Page 61 - Drumul_socialismului_1979_07

Pag.. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NK. 0741)
■W»
Program înălţător al dezvoltării patriei socialiste

Directivele Congresului al Xll-lea al partidului — în 16.00 Telex
16,05 învăţâ
dezbaterea comuniştilor, a tuturor oamenilor muncii 16,25 Forun
16,45 Tragei
16,55 Un pi
Corn ei
Munca noastră prezentă şi de viitor - Fondul 17,35 Din n
rile p
17.30 Coresf
ataşament profund la politica funciar - 18,10 Festiv;
ţcui t
„Clnta
înţeleaptă a partidului folosit cu 19.00 Teleju)
18,50 1001 di
Document de o excepţio­ cocsului' şi aglomeratului, riiului specific de energie e- maximă 19,15 Iu de:
Froieci
nala însemnătate, • proiectul prin dotarea acestor sectoa­ lectrică pe tona de produs.
de Directive ale Congresu­ re cu instalaţii moderne ia Pe lingă activitatea de ale Co
lui al Xll-lea al Partidului. ideea obţinerii unor produc­ modernizare şi introducere chibzuinţă lea ul
Comunist Român cu privire ţii de calitate cu consumuri a unor noi tehnologii vor 19.30 Noi, fi
J.,a dezvoltarea economieo-so- minime, concomitent cu rea­ fi intensificate eforturile pe în proiectul de Direc­ 20.00 Telcck
eială a ¿României în cincina- lizarea unor noi instalaţii de linia raţionalizării consumu­ tive este subliniat, între „Mari
iul 1981—1985 şi orientările recuperare. rilor energetice, a gospodă­ altele, şi faptul că se va tenden
de perspectivă pînă în 1990 în sectorul de elaborare a ririi chibzuite a tuturor for­ pe ţar
¡■afiectă pregnant strălucite­ fontei atenţia este îndrepta­ melor de combustibili utili­ asigura accelerarea pro­ studioi
le victorii obţinute de popo­ tă spre producerea acesteia zaţi, a ridicării randamente­ cesului de dezvoltare in­
rul nostru, dind o expresie în furnale de mare capaci­ lor agregatelor şi instalaţi­ tensivă şi de moderniza­ C.S. Hunedoara — şantierul construcţii-montaj în regie 21,35 Ţelejui
vie năzuinţelor de afirmare tate cu randamente ridicate ilor din dotare, •• printr-o re a agriculturii — ca proprie. Inginerul Oviiliu Polizu, împreună cu maistru) prin­
a naţiunii române, de ridi­ şi consumuri reduse de com­ exploatare şi întreţinere una * 1 * * din cele mai im­ cipal Nicolae !YUţu, stabilesc măsuri pentru realizarea lucră­
care pe o treaptă tot mai bustibili, ceea ce creează po­ competentă, la. nivelul teh­ portante priorităţi de ca­ rilor I’.S.I. în cadrul combinatului. Foto : N. NEGRU
Înaltă a ţării noastre în sibilităţi de utilizare inte­ nicii actuale, utilizînd auto­ re depinde însăşi dez­
dx'umul ei spre edificarea grală a gazului de furnal in matizarea şi mecanizarea şi
societăţii socialiste multila­ sectorul de laminare şi în cen­ organizînd ştiinţific întregul voltarea industriei, a în­
teral dezvoltate şi înaintare tralele electrice de termofi- flux tehnologic al combina­ tregii economii naţionale BUCUREŞ
spre comunism. care proprii,, diminuîndU-se tului. Se va intensifica, de şi ridicarea bunăstării Secerişul în flux neîntrerupt iljoprograun
Radiojurnal
Pentru realizarea obiecti­ substanţial consumul de asemenea, acţiunea de valo­ întregului nostru popor, presei; 8,10
velor măreţe, cuprinse in combustibili primari. La o- rificare a resurselor ener­ în acest context, o răs- şi semănatul culturilor duble — <1 iilor; 9,00 ;
proiectul de Directive — rod ţelării accentul se va pune getice secundare obţinute în pundere aparte revine 9,05 Ităspui
al unei gîndiri profund no­ pe utilizarea intensă a oxi­ urma proceselor siderurgice tuturor lucrătorilor o- efectuate cu maximă operativitate! rilor; 10,00 !
vatoare şi de excepţie, aşa genului în instalaţii moderne (gaz de cocs, gaz de furnal goarelor în legătură cu 10,30 Din ţ.
