Page 57 - Drumul_socialismului_1979_07
P. 57
DRUMUL SOCIALISMULUI NR.
Pag. 2
în campania agricolă de vară Directivele Congresului al Xll-lea al partidului — în
Ti
lunca politică dezbaterea comuniştilor, a tuturor oamenilor muncii 9,00 Sini
pen
tică
ciul
orientată spre îndeplinirea Aport hotărîtor Eforturi susţinute pentru Vom pregăti cadre 10.00 Filn
9,30 Muí
Reli
!a modernizarea valorificarea eficientă de nădejde pentru 16,05 Din
16.00 Tclc
exemplară a sarcinilor agriculturii a resurselor materiale 16,25 Alm
16.50 Din
R.S.
1.7.00
Faptul că la sîîrşitul a-
îndeplinirea sarcinilor din te pe lîngă organizaţiile de nului 1985 agricultura va (Urmare din pag. 1) mineritul Văii Jiului 17.20 Patl Muz
emi:
campania agricolă de vară bază de la brigada I Zam, dispune de 140—145 mii 17,40 Irak
impune o largă mobilizare secretar Ioan Toderici, bri tractoare de puteri spo se desfăşoară (în cadrul întreprinderii), (Urmare din pag. 1) 18.00 Fcst
gada a Iî-a Cerbia, secretar
şi o activă participare a Octavian Radu. Munca poli rite, de 40—42 mii com concomitent cu proiectarea, ceea ce ne dă „Cin
oamenilor muncii de la sate tică de masă îşi are la noi bine autopropulsate, pre garanţia că încă în acest trimestru ea va meserii de bază, prin învăţământul profe 18.20 Filn
rea
da executarea întregului vo- acoperirea în fapte, în rea cum şi de o gamă diver fi finalizată. sional. In toate aceste prevederi noi ve (ion
preocupările
In
se
nostru
colectivului
Qum de lucrări într-un timp lizările obţinute în produc sificată de maşini şi uti mai află în această perioadă studiul efec dem orientări fundamentale pentru învă- 18.50 1001
a
ţămîntul
pe
românesc
neabătută
linia
cit mai scurt şi în condiţii ţie. Astfel, comuniştii Şte laje cu un grad ridicat tuat împreună cu specialiştii de la I.C.S. Programului partidului de făurire a noii 10.00 Tele
19.15 Iu i
care să asigure obţinerea u- fan Ciutina, Xosif Colenea'c, de universalitate, va da Hunedoara, în baza căruia se va trece la societăţi. Proi
Iovan Petruţ şi Nelu Ştefan, ale i
mor producţii cît mai bune posibilitatea ca lucrările -utilizarea în construcţii a şlamului de Sîntem unul din miile de licee de spe
•la toate culturile. în scopul mecanizatori, au încheiat cu agricole să fie efectuate marmură din haldă, ca înlocuitor al nisi cialitate de pe cuprinsul ţării, care se 19,30 Orei
orzului
secerişul
şi
succes
îndeplinirii în bune condi- au trecut la recoltarea din la un înalt nivel calita pului, agregatelor etc. In aceeaşi ordine bucură din plin de grija şi atenţia parti de
de idei am făcut unele încercări reuşite
ţiuni. a acestor sarcini, co plin a griului. ' De aseme tiv şi în perioade de timp în ce priveşte folosirea cenuşei de la ter dului şi statului- nostru. ’ Şcoala noastră 19,45 Lupi
Rom
numără 2 200 de elevi care se pregătesc,
mitetul comunal de partid nea, s-au însămînţat supra mai scurte, Ceea ce, fi mocentrala Mintia ca înlocuitor al cimen cu seriozitate şi temeinicie, spre a deveni 20.15 Scar
a luat măsuri pentru in feţele planificate cu culturi reşte, se va concretiza în tului. Experienţele au dat rezultate bune, cadre tehnice de nădejde pentru unităţile safir
de j
struirea întregului activ, al duble atît la C.A.P. Zam, obţinerea unor producţii în sensul că, la produsele realizate de noi, miniere ale Văii Jiului. Membrii colec 21,35 Tele
colectivelor care desfăşoară cît şi la C.A.P. Sălciva. O sporite la hectar şi în cimentul poate li înlocuit în proporţie de tivului nostru ne alăturăm inimile şi gla
munca politica de masă în activitate rodnică desfăşoa sectorul zootehnic. O răs 10 la sută, ceea ce asigură păstrarea tu sul miilor de slujitori ai şcolii româneşti,
