Page 64 - Drumul_socialismului_1979_07
P. 64
ANUL XXXI
NR. C> 75»
JOI.
19 IULIE
1979
4 pagini — 3» bani
V—- ------
ÎN INTERIORUL In cinstea marii sărbători
ZIARULUI naţionale
i------------------------------
merit aparte îl au lucrăto
rii de la fabrica de aglo
O Proiectul Directivelor merare nr. 2, care au rea
Congresului al XII- lizat mai mult de 55 la
lea al 'partidului — şutii din această producţie
' Program înălţător al suplimentară. (A. CATA,
dezvoltării patriei so corespondent).
cialiste
PRIN REDUCEREA
0 La I. M. Orăştie s-a CHELTUIELILOR
conturat, în mod fi DE PRODUCŢIE
resc, o unitate de gtn-
durl, de idei, de an- Colectivul de muncă al
* gajare I.M-M.K. Simcriu acţio
; nează stăruitor pe linia
@ Un mare succes al reducerii cheltuielilor de
artiştilor hunedoreni. producţie, sporirea pe u-
^ „Ciniarea României“ AUGUST ceastă calc a valorii pro
ducţiei nete şi a volumu
lui de economii. Astfel, de-
O O zi intr-o comună : punîndu-se eforturi penlru
j Dcnsuş reducerea consumurilor de
SECTORUL I — materiale, combustibili şi
® „A sosit bibliobuzul !“
LOCUL I energie, pentru creşterea
productivităţii muncii s-a
& Agora 32 reuşit ca în prima jumăta
Minerii de la Vulcan
desfăşoară larg întrecerea te a acestui an să se ob
0 Agendă (programele socialistă în abataje pentru ţină o reducere a cheltuie
tv., radio, cinema, a extrage cărbune măi lilor totale de producţie
cu 15,5 lei la 1000 lei
vremea). mult şi mai bun. De la în producţie marfă şi cu 6,5
ceputul anului, pe primul lei a celor materiale, iar
loc in hărnicie şi realizări productivitatea muncii a
se situează colectivul sec sporit faţă de plan cu .“,6
torului I. Respee.tînd cu la sută. Ca urinare, s-au
stricteţe disciplina tehnolo realizai economii supli
gică şi de producţie, orga- mentare la cheltuielile to
nizîndu-şi temeinic lucrul tale de aproape 2,5 mi
in abataje, minerii din lioane lei, din care circa
sectorul I au extras supli 1 milion la cele materia
mentar în prima- decadă le. De asemenea, prevede
din luna iulie mai mult de rile de plan la valoarea'
•ttlO ione de cărbune, cu
care au urcat sporul de producţiei nete au fost de
păşite cu mai mult de 2
producţie realizat'de la în milioane lei.
ceputul anului la peste
ti 800 tone. Intre colective
le fruntaşe ale sectorului SE RECUPEREA/A
se numără brigăzile condu INTENS DIN RESTANŢE
se de Gantz Ştefan, Mihai
Dudescu şi alţii. Lucrătorii din parchete
le forestiere ale judeţului
CANTITĂŢI SPORITE îşi amplifică strădaniile in
DE MINEREU muncă în aceste zile de
AGLOMERAT vară, obţinînd rezultate
tot mai bune în activita
întrecerea ce se desfă tea de valorificare a masei
şoară în Combinatul side lemnoase. De la începutul
rurgic Hunedoara pentru acestei luni, ei au realizat
îndeplinirea exemplară a
angajamentelor, îi situează peste plan 50 mc buşteni
pe aglomeratorişti în rin- şi 20 mc celuloză (dimi-
dul colectivelor cu cele mai n uliul din restanţele acu
bune rezultate. Mărturie mulate in primele luni ale
stau cele peste 45 000 tone
de minereu aglomerat li anului), precum şi 10 mc
vrate guplimnetar furnaliş- cherestea total şi alte sor
tilor, in perioada trecută timente ce se. realizează in
Vedere ti in centrul municipiului Deva. ' Foto: VIRGIL QNOIU de la începutul anului. I n unităţile I.K.E.T. Deva.
COMBINATUL SIDERURGIC HUNEDOARA L A S E C E R I Ş U L G R I U L U I
Exigarsţâ sporita în realizarea Chiar dacă vremea este Instabilă,
combinele să funcţioneze fără răgaz !
