Page 65 - Drumul_socialismului_1979_07

Pag. 2 CIîUMUL SOCIALISMULUI NE

La 8. M. Orăştie s-a conturat,
Proiectul Directivelor Congresului al Xll-lea al partidului

Program înălţător al în mod firesc, o unitate
9,00 Sinteze
dezvoltării patriei socialiste 9,30 Şoimii
pentru
de gînduri, de idei, de angajare 9,40 Muzică
10,20 Publicit
0 cerinţă primordială; exploatarea raţională Bilanţul activităţii I.M. oameni, avînd astfel un atelierele întreprinderii, să 10.25 Album
10,50 Telex
Orăştie pe primele 6 luni control sigur asupra înde­ nu mai admitem nici o a- 16,00 Telex
a resurselor existente, descoperirea ale anului vorbeşte conclu­ plinirii lor". „Calitatea batere disciplinară“ — a re­ 16,05 Şcoala
dent despre priceperea, este condiţionată şi de levat în cuvîntul său mais­ 16.25 Festival
şi valorificarea a noi surse de energie hărnicia şi angajarea în o serie de carenţe în r»*} şi trul Sabin Băieşan, şef de 16,40 Mult e
„Cîntarc
11
Orgafl'7' ’''
muncă ale acestui. jx>ject;v
»7,05 La faţa
Aşa cum prevede proiec­ în Directivele Congresu­ reduce consumurile şi a. x/,20 Cintă oi
tul de Directive ale Con­ lui al Xll-lea se promovea­ tele. na“ a }
stat clin
gresului al Xll-lea al ză cu fermitate acest con­ Ca urmare a aplicării - *0 Reporta,
P.C.R. şi proiectul Progra­ cept nou şi realist în do­ nor măsuri eficiente privin sota, cil
mului energeticii, o atenţie meniul energiei de adop­ reducerea consumurilor spe 5 ci
primordială trebuie acorda­ tare a unei atitudini in­ cifice energetice. în judeţe luzică
tă în viitorul cincinal şi în transigente faţă de orice nostru s-au economisit ci ‘vis ta
continuare dezvoltării bazei formă prin care energia e- la începutul anului pes tv.
energetice şi de combusti­ lectrică, combustibilii se 20 200 MWh energie eleeti <1 de
bil a ţării. După cum a sub­ consumă neraţional. în a- că. Cu cele mai lăudabi u elejurn
dezb
liniat cu toată claritatea se­ cest sens se va pune un ac­ rezultate se prezintă unită •oicctu
cretarul general al partidu­ cent mai mare pe ramurile ţile industriale : Grupul a< Conţ
lui nostru, tovarăşul Nicolae industriale cu un consum şantiere Rîu Mare-Reteza . al 1
Ceauşescu, trebuie să por­ de energie electrică şi com­ I.L. Deva, Ipsos Călan, IX ¿9 ra. tine
nim de la necesitatea ca, bustibil mai redus. Orăştie, I.V. Călan, I.P.E.r 20 . 6atril î
pas“ — i
în următorul deceniu, în înlîmpinarea înfăptui­ Deva, I.M. Hunedoara şi a, tualitate
România să devină inde­ rii exemplare a acestor pre­ tele, care au acţionat pen J!> Sava, du
pendentă din punct de ve­ vederi, în judeţul nostru tru perfecţionarea tehnolo 20 Invitaţie
dere al energiei şi combus­ s-au întreprins şi se vor in­ giilor de fabricaţie, punr formaţia
der
tibilului, să nu mai depin­ tensifica o serie de acţiuni. rea în funcţiune a unor in­ 21,35 Tek-jurn
dă de import în aceste do­ Colectivul de muncă de la stalaţii menite să asigun
menii. Este cît se poate de I.R.E. Deva acţionează stă­ reducerea consumului de c
evident că pentru aceasta ruitor în cîteva direcţii r.ergie electrică la strictv
se cer intensificate efortu­ prioritare : eliminarea ori­ necesar.