cum ne-a obişnuit secretarul de elaborare a oţelurilor, pe şi căldură conţinută' in ga­ 10,45 Cinti
muncii;
11,(
nostru generai să muncim — introducerea procesului de zele de ardere). folosirea raţională a fon­ (Urmare din pag. 1) se. respectiv de orz sau de ştiri; 11,05
depunem eforturi ca pro­ turnare continuă concomitent Realizarea acestor mari o- dului funciar. grîu. Diferenţa de suprafa­ nierilor; 11,
gresul tehnic să-şi găsească cu tehnologia de tratare a biective, care vizează în Sarcini de o deosebită fluxul secerişului impune ţă urmează să fie însămîn- ră Kadio-Tl
o şi mai largă aplicabilitate oţelului în oală. în acelaşi primul rînd noua strategie importanţă privind ex­ însă o largă mobilizare a ţată cu alte culturi furaje­ de ştiri; 12,i
pe platforma noastră side­ timp, în cadrul sectorului energetică, va situa combi­ tinderea suprafeţei ara­ forţelor satelor, comanda­ re. în privinţa îndeplinirii folclorului n
rurgică, prin elaborarea şi de laminoare se va trece natul nostru din punct de bile şi ridicarea poten­ şlagăre în s
aplicarea de tehnologii care treptat la înlocuirea grupu­ vedere al consumurilor la ţialului productiv al pă- mentele locale pentru agri­ prevederilor planului se la 1 la 3;
să asigure sporirea accen­ rilor rotative de curent con­ nivelul celor similare din cultură şi conducerile uni­ detaşează’îndeosebi unităţi­ invitaţilor;
tuată n productivităţii mun­ tinuu, ce deservesc acţionă­ ţările puternic dezvoltate. mîntului revin şi coope­ tăţilor agricole fiind che­ le din raza consiliilor unice nai; 16,25 23
cii, reducerea consumurilor rile principale şi secundare, CONSTANTIN NOGHI rativei agricole din Ra- mate să asigure efectuarea agroindustriale Deva, Orăş- — coloane;«
soci
noastre
specifice şi creşterea sub­ cu convertizoare statice cu directorul Uzinei poltu Mare. Pe lîngă re­ unui volum mai mare de tie, Geoagiu, Ilia, Călan şi
stanţială a eficienţei econo­ tiristori, soluţie tehnică de darea în circuitul arabil lucrări, cu forţe proprii, în altele, unde s-au realizat neţi In ţara
mice. Astfel, vom dezvolta o eficienţă deosebită în ceea nr. ti — energetic a unei suprafeţe de 1.0 special, la eliberarea tere­ suplimentar însemnate su­ Buletin dc
capacităţile de producere a ce priveşte reducerea consu- C.S. Hunedoara ha, ne-am propus să fi­ nurilor. prafeţe însămînţate cu cul­ limbii romii
mentişti
de
nalizăm lucrările de îm­ Concomitent cu urgenta­ turi duble furajere. Iară; 17,40 J
bunătăţiri funciare rea­ rea secerişului griului, o Cu rezultate nesatisfăcă- 18.00 Orele i
lizate pînă acum, pentru altă acţiune de, mare în­ toare la însămînţarea . cul­ rivalul na(.
desecarea a 366 ha, în semnătate pentru dezvolta­ turilor duble se prezintă României“; :
împo
lupta
sensul ca să îndeplinim rea sectorului zootehnic, ca­ însă unităţile din consili­ lui; 20,50 C.
un dublu scop, respectiv re trebuie să fie realizată, ile unice agroindustriale 22.00 O zi în
desecarea-irigarea pe te­ în timpul cel mai scurt şi Hunedoara şi Dobra. Res­ 5.00 Nou sto
renul respectiv. Acţiu­ la un nivel calitativ supe­ tanţe care trebuie grabnic turn.
nea amintită va fi de rior, o reprezintă însămîn- înlăturate, în special la se­ TIMIŞOAR
mare eficienţă, asigurîn-’ ţarea culturilor duble fura­ mănatul legumelor, există litatea radio
du-ne înregistrarea unor jere. în vederea completă­ şi în cooperativele agricole de cameră;
sate
pentru
însemnate sporuri de re-, rii balanţei de.nutreţuri, u- din consiliile agi'oindustria- Recolta gra'j
coltă. De asemenea, ne nităţiie agricole, de stat şi îe Călan, Toteşti, Simeria şi re ; 18,40 Ci
ţări
vom preocupa de folo­ cooperatiste di n judeţul altele. Cunoscând că soarta plaiurile literară;
nea
sirea judicioasă a, ame­ nostru au prevăzut să în- producţiei la hectar este muri pentru
najării pentru irigaţii în sămînţeze culturi duble fu­ decisiv condiţionată de e-
sistem local, pe cele 90 rajere pe mai mult do 4 000 fectuarea semănatului în
ha destinate culturii ie- ‘ hectare. Din sarcina stabili­ timpul cel mai scurt se im­
gumelor. tă, pînă acum s-a realizat pune ca rămîneriie în urmă
C. TARAPOANCA semănatul porumbului pe existente la realizarea pla­
inginer şef mai mult de 1 000 hectare nului de culturi duble să DEVA ; Si
îa C.A.P. IlapoUu Mare j care au fost eliberate de fie grabnic înlăturate în tria); Furtun
I culturile de cereale păioa- toate unităţile agricole. ta); HUNE:
puşcături In
ra); Intoarc
«w» * item »■' » 4***wK p • »mm <* p mm nu * mmm » mumm -4«r » » mw »
lor (Sideruif
(Urmare din pag. 1) terile melc la dezvoltarea * iubire (Arta)
I.V.
