Page 6 - Drumul_socialismului_1979_07

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR.

Schimb de experienţă san... Haţeg — sau tinereţea

experienţa care trebuie schimbată unui străvechi oraş Velei

!¥ DUMINICA
■Comitetul de partid al I.M. cii politice de masă: colec­ suri concrete şi cuprinzătoa­ schimbului de experienţă. transilvan *,30 Ginmasti
Hu
Hunedoara a organizat re­ tivele muncii politice de la re, conţiriînd şi recomanda­ Prin intermediul unei EUite *,40 Tot înai
cent un schimb de experien­ om la om, gazetele de pere­ rea alcătuirii unor planuri de diafilme prezentate în (Urmare din pag. X) Cătană, preşedintele Con­ 9,25 Şoimii I
ţă prin care să se pună în te, vitrinele calităţii, activi­ similare, la nivelul fiecărui cadrul schimbului de expe­ siliului de educaţie politi­ 9,35 Film sei
evidenţă modul în care tatea pentru popularizarea comitet de partid, nici pînă rienţă s-a demonstrat că ga­ ene la fier vechi: în apro­ că şi cultură socialistă. pil : Săg
munca politică de masă vine largă a hotărîrilor partidului la data schimbului de expe­ zetele de perete (cea mai piere se ridică amenaja- (Cităm din introducere: episodul
10.00 Viaţa sa
în sprijinul îndeplinirii sar­ şi a legilor ţării, munca de rienţă comitetele de partid mare parte din ele), vitri­ rea hidroenergetică de pe sMe^lela 11.30 Ji'estivali
cinilor economice. S-au spus creaţie tehnico-ştiinţiiică, ac­ şi birourile organizaţiilor de nele calităţii, o bună parte îlîu-Mare Retezat! zac mire paraieia ae « „Chitare
. .. „
unele lucruri bune aici, au bază subordonate comitetu­ din acţiunile prevăzute în d eter , , şi 45°39’ latitudine nordică 12.30 De straj
m ™ v ,
creşterea
numai
fost relevate acţiuni şi preo­ tivitatea cultural-educativă lui de partid al I-M. Hune­ programul iniţiativei „Mîn- aninat nu " « meridianele de 22°43’ şi 13.00 Telex
23° longitudine estica“).
şi recreativă...
cupări reuşite, mai ales la doara nu au întocmit aseme­ drie minerească“, cuprinse standardului de viaţă dar Dintre cei peste 0 000 de 13,05 Album
în festivalul naţional „Cînta-
E.M. Ghelari şi atelierul me­ In linii generale cam aces­ nea programe de lucru. Aici rea României“, sînt virtual locuitori ai Haţegului, un 15,53 Canada
canic al întreprinderii. Au tea au fost lucrurile pozitive nu este vorba de nişte pla­ departe de cerinţe. Mai pre­ Îiind noile îndeletniciri, nume este binecunoscut ci- llcopter.
avut de împărtăşit elemente relevate în cadrul schim­ nuri sau programe dc mă­ cis, aceste mijloace şi for­ oamenii, tineri sau vîrst- titorilor ziarului nostru: studiour
de fllmi
demne de luat în seamă mai bului de experienţă. Pentru suri întocmite ca scop în me se dovedesc, cel puţin nici, au început 6ă gîn- Petru Fărcaşiu, cel mai 10,10 Film !
