Page 58 - Drumul_socialismului_1979_07
P. 58
MARŢI, 17 IULIE 1979 Pag. 9
Anul şcoSar se pregăteşte acum Prcmptifudine în
Pe terenul fertil ai servirea populaţiei
wasaseast
Cine se scoală de dimineaţă. . .
capifulative conştiinţei muncitoreşti După cum ne informa to
;vi: Matema- varăşul Dionisie Preda, teh
:ţia de gra- ...departe ajunge", spune danla unităţii dc pionieri de — El sînt primii, noi du nician principal la Oficiul
ipulară un vechi şi înţelept pro- - la Şcoala generală nr. 10 pă ei. Răspuns care onorea (Urmare din pag. 1) semnat aceea că eu, cel municipal de poştă şi tele
comunicaţii
Hunedoara,
iu-!
I: „Calvarul“, verb popular, al cărui ade Hunedoara. Şi, totuşi, am ză, desigur, colectivul şcolii mai mic copil din cei 7
jpisoduiui 4 văr l-am constatat nu o înlîlnlt-o la şcoală. „Mai dc aici, cunoscut nu numai Ion Andrei, şeful atelie ai' unei familii sărace sint crătorii de aici au realizat
pînă în prezent mai mult dej
dală. NI l-a relevat zilele sînt probleme" — ne spune. prin rezultatele in Instrui rului, se vede un om rea socotit astăzi OM, sînt un 66 la sută din angajamentul!
le meseriilor comunist apreciat de oa
1 pionierilor trecute şl raidul-anchetă în Aici, unde lucrătorii dc Ia rea şl educarea elevilor, dar lizat. „Dacă dau un răs meni, un om a cărui mun luat în întrecere, îndeosebi]
socialiste : treprins în cîleva şcoli ge cooperativa „Drum nou“ şi prin prezenţă numeroasă puns la întrebarea „Ce a prin depăşirea prevederilor]
joslavia Hunedoara au încheiat lu şl calitativă, cu toate ge însemnat pentru mine so că e pe deplin răsplătită“. de plan cu 3,7 la sută laj
n opere nerale din oraşele Deva şi cialismul ?“, el nu poate Desigur, ceea ce exprimă
•ipa mea — Hunedoara, pe tema pregă crările de reparaţii la tîm- nurile de formaţii artistice, fi decît acesta : In anii so despre ea şi împlinirea serviciul telegrafic şi cu 1,3
in versuri tirii noului an de învăţă- plărie, Instalaţii sanitare şl în întrecerile celei de-a Il-a cialismului m-am realizat destinului său Susana Pe la sută la serviciul telefonic.!
itemporan mînt. electrice, la zugrăvit şi ediţii a Festivalului naţio tric este ceea ce se nu în cinstea zilei de 23 Au-!
naţional cum mi-am dorit. Sînt al
Romanici“ Atmosfera de lucru de la vopsit soclurile şi timplă- nal „Cîntarca României". 6-lea copil din cei 8 ai fa meşte îndeobşte „loc co gust, colectivul din cadrul)
)rc dezvolta- Şcoala generală nr. 1 „Dr. rla, în numai două săplă- Lucrările sînt atacate în miliei Andrei din Căpuşul mun“. Pentru că se numă oficiului — în rîndul că-:
îului educa- Petru Groza" din Deva, nu rnînl, 100—120 de copil vin toate sălile dc clasă. „Noi de Cîmpie — Mureş. N-aş ră cu milioanele femeile ruia se evidenţiază Ştefania
ţara noastră am contractul lucrările dc fi crezut că voi putea spu pentru care socialismul a Enescu, Verona Mihuţ, Ma-'
;eri ne-a surprins. Aici, de vreo zilnic să ajute la curăţenia ne despre mine : „să fii însemnat acelaşi lucru. Ea ricica Vrînceanu, Elena I-Iu-
1 15 ani încoace, aceeaşi c- încăperilor, la amenajarea zugrăvit şi vopsit cu are însă capacitatea de a
;erea ţării — chipă, condusă de Vasile claselor. „Nc-au ajutat şl I.C.S.H., cele din domeniul sănătos, că, altfel, ai tot sesiza marele merit în e- sanu, Andela Ilcu, Ana Kis!
de directive instalaţiilor sanitare cu în ce-ţi trebuie“. Socialismul voluţia sa a condiţiilor — a hotărît să realizeze de
esului al XII- Ţlbacov, dc la lotul Slme- părinţii pentru a căror con mi-a creat această posibi ja peste 75 la sută din pla-j
:.R. rla al Cooperativei „Con tribuţie am toată stima — treprinderea dc gospodărie litate“. create numai şi numai de nul anual. (Vasile Grigoraşj
şi formaţii remarcă prol. Silviu Vladi- locativă, iar cele electrice Susana Petric se apropie socialism. Pentru că fe — corespondent).
