ logice şi in ceie ale con­ ani, el răspunde fără să
formarea destinelor a a- ştiinţei, ajungînd să poţi stea pe gînduri : „Spiritul
juns astăzi, în cel de al descifra îp aceste dm ur­ noului, -dorinţa de a-1 cău­
35-lea an al erei sale noi mă vîrste chipul luminos ta şi afla pentru folosul
în pragul dincolo de care al ţării. Şi pentru ca să-l muncii. Unul din roadele
se păşeşte în teritoriul u- poţi citi şi descifra în con­ acestei căutări e motorul
nei calităţi superioare a ştiinţe şi destine uma­ pentru maşina de încărcat
întregii vieţi économico- ne, nu-i nevoie să cauţi cu siloz, realizat de lăcă­
sociale. A fost îndelung domeniul extraordinarului, tuşul Vladimir Şutea, sau
pregătit pasul acesta, prin al senzaţionalului. Poţi s-o motorul pneumatic pentru
eforturile de peste trei de­ faci oriunde în!Uneşti oa­ maşina de tăiat lemne. Oa­
cenii ale unui întreg poj-nv meni dăruiţi cu trup şi menii caută şi, căutînd, în­
condus de partid, cu înţe­ suflet muncii. Pentru ei vaţă- Nu toţi devin inova­
lepciunea şi clarviziunea socialismul reprezintă sal­ tori sau inventatori dar se
cu care navigatorul îşi tul cel mai spectaculos în autoperfecţionează şi aşa
conduce nava prin furtuni condiţia umană. am ajuns ca mulţi' mese­
către liniştea golfurilor. A La atelierul mecanic d-- riaşi să poată lucra în a-
fost posibilă această pre­ la Teliuc al întreprinderii celasi timp la 2-3 maşini“.
gătire pentru că poporul miniere Hunedoara mun­ ION CIOCLEI
urmează neabătut politica cesc asemenea oameni. Li­
partidului. nul . dintre ei e maistrul ION VLAD -
Spunem poporul şi ne principal- Simion Herban. corespondent
gîndim la milioanele de Dacă-1 întrebi ce i se pa­
oameni care au crescut re deosebit în atelierul în (Continuare în pag. a 3-a) C.A.P. Haţeg, brigada Nălaţi. Brigadierul Axente Neiconi, împreună cu combinerii
Giterasim Silvestru si Ion Voiconi, asigură strîngerea fără pierderi a recoltei de grîu.
Foto: VIRGIL ONOÎU