dească tehnic, inginereşte, veclil“
ales tovarăşii Nicolae Sta- în momentul de faţă,.ca pir- chiar dacă nu au de-a face corespondent de rul“ —
min, secretar adjunct _ cu ghii cu slabă eficienţă în presă voluntar, cronicar 17.00 Finala
cu mari oţelării sau in- sal
n
problemele de propagandă de munca de partid. ,,„ . x X-A ~ statornic al faptelor oanxe- nici“ la
r(
m
'Ui
la E.M. Ghelari, Alexandru S-a conchis pe bună drep­ un^iiagment din convoi- „ nilor Ţării Haţegului. De misiune
hi dacă nu
Săvulescu, secretar adjunct Munco politico de maso tate că întreg acest feno­ T ^muncitorul Carol ’ asta c _ ar 18.30 „Cel 4
al organizaţiei de bază de la men se produce mai ales la sc obisnu ieşte intre con rial per
3 J L
orizontul X al aceleiaşi mi­ ITeliuc, unde se află, de fapt, Î f’nt J , i fraţi, îl intervievăm în sodul 1
Vn 1 ^legătură cu istoria oraşu-
ne, Ioachîm Lăscuţ, secretar In sprijinul producţiei sediul comitetului de partid ia un cazan-vacum. Nu-mi lui său. 19.00 Tclcjurr
adjunct cu aceleaşi probleme al întreprinderii. Sub ochii plăcea cum funcţiona 19.20 Pcrraan
„îmi amintesc de primă­
la atelierul mecanic, Simion lui, are loc scăderea conţi­ vechea instalaţie de fabri­ vara lui 1961. în faţa par­ rire a
,./\vcnti
Vulsan, secretar adjunct la nutului şi insistenţei muncii care a siropului. M-au a- cului din strada Munţii înirnoas
transporturi auto, minerul sine, ci despre consecinţele politice .de masă, ceea ce jutat şi inginerii Xoan Bi- , 20,10 Muzică
rău şi Marian Jianu, di- Retezat jie _ adunaseră^.zeci
şef de brigadă lordache Scîn- că, treptat, ceea ce a înce­ pe care acestea trebuie să le stabileşte nivelul de exigen­ de oameni. Se turna cea 20.20 Film ar .
teie, de la E. M. Ghelari. put ca schimb de experien­ aibă asupra perspectivei, ni­ ţă pe ’ care comitetul de rectorul şi, respectiv, şeful “ dinţii cupă de beton la intimat».
secţiei serviciului mecanic.
Vorbitorii au subliniat cu ţă s-a transformat într-o velului şi conţinutului acti­ partid îl are faţă de activi­ Producţia pe schimb s-a fundaţia unui bloc cu 13 ţiu:ă._J?roi>
pregnanţă faptul că în cen­ veritabilă analiză a unor lip­ vităţii, în fond activitatea cu tatea consiliului de educaţie dublat, iar calitatea siro­ apartamente, primele din iflourilo
trul muncii politice de masă suri ce se manifestă în mun­ oamenii, cu comportamentul politică şi cultural-sportivă pului s-a îmbunătăţit con­ cele ce aveau să întine­ >,40 Telcjurj
O Spor
se situează permanent pro­ ca politică de masă desfăşu­ lor în muncă şi societate. siderabil“. rească oraşul. Am con­
blematica majoră a îndepli­ rată de către organizaţiile Este de semnalat, de ase­ de masă, a secretarilor ad­ Astăzi Haţegul se înfăţi­ semnat acest lucru în pa­ Lt/NI,
juncţi cu problemele politico-
nirii sarcinilor de plan: creş­ de partid de la I.M. Hune­ şează ca un oraş modern, . ginile ziarului „Drumul so- _ ,
, .... ,
terea nivelului producţiei fi­ doara. menea, faptul că organizaţii­ ideologice ai comitetelor de cu un centru nou, casă de su Jî ţitlul „Cel 13,10 Emis iui:
bloc la Haţeg . Ras-
zice, realizarea producţiei Ce s-a. constatat cu acest le de partid de la I.M. Hu­ partid şi birourilor organiza­ cultură, scoli şi grădiniţe foiesc acelaşi carneţel (pe ghinră
ţiilor de bâză, faţă de pro­
nedoara au beneficiat numai
nete, creşterea productivită­ prilej ? pria sa muncă eu oamenii, moderne, un festival cui ÎS,30 Un n