ă uşoară structorul“ Deva, se ocupă slav, directorul şcolii. Pă cu cooperativa „Prestarea". meia — jumătate din popu
itifascistă in de reparaţiile necesare de vîrsta la care o femeie, laţia ţării — doar în so
(III) pregătirii localului de şcoa rinţii elevilor din clasa a Nu avem probleme, oamenii potrivit legilor noastre, în cialism a cîştigat dreptul
teatru: „Mu- Vll-a B ne ajută la repa sînt responsabili în tot ce chide cartea de muncă. de a fi egala bărbatului. Zilnic — peste 1000]
î duminică“, lă. La această oră, lucrările rarea mobilierului şcolii, lac şi avem certitudinea ca „Am 53 de ani din care 34
Ispas de zugrăvire şl vopsilorle de muncă. 20 din ei am lu Egala lui în drepturi, ega
I. la clasele de la etajul şco Iar după mutarea şantieru pînă la 15 iulie, lucrările să crat în acest atelier. Sînt la lui în contribuţia pe ca exemplare din diferite
re şi-o aduce la construc
lii sînt încheiate. Se lucrea lui de mecanizare, ne vor fie încheiate. Curăţenia şl sudor de meserie şi de cîte ţia noii societăţi. 1
ză intens în încăperile de ajuta la amenajarea curţii, amenajarea claselor le vom ori pun mina pe uneltele Sentimentul trăirii co publicaţii difuzate
la parter ca, apoi, echipa a terenului de minllolbal". termina la 1 august — ne meseriei .mele simt o lective a bucuriilor gene
asigură prol. Ioan■ Frenţiu,
să treacă la reparaţiile' ex Conlucrarea şcoală — pă directorul şcolii. în cabine bucurie pe care n-o pot rate de succese, iată că In comuna Băiţa s-au fă-,
explica. Eu, o femeie, par
terioare ale clădirii. „Avem rinţi — întreprindere patro- predomină într-o discuţie cut abonamente la peste 60,
I : G,on Ra- natoare a ridicat mult pres tul de limba română, prol. ticip cu munca mea la bu de titluri de diferite publi-l
dimineţii; 7,00 garanţia ca Ia 1 august să nul mers al producţiei“. Su pe această temă cu strun caţii — ziare şi reviste. Zii-]
8.00 Revista tie încheiate lucrările de tigiul acestei unităţi dc în- Ion Aga finalizează cu cu sana Petric spune aceasta garul Gheorghe Zdrenca.
urierul melo- văţămînt, în care rezulta loarea şl penelul o Impre „Muncesc de 16 ani, din nic, în această comună sînt!
letin de -“iri; pregătire a noului an şco tele la învăţătură merg cu aerul că s-ar putea con tre care 10 în acest ate difuzate peste 1 000 de ziare:
n ascultâloir-' lar — ne asigură prol. liri sionantă ¡reşcă. Intitulată tinua: „Nu vi se pare a- lier, spune el. Satisfacţi şi alte publicaţii. In prezent]
etin de ştiri; ca Drăgan, directorul şcolii, mînă în mină cu cele dc simplu „File din literatura ceasta un lucru marc, ca sînt 719 abonamente la „Scîn-;
anţe rock şi educaţie şl de dezvoltare română", profesorul oleră, o femeie să fie în munca ile mele cele mai mari teia“, 442 la „Drumul socia-j
ioriţa; 11,00 prezentă printre zugravi multilaterală a personalită aceasta a noastră egala sînt în general legate de lismului“, 101 la „Munca de
1
ri; 11,05 Atlas pentru a urmări mersul lu prin talentul său, multor bărbaţilor, ba chiar să muncă, şi fiind legate de partid“, 161 la „Femeia“, iar!