C Â L A N
Cind adaptarea la procesul *i ■ , ... ............... .................................................................... uzinei ' noastre — arăta J păr şl lac
(Constructori
| trale, modelăric, atelier maistrul Gavriiă Budiu. { ■ ŞANŢ : Viaţi
laboratoare,
(Unirea);
mecanizării se face din mers, •. mecanic nou, administrativ... vreme. Cocscrie, labrică Locul ¡11 pe judeţ ia con­ Pentru eă la fundamentul J te Noiembrie
realizărilor
din
tuturor
(7
pavilion
|
„ De la 48 de milioane cit de aglomerare, două fur­ cursul inovatorilor — în ultimii ani, noi comuniştii , ''ăpndă penii
ipublica);
L
1976, locul ll — în 1977,
de
marc
capacitate,
nale
rezultatele nu intirzie să se arate Î trială in anul eliberării indus­ turnătorie dc piese din 4 certificate de inovatori, am iost mereu în primele I şi cerşetor (t
valora
producţia
rînduri ale bătăliei pentru *
CAN ; Braţe
care
fontă,
(Muncitoresc)
( patriei s-a ajuns la un vo­ concomitent — vor iată produce două brevete de invenţie înfăptuirea cuvîntului ros- . Clipa, serii
— sînt doar cîtova argu­
pre­
(Urmare din pag. 1) cii politice sînt orientate în lum ce depăşeşte 800 mi- miera care se pregăteşte mente despre strădania Ut clar şi icnn de partid. I i ul) ; petri:
scopul sprijinirii activităţii I ¡ioane de lei, numărul Iu­ pe noua platformă side­ spre mai bine a muncito­ — Paralei şi în aceiaşi ' ră Identitate
şi mai puţine greutăţi şi de producţie. Propaganda ti oratorilor se apropie de rurgică de Ia Călan. rilor uzinei, din rîridurile ritm trepidant cu dezvol- I ANINOASA :
neajunsuri şi, ca urmare, vizuală relevă consecvent, ' 4 000, faţă de nici 800 In Mai bine dc 4 miliarde cărora nu putem scrie aici tarea uzinei s-au asigurat ' dată (Muncit
CÂNI : Ciocc
sectorul are o depăşire de printr-o gamă largă de | 1944, productivitatea mun- lei sînt investiţiile alocate dccît putini dintre oame­ şi condiţii tot mai bune dc I (7 Nolembrii
plan la zi de peste 10 000 mijloace, rezultatele în pro­ *> cil pe lucrător trece do Călanului în actualul cin­ nii de elită : Pilly Nico­ via(ă pentru siderurgişti şi J Hipopotamul
4
tone de cărbune. Aici lu­ ducţie şi pe autorii lor, cri­ cinal, iar în cel viitor a- lae, Viorea Ciobanu, A- iamiliile lor — preciza io- ■ roşie); t
crează oameni harnici şi tică o serie de lipsuri şi J 210 000 lei, iată de nici proape 3 miliarde lei. La drian Stoicoi, Deleanu Ro- varăşui Demian Giurin, I insula egre
(
(Minerul);
conştiincioşi, fruntaşi între neajunsuri, îndeamnă la ac­ «• 6 000 ici acum trei dccc- noile obiective ce se ri­ mulus, Lcontin Petroiescu, vicepreşedintele Consiliu- 1 partea coala)
fruntaşii minei, care men­ ţiune, la noi realizări. | nil. dică a început constituirea Ana Bernad. Doinei Prcn- iui popului al oraşului. | zii (Patria);
ţin continuu ridicat pulsul Vorbind despre hotărîrea * Prestigiosului colectiv nucleelor muncitoreşti. Oa­ toni, Dumitru Solduban, Peste 1 800 da apartamen- - lele în Jurul
C.EOAG
ra);
întrecerii socialiste. între minerilor de la Uricani de I muncitoresc dc la intre- meni dc mare nădejde în Gavriiă Budiu, Leont'in te s-au pus la dispoziţia | venturile tr
ei se numără şi brigadierii a acţiona mai ferm în a- * prinderea „Victoria“ Că- muncă, de marc experien­ Mateşoi, Dionisie Muntea- siderurgiştiior, iar pentru * (Casa de c
Benki Samoilă, Dumitru bataje pentru a extrage ( lan, din care mai mult de ţă în meserie, trec dc ia im, liie Andrei, Traian cei care vor lucra ia noi- i TEG : Masca
Bornoiu. Gheorghe Drănău, jumătate sînt comunişti, îi vechile secţii ia cele mai Bisorca, Renii Rudoii, Iu­ le obiective sînt în con- • Iar); 13RAKI
revolu
oilor
mai
Aurel Ş'oşoi, Ion Nicolae şi cărbune mai mult şi fermă t sini. caracteristice noul,. noi. Pentru că ia „Victo­ lian Sirbu, ioan Ciornei, strucţie alte paste o mie. J I.AN : Reper
...Prin uzina lui cu loc J
alţii. bun, despre dorinţa abnegaţia, dăruirea în ria" mai este caracteris­ Anton Cimpoeş, Dan Sa­ nestins, Călanul este jm - vleire (Casa
— Adevărul este că mai de a întîmpina cu rezultate J muncă. 97 ia sută inseam- tică şi tradiţia continuită­ bin, Gheorglie Andrea, Ni­ SIMERIA : .