tural-artistic ce începe să care l-am păstrat) şi-mi
ţii muncii, îmbunătăţirea ca­ Printr-o destul de sumară cu trei luni în urmă de spriji­ în ultimă instanţă. ■ , .. . _ ■ . z J o ii i* a n zi /vi 4* d ft is on ol o veacuri]
dau seama cit de banal a
nul acordat de un colectiv de
cenaclu
tradiţie,
Mare
capete
ii
lităţii minereului, reducerea cercetare a nivelului, conţi­ într-o atare situaţie tre­ terar, magazine noi şi ma­ devenit „evenimentul“ din 18.30 1001 de
continuă a consumurilor de nutului şi intensităţii muncii control şi îndrumare trihxis buie să se acţioneze fără în- re aflux dc turişti 1961. Haţegul nou numără 19,00 Telcjurj
de Comitetul judeţean ' de
materiale, energie şi com­ politice de masă nu sint greu tîrziere, vizîndu-se în mod Preocupările oamenilor ‘?cum ¿3 de blocuri cu 19,15 Dosarul
bustibil, ca şi pîrghiile ce de surprins realităţi deloc partid. Cu acel prilej au fost direct creşterea eficienţei orbitează în jurul vieţii ci- J ^3o de apartamente, are 19,35 Roman
se folosesc pentru realizarea îmbucurătoare. De pildă, deşi semnalate şi criticate unele muncii politice de masă, ca­ tadine specifice acestui Jţţ. construcţie un spital cu dnrk —
acestor obiective — utiliza­ au trecut şase luni de la ple­ lipsuri în munca politică de re să redevină, ca altădată, timp românesc. Rezumăm 200 , Paturi .şi un nou 20.30 Cadran
rea la maximum a capacită­ nara Comitetului judeţean de masă, iar stadiul realităţilor o adevărată pîrghie influen­ cîteva idei reieşite din dis cinematograf, străzi asfal­ 20,50 Mai avi
ţilor de producţie, raţionali­ partid din decembrie 1078, de azi arată că de atunci cuţiile cu eiţiva locuitori: tate, apă curentă, o vastă 21,20 Muzică
industrial-alimentară,
zonă
zarea consumurilor, creşte­ nu s-a făcut nici o mişcare tă în îndeplinirea sarcinilor cererea mereu crescîndă la complexe meşteşugăreşti, 21,33 Tclejur;
economice care stau în faţa
rea gradului de folosire a care a analizat activitatea în sensul îndreptării lor. colectivului de la I.M. Hu­ export a produselor coope­ muzeu etnografic. ’ Stau în
timpului de lucru. Din cu- politico-ideologică şi cultu- Cum trebuie interpretat fap­ rativelor meşteşugăreşti, bloc-notesului şi
cifre privitoare la realiza-
vîntul lor s-au desprins, de raî-educativă desfăşurată de tul? se întrebau pe bună nedoara. rea planurilor de produc- *? ra a pretinde virtuţi poe- RAC
asemenea, formele şi mijloa­ organele şi organizaţiile de dreptate unii tovarăşi care A. CORNESCU ţie, darea în folosinţă la j ., } consemnez gîn-
mi
Ce
cele mai frecvente ale mun­ partid şi care a adoptat mă- au luat euvîntul în cadrul timpul planificat a mare­ durile în patru versuri
lui spital orăşenesc, reali- Bătrîn oraş ce-ţi zice Ha- BUCUREŞ'
zările elevilor în domeniul ţeg/frumoase haine im- diojumal ; 3
creaţiei tehnieo-ştiinţifice brăcaşi/azi faţa ta e parca sel; 8,00 Rad
telor; 9,30 »
şi rezultatele bune în aer alţa/eaci tinăr eşti, bă- cal ; 12,00 1
Sărbătorirea reat, şansele de baealau- trln oraş", bătrînului oraş toţi; 18,00 R:
tuala
sesiune
Tinereţea
Şlagăre ; 13,
de
solistei
muzică populară Elena Pal n-u este numai o figură 14.00 l’ortrel
în finala • Festivalului na- de stil a neobositului nos- 14,15 Top e
Zilei învăţătorului ţional „Cîntarea României“ tru coleg de breaslă, ci o muzical ; 16
pasionaţilor
şi
pre-
realitate
ş.a.