producţiei pentru export
■ Slringerea şi înmagaziint- le unde starea lanurilor si tent. importante torţe sini
în nota bunei sale tradi rea la un înalt nivel com- — Produsele noastre, rca grabnică a întregii re a terenului permit efectua concentrate la transportul
ţii. colectivul Ecou al Mun petiliv a cerinţelor esenţia compuse din aproape toată colte de gria reprezintă o- rea in flux neîntrerupt a baloţilor, eliberatul terenu
cii Socialiste din Combina le. cunoscute de obicei sub gama do laminate finite, bieclivul central al activită sei erişului. lui condiţionind realizările
-
-
tul siderurgic Hunedoara expresia Riobală de „Mar se exportă in peste 17 ţări, ţii tuturor lucrătorilor o- Un asemenea deziderat se la arături şi s -mă nu tul <ni
a încheiat prima parte a ca fabricii“. unele din acestea ovinei o gonrelor. Deşi starea vremii înfăptuieşte şi la cooperati turilor duble. Interlocutorul
destul
este
ne-a făcut precizarea că s-:iu
va agricolă clin Boşorod, u-
capricioasă,
de
anului cu' realizări de pres- — In. primul semestru al înaintată experienţă şi tra- consiliile unice agroindus nitate unde, p;nă ieri, griul .îndeplinit prevederile la se
tigiu. Eforturile perseve- anului — menţiona tovară iitie pe tărîm industrial — triale şi conducerile unităţi a fost recoltat de pe o su mănatul culturilor duble fu
U. R. S. S„ R.D.G., R.F.G.. lor agricole au datoria să a- prafaţă de 80 de hectare. rajere, urmînd să fie insa-
It. S. Cehoslovacă, R. S. F. sifiure folosirea cu randa Preşedintele C-A.P. Io-an Fu- minţată grabnic şi mazurca
Iugoslavia, R. P. Polo ment maxim a fiecărei ore ■lea, ne spunea câ în flux în cultură dublă. Odată cu
nă, R. P. Bulgaria, Fin bune de lucru in rîmp, să cu cele cinci combine lu secerişul continuă si preda
preocupe
se
de
crează şi presele de balotat
funcţiona
rea griului la fondul de stat.
landa, Egipt, Israel etc. rea fără răgaz a combine paie, neexistind decalaj în in contul muncilor efectuate
Colectivele de la laminoa- lor. grupîndu-le în tarlale tre aceste lucrări. Concomi de S. M. A. şi uiumului. O
rele bluming, benzi, sîrmă, răspundere deosebită pentru
profile fine şi laminorul de efectuarea cu operativitate
renle depuse pe tărîmul şul Teodor Ionescu, şeful 650 mm deţin ponderea în şi fără pierderi a secerişu
sporirii producţiei materia biroului export din C.S. obligaţiunile la export ale lui dovedesc combinerii Vic-
le şi al ridicării eficienţei Hunedoara — activitatea de combinatului. lor Făiniş, Nicolae Topor,
. întregii activităţi se cpn- export s-a desfăşurat în în primul semestru al a- Ştefan Jianu şi Marin Preo
' cretizează, printre altele, în condiţiile înaltei responsa nului, lucrătorii din secţia teasa, iar Ia eliberarea tere
lucrează
nului
multă
cu
»•Tealizarea suplimentară a bilităţi în ce priveşte rit laminoarelor de sîrmă au tragere de inimă Ion Sas şi
cca. 8 000 tone cocs meta- micitatea livrărilor şi ca Cîheorghe Făiniş. <
• lurgic, 21 000 tone fontă ce litatea produselor din toate realizat suplimentar peste Combinerii Ion Cordea, A-
8 000 tone laminate, în con-'
nuşie, 16 288 tone oţel aliat, punctele de vedere, stipu lexandru loniţă şi Nicolae
i peste 47 000 tone laminate late dealtfel în contractele diţiile abţinerii a 1,5 mi Gligor care lucrează în la
lioane lei economii la pre
finite şi în multe alte pro încheiate. în aceste condi ţul de cost. Concomitent, nurile cooperativei agricole
duse de importanţă majoră ţii, prevederile de plan au laminatorii de aici — care din R apoi tu Mare au reuşit
pentru economia naţională. fost realizate cu toată exi să siringă recolta de pe mai
O atenţie cu totul deose genţa şi depăşite cu peste exportă mai mult de 9 la mult de 50 la sută din su
planificată.
Mînuind
prafaţa
bită au acordat-o siderur- 5,8 milioane lei valută. sută din producţia lor to cu pricepere presele de ba
giştii hunedoreni produc — în cîte ţări îşi expor tală în numeroase ţări din lotat, mecanizatorii Toader
ţiei destinate beneficiarilor tă produsele combinatul Europa şi Africa — şi-au Rorhulus şi Acs Franeisc ţin
de peste hotare, la loc de hunedorean ? Care colecti îndeplinit şi depăşit în mod pasul la eliberarea terenu
exemplar obligaţiunile faţă lui în acelaşi, ritm cu sece-
frunte situîndu-se onorarea ve se evidenţiază în obţi
SABIN IONESCU N. TlRCOB
în termen a-obligaţiunilor nerea succeselor prestigioa Mecanizatorul Gheorghe Clilvu a executat cu răspuncle-e
semănatul porumbului furajer in cultură dublu la ferma tlin
contractuale cît şi respecta se din acest domeniu ? (Continuare în pag. n 2-a) Bretea Streiulul, a I.A.S. Haţeg. (Continuare in pag. a 2-a)