a
rezistenţei
turor
pro
caracteristicilor,
ră şi cooperatorii Lucreţia pundere deosebită pentru care trăiesc sentimentul demnităţii şi al
rîndurile locuitorilor satelor, duselor respective. îl£
în cele două cooperative a- Jeler, Ileana Cristea, Ana folosirea cu înalt randa In condiţiile noilor cerinţe, calitativ su încrederii depline în viitor, şi ne reafir
angajamentul
măm
de
a
elevii
educa
gricole de producţie din Zam Hodor din Sălciva, Ileana ment şi exploatarea efi perioare, desprinse din recentele docu astfel ca fiecare din ei să fie gata, în
BUCUR
şi Sălciva. Toderici, luliana Lase, Do cientă a bazei tehnico- mente de partid, colectivul nostru se dioprogra
Atît în desfăşurarea pro rina Cizmaş, Eva Crişan, materiale a agriculturii ne simte pe deplin mobilizat, hotărît să între orice împrejurări, să-şi îndeplinească e- Radiojurn
pagandei orale şi a celei Ileapa Rad, din Zam şi alţii. este încredinţată nouă, prindă noi acţiuni menite să contribuie xemplar îndatoririle în muncă. în viaţă, presei; 8,
scrise am căutat să fie cît La gazeta comunală, într-un mecanizatorilor. Pentru efectiv la lărgirea bazei de materii prime în apărarea patriei. Vom contribui astfel, -diilor; 9,0
mai bine cunoscute hotărâ articol intitulat „Eforturi înfăptuirea rolului impor şi materiale destinate vastului program cu tot ce avem mai bun în noi, la înde 3.05 Răspi
rile organelor de partid cen susţinute pentru executarea de construcţii din patria noastră. plinirea lui. lor; 10,00.
trale şi locale, programul de lucrărilor agricole“, a fost tant ce este ca încredinţat 10.05 A
folk; 10,4
S-M.A.-urilor,
staţiuni
măsuri stabilit de Comite consemnat faptul că, datori Buletin d
tul judeţean de partid şi tă hărniciei de care au dat unice de mecanizare a folcloric;
cel elaborat la nivelul co dovadă mecanizatorii şi coo tuturor lucrărilor agrico ră Radio-
munei, asigurînd întregii peratorii, s-a reuşit ca la le, care vor deveni tot de ştiri;
activităţi un conţinut concret, 1 iulie a.c. să' fie încheiat mai mult factorul princi folcloricii:
la 1 Ia
eficient. Această activitate recoltatul orzului pe cele 60 pal al organizării produc curioşilor:
este susţinută prin__ colec ha cultivate. în alt articol ţiei agricole, purtând răs nai; 16,20
tivele care desfăşoară munca se arăta că livrările de pro punderea pentru calitatea nomicc;
de la om la om, colectivele duse la fondul de stat prin Iticrăril-or efectuate şi ni trări de
17,00 Bule
de redacţie ale gazetelor de sistemul de achiziţii au fost velul producţiilor realiza Te apăr
perete. Propaganda vizuală depăşite pe semestrul I cu mea; 17,3
a fost şi ea axată pe înde 48 000 lei. te, am reţinut sarcinile ale mu
plinirea sarcinilor din ac Asigurînd în continuare sporite ce revin tuturor serii; 20,0C
tuala campanie şi a angaja întregii activităţi de propa mecanizatorilor de a-şi tecului n
România
mentelor asumate de comu gandă un caracter concret, intensifica eforturile în trial c<
na noastră, de fiecare uni legînd organic munca poli vederea ridicării nivelu Memoria
tate agricolă socialistă şi de tică de masă de realizarea lui lor de cunoştinţe po nesc; 21,01
fiecare sat în cinstea zilei exemplară a sarcinilor din litice şi profesionale, ast 21.05 Cade
de 23 Augusi şi a Congresu- campania agricolă de vară, fel îneît să mînuiască cu O zi într
Non stop
lui al Xll-lea al partidului. de - celelalte prevederi ale pricepere şi hărnicie în
Toţi cei cuprinşi în colec treaga gamă de tractoare
în
profil
tivele organizate pe unităţi planului economic angajamen şi utilaje aflate în dota