Istoria
trecută
de
fundamentată
zentă a oraşului a iieeesi- hărnicia şi spiritul între- la Clipei H
ri
Almanah
tat o monografie. Aceasta prinzător al haţeganilor, diojumal ;
Omagierea Zilei învăţăto­ bit, în amplele întreceri ale va fi curînd gata pentru fundamentată pe actul is- nadiană ; 20
rului — moment de ciristire Festivalului muncii şi crea­ tipar şi este rodul unui toric semnat de comuniştii lodiilor ; 21.
.şi preţuire a slujitorilor şco­ ţiei „Cîntarea României“, din larg colectiv condus dc Ion români la 23 August 1944. Consemnări cu
romanţe
lii — a prilejuit şi în jude­ finala căruia s-au adus 23 de Petre Guşti
ţul Hunedoara manifestări e- titluri de laureat, precum' şi jurnal ; 2
moţionante de bilanţ şi în­ în competiţiile „Dacîadei“. sportiv ; 22,:
dreptăţită mîndrie, dar şi de In alocuţiunile lor, cadrele DE LA CENTRUL DE FIZICA 24.00 Buletir
angajare la o stăruitoare şi didactice au adus mesajul 5.00 Non sb
tenace muncă pentru educa­ slujitorilor şcolii hunedore- PAMÎNTULUI şi seismologie tum.
rea şi formarea oamenilor de ne, mesaj de’adîncă recunoş­ Centrul de fizica pSmîntului şi seismologie comunică:
mîine. tinţă, adresat conducerii In ziua dc 30 iunie a.c. la orele 00,55 minuto 01 se­
La Deva, Hunedoara, Pe­ partidului şi statului, tova­ cunde, s-a produs în regiunea Vrancea un cutremur cu
troşani, Petrila, Lupeni, Vul­ răşului Nicolae Ceauşescu, magnitudinea 4,2 (scara Kichter).
can, Urieani, Brad, Haţeg, pentru grija statornică ce o mpi Intensitatea cutremurului în zona cpiccntrală a fost
sp»
Orăştie, Călan, Simeria, Ilia poartă tinerei generaţii, pen­ de 4 grade (scara Mercalli). DEVA: A
— în 13 centre din judeţ tru orientările de mare va­ Cutremurul a fost simţit la Odobeşti şi Focşani cu compania !
s-au întilnit, ieri, peste loare date învăţămîntului intensitatea de 3 grade. Ciocolata ci
8 300 de educatoare, învăţă­ românesc în integrarea lui fN VACANŢA : Membrii cercului de geografic do la Şcoa­ Nu s-au produs nici un fel de pagube materiale. A iost regă
(Grădini
7-a
tori, profesori şi maiştri-in- cu practica socială, cu viaţa, la generală nr. li Hunedoara „in activitate" pe pîrlul AÎmas. NEDOARA:
structori pentru a fi îm­ Salutul pionieresc, florile I-II (Flacăr
preună • la sărbătoarea lor. dăruite de copii dascălilor Buftea (Sldi
La adunările festive consa­ lor au încărcat de emoţie a- ţ-'l Iul Mac
crate acestui eveniment au dunările consacrate Zilei în­ V I (Arta);
participat membri ai Birou­ văţătorului, ca şi înmînarea Í .. i /Constru
lui Comitetului judeţean de unui număr de 43 de cadre Promisiuni rostite din virîul bulelor si falsitatea ¡or ŞANÎÎ-., Ins]
(Unirea,
1
partid, şi ai Comitetului e- didactice a titlului de „Evi­ (7 Noic
xecutiv al Consiliului popu­ denţiat“. New-Yoi
lar judeţean“ reprezentanţi Participanţii la adunările Lucrările la noua canti- V.B., dar nu se uita în presupus : fura fiindcă (Rcpubli
ai organelor locale de partid nă-restaurant din Orăştie ochii colegilor, fiindcă ci voia să facă ciubuc pe la om în
şi de stat, ai organizaţiilor festive de la Deva, Petro­ MINERI DE LA — obiectiv în prezent dat era autorul misterioasei diferiţi cetăţeni, lucru ca­ ral) ; P