Âvanpremie- crărilor. „Vă ştiam în con ţii elevilor. generaţii de copil, pagini de reuşească a face uneori lu muncă e normal că mun
12.00 Buletin . La şcolile generale nr. 2 neuitat din comoara litera ca nu o fac singur, deci şi la revistele „Cutezătorii“ şi*
Din comoara cediu". „Adevărat, dar cu şi 11 din Hunedoara, cla crări mai bune ca unii marile mele. satisfacţii sînt „Luminiţa“ sînt 155 şi res-j
itru; 13,00 Do timpul meu liber lac ce turii noastre, in laboratoa dintre ei ?“. Pentru că, în pectiv 130 de abonaţi dinj
:5,00 Clubul sele sînt pregătite pentru rele de biologic şl chimic cazul Susanei Petric e vor comune cu ale colectivu rîndul pionierilor şi şcolari-:
10 Radiojur- vreau“. Şl în timp ce în a-şl primi, în aceste zile, profesor ¡1 pregătesc mate ba nu doar de un munci lui“. lor. Factorii poştali Petru]
irdonate eco- clasele de la parter, prol. zugravii. rialul didactic, pretutindeni tor bun ci de un om evo Iată o „floare“ nouă Groza, Ionel Nea’gu şi Pe-]
Noi inrcgis- luat în convingeri şi con crescută în conştiinţa oa
că populară ; Lucia Ţîrlca şl prol. Maria — Copiii vă ajută ? o este prezentă atmosfera de menilor sub soarele caid tru Benea sînt cei care fac!
dc ştiri; 17,05 Flllp ajută la pregătirea în întrebăm pe Ioana Bătrînu, muncă. Iar înţeleptul pro ştiinţă. „Dacă nu aveam cele mai multe abonamente)
s cint, patria căperilor pentru Intrarea zu una dintre cele trei femei verb din titlul acestor rin- norocul să trăiesc în anii al socialismului. Şi ase şl se îngrijesc ca toate pu
jcmele eterne aceştia ai socialismului nu menea flori sînt multe, blicaţiile să ajungă la timp
; 18,00 Orele gravilor, la etaj se lucrează dc serviciu de la Şcoala durl ne-a confirmat pe de ştiu ce se alegea din mine- foarte multe pe -terenul .la cititori. Tirajul lunar al
erpreţi ai cîn- intens la curăţenie. generală nr. 7 Hunedoara, plin adevărurile sule. Ânii aceştia au însemnat fertil al conştiinţei mun publicaţiilor care se difii-,
>venesc; 20,15 care se întreceau în hăr mult pentru mine. Au în citoreşti. zează în comuna. Băiţa estei
peisaj indus- Tot în concediu se alia şi
nporan; 20,30 prol. Maria Ungur, coman- nicie. LUCIA LICîU de peste 26 000.
lutului româ-
letin de ştiri;
sonore; 22,00
iră; 23,00—5,00
zical nocturn.
Toţi aceşti oameni !
'erino (Fa
de vară (Ar-
OARA : Im- Despre oameni , nu ştii îndelungi ore de muncă un
stepă' (Flacă- niciodată totul. Ar însemna spectacol de-a dreptul fas
rea proscrişi- poate prea mult pentru un cinant, care a reuşit să câş
stul); Prima
; Cu stele în reporter să încerce temera tige sufragii unanime în ca
Lmi în ochi ra incursiune în gîndurile drul Festivalului naţional
); PETRO- şi în faptele lor, cu certitu „Cîntarea României“, faza pe
merge inain- dinea incipientă a cunoaşte combinat, judeţ şi între cele
80 de husari rii. Este însă impresionant trei judeţe — Garaş-Severin,
; Un om de să fii martorul izbucnirii Timiş şi Hunedoara ■—, par
i Africa (Re- ticipând cu montajul „Eroi
JPENI : Prinţ artei din muncă, să priveşti
îltural); VUL- izvorul fecund al frumosu am fost, eroi sîntem“ la filia
e Afroditei lui. I-am văzut de mai mul la pe ţară, de la Galaţi, din Secvenţă din spectacolul formaţiei de estradă a Casei de cultură din sectorul G Bucureşti, prezentat cu ocazia eta
LONEA : te ori la locurile lor de zilele de 15—17 iunie a-c., pei republicane a Festivalului naţional „Cîntarca României“, pe scena Casei de cultură din Deva. Foto: VIRGIL ONOIU
lentitate (Mi- muncă pe cei care cu a- unde s-au situat, de aseme
[LA : Aleargă proape trei ani în urmă au nea, pe locul I pe ţară.