de
şi
teritorial
şi sate pentru desfăşurarea tele asumate în întrecerea re. Trecerea la o nouă iCii
muncii politice au o activi dintre comune, îi vom spori calitate, la înfăptuirea u-
tate bună, fiind ei înşişi un şi mai mult eficienţa iar re nei noi revoluţii în pro DEVA.:
bun exemplu, un îndemn tria); Furi
pentru concetăţenii lor. zultatele pe care le vom ob ducţia agricolă înseamnă ta); HUI
ţine în îndeplinirea sarcini şi pentru noi, pentru toţi
Exemplul personal, aşa cum lor vor fi tot mai bune. puşcături
o demonstrează experienţa mecanizatorii, o nouă a- C.S.H. — laminorul Blu- ra); Intoi
practică, a fost şi este cel titudine faţă de muncă-. ming 1000—1300: In dreapta, lor (Sidcr
ALEXANDRU BOŞCA, comunistul Ioan Şerban, iubire (Ai
mai bun îndemn. în aceas secretar adjunct V ASILE PIEN AR manevrant principal, pe pos Strîngerea grabnică păr şi
(Constructi
tă privinţă se evidenţiază cu probleme de propagandă şeful secţiei tul de comandă, împreună ŞANI: Vi
cu colaboratorii săi.
activitatea rodnică desfăşu al Comitetului comunal de mecanizare te (Unire:
rată de colectivele constitui de partid Zam de la C.A.P. Sîntandrei Foto: N. NEGRU şi fără pierderi a (7 Noicmlj
zăpadă pe
publica);
r a jkc^/ t i şi cerşetor
întregii recolte de grîu CAN : Br
(Muncilore
Dezbateri fructuoase, în spiritul actualelor nerul); fără
Omul
PE
(Urmare din pag. 1) cialiştii din unităţi să con după mine
exigenţe ale dezvoltării economico-sociafe torilor satelor şi fiecărui ducă efectiv în cîmp, aşa Excursie c
(Muncitorei
cum
stabilit
comanda
a
BR.
cetăţean, să fie întreprinse mentul judeţean pentru a- resc); limpede
e
în prima parte a anului, socialistă a muncii. Cîteva funcţionali ai utilajelor, rezolvarea multor altor ce acţiuni energice în toate gricultură, activitatea gru (Steaua ro
colectivul aglomeratorului păreri desprinse din cuvîn- sporirea exigenţei în exe rinţe de ordin tehnic şi or localităţile pentru a folosi purilor de combine, să- asi De partea
nr. 2 de la. Combinatul si tul participanţilor la dez cutarea reviziilor zilnice la ganizatoric care să asigu cu randament maxim fie gure o organizare ireproşa zii (Patria]
lele în jur
derurgic Hunedoara a li bateri sînt elocvente. acestea, a reparaţiilor pla re transformarea calitativă care oră bună de lucru în bilă a muncii şi remedierea ra); GEOi
vrat suplimentar furnaliş- Miron Nicolae — şef de nificate. Pe de altă parte, a acumulărilor cantitative, cîmp la seceriş şi a crea operativă a defecţiunilor. In Mârin mili
lilor peste 25 000 tone mi echipă la materii prime : conducerea secţiei, cu spri majoritatea participanţilor cele mai bune condiţii de unităţile consiliilor unice cultură);
' ,ă-mă în
nereu aglomerat. Este o ur „Ne confruntăm în conti jinul nemijlocit al condu la dezbateri — printre care a strînge în hambare în agroindustriale Deva, Geoa- ininonsă (P
mare firească a fermităţii nuare cu impuritatea ţun- cerii uzinei şi combinatu şi Costin Mihai, Constantin treaga recoltă. Ce măsuri giu, Simeria şi altele, unde Danka; Ci
cu care au fost înfăptuite dărului cu care sîntem a- lui, trebuie să rezolve cu Novac, Ion Găman, Ioan trebuie întreprinse în acest despre fc
sînt
cultură);
deziderate
S
aceste
măsurile propuse şi adop provizionaţi, ceea ce peri cea mai mare urgenţă asi Geclc — au adus în aten scop ? transpuse în viaţă, rezulta mul (Mureţ
tate în cadrul adunării ge clitează integritatea benzi gurarea frontului necesar ţia adunării neajunsurile tele la seceriş sînt mai bu ra (Luminii