de tineret, ai întreprinderi­ şani şi Hunedoara au adre­ al PAROŞENI — IN în funcţiune — se desfăşu- dispariţii. El a luat cele re se mai întâmplă cu unii lui (Mul
Central
CAN : A
Comitetului
sat
lor patronatoare şi ai comi­ rau firesc. Materiale erau 17 cutii cu faianţă şi le-a meşteri ai şantierelor de resej xf DO
tetelor cetăţeneşti de părinţi. partidului, Ceauşescu, tovarăşului CĂSUŢE PROPRII suficiente, meseriaşii mun dus la un cetăţean care-i construcţii. Nu sînt puţine thon 357 -
Nicolae
telegrame
Adunările au prilejuit o a- în care se angajează solemn PE LITORAL ceau cu spor. Printre ei se comandase o lucrare în situaţiile cind oamenii de nerul) ; P'
naliză temeinică a muncii de La I.M. Paroşeni a fost număra şi zidarul-teracotist 6chimbul sumei de 1400 lei. pe şantiere — în special ma de pe
instruire şi educare desfăşu­ de a nu ‘ precupeţi nici un luată o iniţiativă lăudabi­ Vasile Bida (bloc 50, ap 120) Intr-o zi, tot de pe a- zugravii, dar şi alţii — se leaia (Munc
rată de cadrele didactice în efort, de- a folosi fiecare lă : confecţionarea unui nu­ un om trecut de prima ti- cest şantier, dispar 6 saci oferă să execute lucrări la NOASA: O
mă de timr
anii] şcolar 1978/1979, un co­ moment pentru a creşte ti­ măr de 15 căsuţe de odih­ nereţe, tată a doi copii. Nu plini ’cu ciment. lax alta, particulari cu... materialul URICANI: 1
rolar al strădaniilor, re­ neretul în spiritul înaltelor nă, cu cîtc 2 paturi, trans­ de mult, V.B. ieşise din se face nevăzută o cantita- lor. Ceea ce se mai ridică, tă <7 Nolei
flectat în procentul ridicat principii ale educaţiei comu­ portarea şi montarea lor la - în cazul relatat, este cum Drumuri în
Nord,
in
Eforie
mi­
care
de promovabilitate. (99,15 la niste, eu o concepţie ştiin­ nerii de Ia Paroşeni îşi v v v V v v unii... oameni acceptă să ua roşie) ;
- ^ -
' ' " v.,
sută în ciclul primar şi 94,95 ţifică despre lume şi .viaţă, vor petrece o parte din i läpiv C&&Ä& ■ primească sau să cumpere Avaria
O R A Ş T 11
la sută în cel gimnazial), în pătruns de cultul şi semni­ concediul lor dc odihnă po de la lucrătorii şantierelor Tenncssee -
rezultatele înscrise în activi­ ficaţia muncii, iubitor de timpul verii, profitînd dc materiale ce nu pot pro­ (Patria); In
binefacerile litoralului.
tatea practică (planul de pro­ neam şi de ţară, demn con­ Primele 5 căsuţe au fost veni decît de la lucrările (Flacăra);
ducţie aferent primelor 5 structor al noii societăţi. deja expediate şi sc află înehisoare şi, la încadrare te de 10 ml ţeavă zincată, de construcţii, să ţină în Telegrame
mat tren b
luni ale anului a fost depă­ Programe artistice de aleasă în curs de montare, urmă­ pe şantierul nr. 5 al T.C.H. iar în alta 15 kg de plasă custodie materiale de pro- cultură); H7
şit cu 15 la sută), în suc­ semnificaţie şi interpretare toarele 5 vor lua în aces­ i s-a atras foarte serios a- rabiţ. Oamenii au intrat venienţă dubioasă. Astfel, în plină v
cesele de prestigiu la con­ au încheiat emoţionant Ziua te zile drumul spre Efo­ tenţia să se ţină de treabă, serios la idei şi se gîndeau în cazul la care ne re- BRAZI: Pol
cursurile pe obiecte, în cer­ învăţătorului. rie Nord, iar celelalte Ie sa se lase de furtişaguri, cu îngrijorare că, dacă fe- ferim, Filimon Şerban a să; CALAN