rile proprii, atît pentru re­ căror forme de risipă a e- Acţionînd cu fermitatr
ducerea substanţială a con­ nergiei electrice, atît la şi intransigenţă muncite BUCUREŞTI
rcască,
comunistă,
colecti
sumurilor specifice de ener­ consumatorii mari şi mici, vui nostru se va înscrie c - 1 ¡(»programul
dio jurnal;
gie electrică şi combustibil, cît şi pe reţelele de trans­ întreaga capacitate pe lini , . .sei; 8,10 C
pentru întronarea unui re­ port ale energiei, încadra­ transpunerii în viaţă a pr . cililor; 9,00 Bt
gim sever de economii pe­ rea zilnică a fiecărei în­ vederilor înscrise în P 9.05 Răspund
rilor; 10,00 Bl
ste tot, cît şi pentru ex­ treprinderi în consumul gramul politicii energetic 10.05 Radionu
ploatarea raţională a resur­ tehnologic repartizat, de­ a partidului nostru. meilor; 10,55
ror
selor existente, descoperi­ pistarea cu mai multă per­ şlagărului folclori
Atlas
rea şi valorificarea a noi severentă a punctelor şi o- CORNEL MIRZA lin de ştiri;
surse de energie. biectivelor la care se pot inginer şef la I.R.E. Dev premieră Rad
.»-v- ^reşedinţa curmi- Buletin de şl
şi cifre pozitive obţinute siei de femei pe întreprin­ sarcini mari în acest an şi comoara folcl
13.00 De la 1
de personalul muncitor de dere, Traian Bogdan, şeful vom avea sarcini şi mai 1 Club univers
la I.M. Orăştie în prima ju­ biroului administrativ, ing. mari în continuare. Tre­ diojurnal; 16,:
mătate a anului, dar ea a Szabo Iosif, şeful serviciu­ buie să ne pregătim conti­ organizare in
subliniat mai ales lipsurile lui producţie, au insistat a- nuu, din vreme, sub toate 17.00 Buletin fa
Universul
şi neajunsurile care s-au supra întăririi disciplinei aspectele, pentru realiza­ Instantanee
mai manifestat în activita­ tehnologice şi a muncii, au rea lor. Orele serii; 2
tea colectivului şi măsurile propus organului colectiv Adunarea reprezentanţi­ naţional „Cîm
nici“; 20,30 F
luate pentru eliminarea de conducere să ia măsuri lor oamenilor muncii de la pultli; 20,40 (
lor, accentuînd că este mult severe împotriva absento- I.M. Orăştie s-a constituit, re; 22,00 O z
23,00—5,00 Non
loc pentru mai 'bine îo manilor, şi chiulăilor. aşadar, într-un prilej de nocturn.
munca de viitor. „în scopul instaurării u- plenară angajare pentru în­
„Cred că în balanţa suc­ nui climat de ordine şi deplinirea exemplară a tu­
ceselor atîrnă foarte mult disciplină care să ne asigu­ turor prevederilor de plan (0înei
a şti precis, din timp, ce re desfăşurarea în cele mai şi a angajamentelor asuma­
ai de făcut şi a te pregăti bune condiţii a activităţii te în întrecerea socialistă
în consecinţă — aprecia de producţie este necesar în acest an al celei de a DEVA : V;
Fiul
(Pairii»);
maistrul Bokes Iosif, de la să lucrăm mai atent şi 35-a aniversări a eliberării (Arta) ; HUNE
atelierul de turnătorie. Noi principial cu oamenii, să patriei şj al celui de al cântă tragic
discutăm la sfîrşitul fiecă­ desfăşurăm în rîndul lor o Xll-lea Congres al Parti­ Lanţul amin
rei luni sarcinile concrete muncă de educaţie mai dului Comunist Român. I-II (Siderurg
din luna următoare, le intensă, directă, să întărim se revoltă (/
piui
clominoul
repartizăm pe echipe şi pe cooperarea între secţiile şi DUMITRU GHEONEA torul) ; PETRC
merge înair
Insule în deri
brie); Expres»
Oombinele Exigenţa sporita în realizarea tele Afroditi
(Republica) ; L
să funcţioneze producţiei pentru export N O T E Indisciplină VULCAN : Pi
tor
(Muncitoi
fără răgaz! i , v y • V să facă excepţie de la lite­ NEA : fără Clipa Pl
(Minerul);
mul
idei
(Urmare din pag. 1) (Urmare din pag. I) cieri deosebite activitatea lui de partid şi al organi­ Prin natura îndatoririlor ra acestor îndatoriri : aflat citoresc); AN.