avem necazuri — ne spu­ deosebite cea de a 35-a a- ( nă înnoirile din ultimii 30 ţii muncitoreşti, din tată în colae Racoviceanu, Anton oraş ai incandescenţei, în | ei m pie (Muri
Albinele sălba
nea vădit nemulţumit di­ niversare a eliberării pa­ J de ani. Şi noul continuă liu. şi Nicolae Sînziana, Gheor­ care nu se plămădesc nu- s
rectorul adjunct al minei, triei, Congresul al Xll-lea | să se afirme, să se extin- ghe Petricăloi... mai produse pentru eco- >
măsură
în bună
ing. Cristian Dinescu. Şi a! partidului şi apropiata - dă, să prindă noi contu- în Creată noştri, „Victoria“ nomia noastră naţională *
in plin progres, ci şi con- J
anii
de organizare a lucrului, şi sărbătoare a Zilei mineru­ — Eu muncesc la. turnă­ IVReiv
de disciplină a muncii, şi lui, tovarăşul Cornel Bolo- | ruri. Un adevărat combi- Călan şi-a făurit de pe a- toria I dc peste 25 de ani. ştiinţe muncitoreşti dc | Ww ./ttagaaai
de exploatare şi întreţinere loi, secretarul comitetului * nai siderurgic îşi va în- cum un prestigiu dc marcă Am văzut cu ochii mei, înalt prestigiu şi ţinută -
prt
Timpul
a utilajelor, îndeosebi a de partid pe mină, a ţinut | cepe activitatea în scurtă în siderurgia românească. am pus umărul după pu­ comunistă. { ia iulie : Vrei
complexelor mecanizate, dar să adauge : răcoroasă şl
şi de altă natură. Pe mină, — Comuniştii de la I.M. cerul mal nu
cădea
preclpl
avem un plus la producţia mă de ploaie
ce
de cărbune de aproape Uricani, la toţi cci mină mun­ ploaie, însoţit
sînt
această
cesc
3 000 de tone, dar asta nu însufleţiţi de perspectiva Staţia C. F. R. Simeria : cărl electrice,
ne mulţumeşte. Noi avem dezvoltării patriei noastre Prin acest Important nod moderat. Tem
uimo. vor osc.
posibilităţi tehnice şi uma­ — exprimate sintetic în, de calc ferată trec zilnic 17 grade, iar
ne să muncim mai bine, să zeci şl sute de trenuri de intre 22 şl 27
dăm mai mult cărbune. proiectul de Directive ale eălătorj sau pentru marfă. neaţa, Izolat
Pentru 19 şi
Nu se poate spune că la celui de-al Xll-lea Congres Personalul unităţii depune rac in general
I.M. Uricani se munceşte al P.C.R., aprobă plenar a- eforturi susţinute pentru ca cerul tempora
rău. Aici acţionează un co­ cest important document şi traficului să-i fie asigurate vor cădea ave
lectiv destoinic, cadre teh­ se angajează să muncească condiţii dc siguranţă depli­ însoţite de di
trioe.
nice bine pregătite. Aici e- în aşa fel incit sarcinile ce nă. Şi reuşeşte acest lucru La munte, \
xistă o puternică organiza­ ne vor reveni din amplul cu Itrio. lă şi răcoroa;
ţie de partid care-i mobili­ program de dezvoltare a temporar notă
zează energic pe oameni la mineritului românesc să Foto: VTRGIL QNOIU averse de p.
de descărcări •
lucru. Toate formele mun­ le materializăm exemplar.