i să te prind constituit „formaţia de mon Iată ce aminteşte ziarul till
ANINOASA:
ală (Munclto- taj literar-muzical-coregra- Flamura, din Reşiţa, în nu f
: Unde apa fic a Uzinei nr. 4 laminoa mărul din 29 mai a.c. : „O WmŞm mmmtms
iarba verde re“. Am văzut cum strunga formulă novatoare prin ca 1111
; ORĂŞTIE : rul Eugen Oprean zămisleş racterul complex al mijloa
laltă a oglin- te piese, săpînd metalul celor scenice (îmbinare în
Lolek şi Bo- brut prins între batiurile u- tre mişcare, interpretare Remarcabile succese Explorări Deva a promovat in „C“
lumii (Flacă-
U-BAl : Nea niversalului; cum în ploaia dramatica, coloană sonoră şi
Iar (Casa de de seîntei, la lumina puter imagine filmică) a demon ale atletelor devene 7—0 ÎN MECIUL-RETUR CU GLORIA INEU
iŢEG : Chea- nică a arcului electric, Ni- strat colectivul de montaj-
Dpărtarea âu- colae Iordache uneşte meta literar al Uzinei nr. 4 din se, care o recomandă atit S-a consumat şi ultimul cest fel reîntregirea nume-'
tlar); BRAZI: lele, sudîndu-le trainic ; Combinatul siderurgic Hu selecţionerilor, cît şi per joc oficial de fotbal al cam
VN : Reportaj eum ochiul atent al elec nedoara“. spectivei atletismului fe rică a echipelor divizionare!
ire (Casa de tricianului Mihai Andrei Este o apreciere izvorîtă. minin românesc. Elena A- pionatului ediţiei 1978—1979, ale judeţului.
ERIA : Şol- odată cu fluierul final al ar Rezultatul de 7- 0 ne seu-;
; ILIA : Fia- descifrează, defectul din su dintr-o realitate ce nu poa flori a cucerit titlul de bitrului V. Topan, care a
medenia de fire a instalaţi te fi pusă sub semnul în campioană republicană la condus partida retur pentru teste de orice comentariu sau '
ilor ; sau cum lăcătuşii Ion trebării. pentatlon-junioare, cu un promovare în divizia C, dubiu privind promovarea,;
Vasilache, Ion Prunean, Iar dacă ne gîndim că a- nou record naţional (3 941 dintre campioana judeţului dar dincolo de arest aspect
)SPORT Marcel Puiuşoru, Dumitru semenea clipe de încântare puncte, pentru oa, apoi, Hunedoara, Explorări Deva, trebuie evidenţiate compor
campionatele
republica
şi de frumos ni le-au dăruit
Ia
Petraş strîng şuruburi, mon-
tarea echipei pe întreg par-]
tînd piesă cu piesă într-un nişte oameni simpli şi cu ne ale senioarelor, să ocu şi campioana judeţului A- cursul campionatului, seric-’
rad, Gloria Ineu.
angrenaj complex, ca apoi raţi la suflet, fruntaşi între pe locul 3 la 100 m gar zitatea de care an dat do
iţa — Handicapaţi de acel 2—0
mţa laminatorii să modeleze me fruntaşii în muncă de la la duri cu 14,20 — timp ce îi cu care pierduseră la Ineu vadă componenţii echipei,
?ti — talul, dăruindu-i atîtea for minoare, stima noastră pen aduce titlul de campioană în primul joc, devenii se simţul de răspundere cu ca
1
dna me. tru ei este cu atît mai ma republicană de tineret ia lansează în atac chiar din re au fost abordate jocurile,
îxandria — Toţi aceşti oameni despre re. această probă. De aseme primele minute ale partidei,
I. a căror muncă am amintit Toţi aceşti oameni —mun nea, în campionatele se dar Popa (minutul 4) şi Du- de baraj. Conducerile între 1
asociaţiei
prinderii,
sporti-
laconic cîte ceva, împreună citori destoinici şi artişti a- nioarelor, Marieta Ilcu, tot binciuc (minutul 20) ratea
1
Făg. ve, secţiei de fotbal, antre-
cu instructorul lor Ioan matori pasionaţi — sînt co de Ia Şcoala generală nr. ză din poziţii favorabile,
iov Kocii, îşi consacră timpul li legii noştri de muncă. 7, s-a clasat a 5-a la lun dînd posibilitatea adversari norul Voicu Guran şi ju
ber făc’înd, după orele de gime, cu 6,07 ni, perfor lor să încheie repriza cu un cătorii merită sincere felici
caz serviciu, coregrafie, film, VIRGIL VOIŞAN manţă echivalentă cu titlul 0—0 nesperat. tări peptru realizarea aces-;
ii — C.S. Hunedoara Elena Aflori de campioană republicană tei promovări, promovare ce!