neobosită şi plină de res­ zaţiilor de bază asupra mo­ pe cârc le au, cei mai mulţi deseori sub influenţa băutu­ leargă după
rişul. De asemenea, la a- de beneficiarii externi, în ponsabilitate pe care o de­ dului în care se înfăptuiesc dintre şefii unităţilor apar­ rilor alcoolice manifestă a- »-«j-rind (Mtin
KiCANI : Cioc
ceiistă unitate au fost arate rîndul cărora se bucură pun maiştrii Octavian Ma­ măsurile pentru realizarea ţinătoare I.C.S. Alimentara roganţă faţă de cumpărători ne (7 Nolcmb
70 de hectare, din care 40 numai de aprecieri pozi­ rian, Constantin Apetrei, în condiţii optime a produ­ — Hunedoara depun efor­ Hipopotamul ]
s-au însămînţat cu culturi tive. şefii de echipe Grigore Pa- selor destinate exportului, iar carnea o distribuie după roşie); GURAE
duble. Deşi unitatea a avut turi stăruitoare pentru îm­ bunul plac. Sîntem convinşi Ia egretelor a
ORAŞ
iniţial prevăzut să cultive — Întreaga activitate le­ vel, Dumitru Cioran, lami- în asemenea condiţii este bunătăţirea activităţii puse că intervenţia promptă a nerul); învinsă i
este
legume după cereale păioase, gată de producţia pentru natorţi Gheorghe Popescu, convingătoare remarca fă­ în slujba populaţiei. Nicolae conducerii întreprinderii ar Marin miliard;
au fost realizate astfel de export — care este progra­ Mihai Âtomei, Laurean O- cută de şeful secţiei, ing. GEOAGIU-BAl
culturi (castraveţi, varză şi mată riguros, în funcţie de rian, Ioan Schoberl, Dumi­ Ilie Marcu : „Colectivul Gangiu de la unitatea nr. 40, fi de folos atît lui Nicolae maimuţei Nul'
ridichi) pe 12 hectare, ceea contracte, de termene şi tru Boianţ, Teodor Şerban, nostru are deja o tradiţie pentru desfacerea cărnii, ţi­ Gangiu, dar mai ales masei cultură) ; HA'
ce constituie un exemplu campanii de laminare — pentru ridicarea gradului de peste 15 ani în execu­ ne însă, cu tot dinadinsul largi a cumpărătorilor. de apă (Popu
demn de urmat şi de către este urmărită zilnic atît în de competitivitate a produ­ tarea producţiei pentru ex­ Taina micilor
CALAN : Re]
alte cooperative agricole. selor noastre pe piaţa ex­ port, perioadă în care nu fericire (Casa
Pentru a asigura o folosi­ cadrul celor două lami­ SIMERIA :
re judicioasă a combinelor, noare ale noastre, cît şi la ternă. am avut nici un fel de re­ Resursele secundare să cîmpie (Mur
în Consiliul unic agroindus­ nivelul uzinei, ne spunea Colectivul laminorului de clamaţii...“. Gustul şi cui
trial Haţeg, ieri, s-a făcut inginerul Eugen Moldovan, benzi deţine ponderea în ce în urma investigaţiilor rii (Lumina);
regruparea combinelor în la- adjunctul şefului de secţie. priveşte producţia de profi- făcute de noi se poate afir­ Oamenii răn
, nurile unităţilor unde s-a De regulă, la realizarea la­ ma că în acelaşi mod res­ nu se distrugă! (Muncitoresc).
putut acţiona intens la sece­ le fine destinate exportului ponsabil se acţionează şi la
riş. Agronomul şef al consi­ minatelor pentru export, e- din combinatul hunedorean, celelalte secţii exportatoare,
liului, Teodor Pătescu, ne-a vităm folosirea Cilindrilor livrînd o gamă variată de I.P.I.C.C.E. Deva ne-a răs­ tăţilor specializate, în vede­ ig&RONC
relatat că s-a lucrat din plin uzaţi şi punem un accent laminate, începînd de la cum ar fi la bluming, la li­ puns că a luat măsura sta­ rea atragerii lor în circui­
cu 7 combine la C.A.P. Ha­ deosebit pe realizarea profilele de formă simplă nia de profile fine sau la­ bilirii programului şi mij­ tul economic. Dar şi in pre­
ţeg, altele 8 au fost grupa­ „scoaterii“ la fiecare şarjă (rotund sau lat) şi pînă la minorul de 650 mm. în fie­ loacelor necesare pentru co­ Rezultatele tr
te la ferma de stat din U- de oţel, pentru a ne feri de profile fasonate de genul care din aceste secţii se lectarea şi predarea resurse­ zent acestea stau nemişcate. iulie 1979 ;
nirea, iar cu 5 s-a acţionat declasate şi defecţiuni de înfăptuiesc ferm propriile lor secundare provenite de Iată o „ilustrată“ de la ca­ Extr. I ; 15
în lanurile C.A.P. Unirea. „U“, „1“, corniere. în sco­ programe, care conţin mă­ la carierele de pe valea Cri- riera Leasa, unde în dosul 37. 3!.