nerale a oamenilor muncii lor de transport şi condu de descărcare a aglomera care persistă în pregătirea Referindu-se la acţiunile ne, cu toate că şi în aceste
din ianuarie a.c., pe bazi ce la staţionări. Creşterea torului. Această rezolvare profesională a oamenilor şi cu care sînt confruntaţi ţă unităţi există însemnate
cărora productivitatea mun responsabilităţii celor ce este imperios cerută de în respectarea disciplinei ranii cooperatori, mecaniza |»ROf
cii a crescut peste nivelul recepţionează ţundărul in faptul că majoritatea covîr- socialiste a muncii. Luările torii, specialiştii din unităţi, rezerve de creştere a vite
planificat cu mai mult de trat în combinat şi schim şitoare a timpului de sta de poziţie au fost argu toţi locuitorii satelor, tova zelor zilnice de lucru.
14 tone aglomerat pe fie barea grătarelor folosite la ţionări se datoreşte lipsei mentate cu faptul că, deşi răşul inginer Vasile Simi- ca Important este şi faptul Portul Coni
— F.C. Cor
unde
nu
terenurile
pe
care lucrător. Din darea de preluarea acestuia ne-ar locului de depozitare a pro- actualmente în rîndul co nie, director general ad se poate intra cu mijloace Petrolul Pic
Poiana Ci
seamă prezentată de şeful lectivului lucrează mulţi junct al Direcţiei generale mecanizate, să se treacă la Rulmentul
de atelier, ing. Roman Pe- tineri necalificaţi, se tără judeţene pentru agricultu recoltatul manual, organi- Chimia T.
rini, în cadrul recentei *- Âuftoconducerea muncitorească gănează organizarea unui ră şi industrializarea pro zînd echipe de secerători şi Gaz Metan
Nitramonii
dunări a oamenilor muncii în acţiune curs de calificare pentru a- duselor agricole sublinia cosaşi, aşa cum s-a pro Steagul roşi
în
ca
fiecare
din schimbul „A“, a reieşit g'lomeratorişti, că utilizarea necesitatea unic agroindustrial cedat şi în ,» alţi ani cînd I.C.I.M. B
consiliu
de asemenea faptul că în fondului de timp de lucru condiţiile naturale au im Letea Bacăi
Cimentul
fie
să
primele 5 luni ale anului scuti de multe neajunsuri. ducţiei noastre“. disponibil este deficitară şi unitate agricolă diferenţiate pus acest lucru. Relon Ceah)
măsuri
luate
în secţie au fost realizate De asemenea, pornind Ioan Ilinca — maistru : ca urmare a absenţelor ne pentru efectuarea cu mij în acelaşi timp, trebuie Energia G1
economii la costurile de de la greutăţile întîm- „Este adevărat că în ca motivate care se menţin la făcută o largă mobilizare Constructorii
Viitorul V
producţie în valoare de pinate iarna trecută în drul iniţiativei inginerilor un nivel ridicat. loace mecanizate sau forţe a locuitorilor satelor la să Carpaţi Sin:
peste 1,9 milioane lei. aprovizionarea cu mate şi tehnicienilor, de a rezol Propunerile concrete fă manuale a secerişului, în parea de şanţuri şi canale Olimpia. R
riale, conducerea uzinei va fiecare cel puţin o pro raport de starea lanurilor
Sub impulsul exigenţe cute în acest sens au fost de scurgere a apelor din Dinamo Foc
Unirea Foi
lor desprinse clin recentele noastre trebuie să do blemă tehnică, s-au obţinut incluse în programul de de grîu şi a terenului. Pen lanurile de grîu şi de pe Pescăruşul 3
documente de partid, din vedească, încă de pe acum, realizări meritorii. Mai pu măsuri adoptat de aduna tru a strînge recolta de pe alte culturi. Transportul şi Şoimii Cer
cuvîntarea secretarului ge preocuparea cuvenită nu pen ţin se resimte însă aportul rea generală a oamenilor terenurile cu exces de umi depozitarea pentru uscare Bihoreana IVI
tru
ca
acestea
să
se
neral al partidului, tovară mai repete“. acestor cadre la mecaniza muncii, adunare care în ditate, unde există perico a paielor şi furajelor de Cuprom B.