seriile
’
• ■' ca lu­
curile ştiinţifice şi tehnieo- vor urma în prima ju­ „Promit că aşa voi face“ nomenul va continua, şan- acceptat cu uşurinţă ră) ; I-n
Aven
apHcative şi, în mod deose­ LUCIA LICIU mătate a lunii iulie, cind — a zis el atunci. Dar a tierul riscă să rămînă fără crarea să-i fie executată de » Juan (11 1
va pleca şi primul grup do spus-o din vîrful buzelor, materiale. De aceea lucră- RIA: Totul
mineri in concediu la ma­ oum se va vedea mai în- torii au hotărît să fie cu V.B. cu faianţă proprie. 1 (Mureşul);
re, fiind găzduiţi în căsu­ colo. într-o zi, muncitorii ochii în patru şi să-l prin­ Sau Ioan Trifa cum a ac- » zurl (Lumlr
În atenţia absolvenţilor ţele proprii. de pe şantier s-au crucit, dă pe nesăţiosul hoţ. L-au ceptat ca V.B. să-şi ascun- | Ghinionistul
dă în gospodăria lui ma- i
GHELARI:
CLUBUL şi pe bună dreptate. zărit mai mulţi pe Vasile teriale sustrase de pe şan- f (Muncitorcsi
clasei a Vîil-a VA APARŢINE cuţe de faianţă erau mai Bida dînd tîrcoale locului tier — cimentul, ţeava, |
— Parcă pachete cu plă-
unde se depozitau materia-
Mîine,’luni, 2 iulie, încep probele de verificare a cu­ Lucrătorii din tura I, u~ multe a zis cineva. _ j ş; bănuiala a încolţit în plasa etc. ? Sigur, Vasile Bida şi-a
e
noştinţelor pentru treapta I de liceu. Cele 28 de licee zina nr. 7 — transporturi S-a procedat la o numa- mintea multora. într-o zi primit pedeapsa — 2 ani
din judeţul nostru şi-au deschis larg porţile pentru toţi uzinale, din C.S. Hunedoa­ “Mau lip l 5a a cl! ^ f anun ft închisoare vleme în care
a
r d
ra, cu familiile lor au par­
absolvenţii claselor a VIII-a. Oferind condiţii deosebite ticipat la o interesantă sea­ S P
le şcolarizare şi instruire practică, precum şi focuri de ră eultural-distraetivă. Mai „Cum au dispărut?“ se în- los? £^ Timpul
muncă în economia judeţului, liceele industriale nr. 1, tntîi s-a desfăşurat un con­ trebau oamenii Dupa care deierit justiţiei. In timpul Í' dnW trebuki resnecta- ziua de 1
călduroasă
'i, 3 şi 4 Deva, 3 Hunedoara, Petroşani, Vulcan, Petrila, curs pe teme de N.T.S., urma, firesc, alta întreba- cercetărilor a fost întrebat nea data tietmie rcspccta rar noros

! şi 2 Lupeni, Barza şi Călan, precum şi liccole agroin­ apoi unul despre modul de re : „Cine le-a luat ?“. jt,^ it j, tă, nu doar aruncată în cădea avers
mu e or
de
vînt. E bine însă ca din
.
dustriale Haţeg, Geoagiu şi Ilia mai nu locuri neocu­ comportare in societate, du­ Suspiciuni, uitături de ne- _ De ce ^j făcut 0? 4 . .... soţite de di
pă care formaţia de muzi­
pate. Deci, astăzi, duminică, pînă la orele 20, se mai pot că a uzinei a cîntat muzi­ încredere unii la alţii. „Eu De fiecare dată Vasile P“®a lui sa înveţe şi alţii., ce. Vintul \
face înscrieri. nu“, „nici eu“, ziceau oa- Bida tăcea ruşinat, cu pri- 03 făptaşi sau beneficiari, din sud-c
că dc dans, uşoară şi minimă :
Mîine, succes Ia probele dc verificare a cunoştinţe­ populară. (V. GRIGORAŞ, menii de pe şantier. „Nu virile plecate. Motivul fap- Temperatur
lor ! corespondent). le-am furat eu“ a zis şi telor sale nu e dificil de TRAIAN BONDOR 31 grade.