Combinele din celelalte coo­ laminare. Pentru îmbună­ pul derulării normale a şului Alb. De asemenea, şe­ gheretei şi al celor două mij­ Extr. a II-a :
perative agricole s-au gru­ tăţirea calităţii şi caracte­ producţiei pentru export, la suri specifice fiecărui com­ 9, 26.
pat în unităţile agricole din risticilor fizico-mecanice ale nivelul secţiei şi al schim­ partiment — începînd de la ful secţiei va lua măsuri ca loace auto pe butuci, pe mu­
comuna Sălaşu de Sus. In profilelor, oamenii noştri burilor au fost organizate cuptoare şi pînă la sectoa­ în viitor să fie predate de lul Crişului Alb se află mari as^assasgEBE
raport de formaţiile organi­ urmăresc îndeaproape tole­ formaţii de lucru speciali­ rele de ajustaj — ceea ce urgenţă aceste resurse uni­ cantităţi de metal părăsit. :% REfW
T
zate pentru seceriş, s-a fă­ ranţele de laminare, aspec­ zate, care au în grijă lami­ dă în final adevărata di­
cut şi gruparea preselor de
balotat paie. Datorită efor­ tul produselor şi utilizează narea, recepţia şi balotarea mensiune prestigiului do Timpul prot
turilor şi priceperii combi- cu foarte bune rezultate in­ produselor. în mod frec­ care. se bucură produsele 19 iulie : Vrei
nerilor care au lucrat la stalaţiile de răcire forţată combinatului hunedorean, şi răcoroasă, <
C.A.P. Haţeg, această uni­ vent au loc analize minu­ nu numai în ţară, ci şi riabii. Izolat s
tate a reuşit să strîngă şi a laminatelor. Merită apre- ţioase în cadrul comitetu- peste hotare. nala ploi slabi
moderat
sufla
să înmagazineze recolta de Temperatura n
pe mai mult de 60 la sută intre 10 şi 15 gi
din suprafaţa planificată, Succesele feroviaFâloff pets'®şoîraesul xima între 22
existînd realmente condiţii Dimineaţa, pe .
ca în două-trei zile să fina­ Printre colectivele de te în întrecere, • feroviarii Voinea, Petru Aiicu, mane- semnala ceată
Pentru 20 şi :
lizeze secerişul. Situaţiile muncă din Valea Jiului, ca­ petroşăneni au transportat vranţii Gheorghe Honca, mea va fi frun
relatate dovedesc că există re obţin realizări deosebite peste prevederile de plan Gheorghe David, Ion An- rul variabil. I
"realmente condiţii să se ac­ în întîmpinarea zilei de 23 revenite de la începutul a-, draş şi impiegaţii de miş­ semnala ploi s
ţioneze intens la recoltat, La munte, •->
chiar dacă starea vremii August, se numără şi lucră­ nului mai mult de 10 000 care Aurel Creţu, Vasile instabilă, cr
este instabilă, asigurind ast­ torii din staţia C.F.R. Pe­ tone mărfuri, tonajul brut Trie, Costică Bălan au cea noros. Izoi
fel încheierea grabnică a troşani. Acţionînd cu mul­ pe trenurile de marfă fiind mai însemnată contribuţie averse de
secerişului în toate unităţi­ tă fermitate pentru înde­ îmbunătăţit cu 1,5 la sută. la obţinerea acestor succe­ de descărci
ales dupâ-a’
le agricole. plinirea angajamentelor lua- Şefii de manevră Serghie se. (Ion Jura, corespondent)