şul Nicolae Ceauşescu; Mircea Croitoru — doza rea unor operaţiuni şi pre virtutea largilor atribuţii lul ca aceasta să se piardă pe terenurile unde există Someşul Sat
Victoria Ci
ideea dominantă în jurul tor : „Timpul de staţionare întâmpinarea unor avarii,' conferite de democraţia dacă nu se intervine ope băltiri de apă constituie, de Fond de c
căreia au gravitat dezbate a utilajelor şi instalaţiilor cum ar fi transportul şi noastră muncitorească a rativ la recoltat, este in asemenea, o acţiune care Iei.
rile din adunarea generală se menţine încă la un ni manipularea plăcilor de exprimat ferma hotărîre a dicat să fie folosite com nu îngăduie nici o tărăgă-j
a oamenilor muncii din vulcanizare a benzilor, e- colectivului de aglomerato- binele echipate cu şenile.' nare din partea comanda-ii.
vel ridicat, ceea ce in vitarea deteriorării acestor rişti de a îndeplini exem De asemenea, se constată
schimbul „A“, s-a dovedit fluenţează negativ produc benzi, îmbunătăţirea condi plar sarcinile ce le revin mentelor locale pentru a-;, S^re:.
a fi nu realizările obţinute tivitatea muncii, consumu ţiilor tehnice de lucru pe că, deşi există unele lanuri gricultură.
ci neajunsurile şi deficien rile de combustibili şi ener fluxul concentratului de în acest an şi în continua căzute, nu ,s-au montat ri Există realmente posibi Timpul pr.
re, la nivelul marilor exi
ţele care au diminuat evi gie. Pe de o parte se im minereu. Cu deosebită a- dicătoarele la combine, ac litatea ca printr-o organi 17 iulie : Vt’o
instabilă, cu i
dent aceste realizări : ne- pune o mai responsabilă cuitate se pune în faţa genţe sublimate în recenta ţiune care trebuie să fie zare exemplară a muncii şi tor. Se vor
realizarea indicelui exten conlucrare a lucrătorilor din conducerii secţiei şi a uzi euvîntare al a secretarului privită cu întreaga răspun mobilizarea amplă a între ales averse C
tova
partidului,
general
siv,^ calitatea încă nesatis compartimentul tehnologic nei spluţionarea problemei răşul Nicolae Ceauşescu, în dere de către conducerile gului potenţial de forţe al ţite de dcscâ.
făcătoare a aglomeratului,' cu cei de la întreţinerea instalaţiilor de ridicat din proiectul de Directive al sectoarelor unice de meca-; agriculturii să fie intensi Vîntul va su
Tempei
slab.
neîncadrarea în consu mecanică şi electrică, pen staţiile de transbordare de celui de al Xll-lea Con nizare şi şefii secţiilor de ficat ritmul de lucru la între 13 şi )
mul de combustibil gazos, tru menţinerea Ia un nivel pe fluxul Băiţa“.' gres. mecanizare. Obţinerea unor seceriş şi înmagazinată în maxima într.
ridicate
randamente
abaterile de la disciplina ridicat a parametrilor în ştrînsă -legătură cu SABIN IONESCU care utilaj impune ca spe- pe fie treaga recoltă de grîu în grade. Local
ţa. izolat gr.
timpul cel mai scurt.