Dej. anulat muzică, texte, montînd după Repriza a doua s-a desfă va trebui să ducă la o mun
Vaslui — Săptămîna încheiată, o de tineret la această pro şurat în nota de dominare
bă.
iui adevărată săptămînă a at totală a jucătorilor deveni că mai susţinută, cunoscut!
letismului, a constituit Felicitînd călduros re care, dezlănţuiţi, nu mai pot fiind faptul că pretenţiile înj
. Sărat pentru tinerele sportive centele performere ale at fi opriţi în drumul spre campionatul divizionar C ;
ot
ni — ft ° Cine face ordine ? ale Şcolii generale nr. 7 letismului devean, le do sînt mai mari.
.ni rim succes în viitoarele promovare în divizia C. Ca Sperăm că promovarea e-
leea — Deva prilejul afirmării re competiţii ce le aşteaptă: o consecinţă firească a do chipei Explorări Deva va
ivodă Am mai semnalat, în nici la ora 7, deşi aprovi publicane a valorii lor rinţei, a dragostei faţă de constitui un imbold în mun
•ghita — competiţionale. îndeosebi, - Elena Aflori la „„Baloa- culorile asociaţiei, a respec
t Mare cadrul acestei rubrici, că zionarea trebuia făcută atleta Elena Aflori, elevă •niada“ din Bulgaria şi la tului faţă de toţi arai care ca tuturor echipelor divi
Mare — întreprinderea de morărit înainte de ora deschiderii. a antrenorului prof. Mihai Campionatele europene din au depus o muncă uriaşă zionare ale judeţului, că!
:i 2 şi panificaţie nu respectă Şi acesta nu este un caz Niculescu, ş-a impus în Polonia ; Marieta Ilcu — la pentru înlăturaraa efectelor F.C. Corvinul va depune oi
tiguri: 314 25G recentele competiţii naţio „Balcaniada“ şi „Cupa ploilor abund‘Rite cin ulti
graficele de aprovizionare singular. Este vorba de prieteniei“ de la Fraga. muncă susţinută pentru pro
cu pîine. S-au făcut pro încălcarea ordinii, a dis nale prin rezultate valoroa mele zile, davenii înscriu movare în divizia A, că din
gol după gol, reahz’nd In a-
misiuni că se vor lua mă-’ ciplinei, fapt care creează cele 8 echipe divizionare Ci
EA suri. Dar unităţile din nemulţumiri în rîndurile va promova cel puţin una'
în divizia B.
Deva, care fabrică produ cumpărătorilor. Organele
sele de panificaţie nu-şi de la A.S. Explorări Deva, nul „Cetate“ din Deva, trei Explorări Deva, antrenor
labil pentru onorează comenzile, iar a- comerciale judeţene şi Fraţii Horvath — şi-au apărat cu succes titlul mari competiţii atletice re Voicu Guran, a aliniat ur
ie în generai Consiliul popular munici pentru a 6-a oară cucerit anterior, devhnind pen mătoarea formaţie: Haidu,,
irul schimbă- provizionarea unităţilor de tru a G-a oară consecutiv cam publicane : pentatlonul atle
;mnala mai desfacere se face după pal Deva nu consideră că consecutiv campioni pioni ai R.S.R. la această tic şcolar, concursul de se Dărăban, Nicoară, Lăpugea-
ploaie, înso- bunul lor plac. Aşa se ex — răspunzînd direct de probă. nu, Ciser, Vasiu, Ştefan,
:ări electrice, buna aprovizionare a la aeromodelism lecţie rezervat tinerilor din Goia, Ilieş, Dubincîuc, Popa.
a în general plică de ce unitatea nr. mediul rural şi concursul Cele 7 goluri au fost mar
tura minimă 61, de pe B-dul Dr. Petru populaţiei — trebuie să La Oradea s-au desfăşurat Vie activitate atletică cate de: Goia (min. 53, 65,
grade, iar Groza, care se deschide la intervină şi să pună ca finalele campionatelor R.S.R. republican de ştafete. Parti
22 şi 27 de de aeromodele captive. la stadionul „Cetate“ cipă 850 de sportivi din toa 76), Dubinciuc (min. 61, 75,
:aţă dlminea- ora 6, nu primise pîinea, , păt cu desăvîrşire aces In proba de curse (F 2C — 83) şi Ilieş min. 87.
clină. în ziua de 6 iulie a.c.,’ tei situaţii ? TEAM RACING) sportivii Hor din Deva te judeţele ţării. întrecerile
vath Petru şi Horvath Ştefan, Ieri, au început, la stadio continuă astăzi. Prof. ILIE PETICA! j