Page 66 - Drumul_socialismului_1979_07
P. 66
O © JOI, lí) IULIE 1979 Pag. 3
CREŞTEREA NIVELULUI DE TRAI—PREOCUPARE FUNDAMENTALĂ A PARTIDULUI NOSTRU
uw
itulative
,La redacţie a sosit o scri crează în" industria extracti mari, pentru reducerea con folosim cu chibzuinţă timpul
soare adresată secretarului vă, începînd cu 1 august sumului de materiale şi eco şi utilajele, reuşim să ne
general al partidului, tova 1979. Această hotărîre ne nomisirea energici“. depăşim în fiecare lună sar
răşului Nicolae Ceauşescu, umple inimile de bucurie, FAZEKAŞ FRANCISC cinile de plan cu 5-10 la
în care unul din harnicii mi văzînd grija părintească pe sută şi să realizăm cîştiguri
neri ai Văii Jiului îşi expri care conducerea statului, miner şef de brigadă frumoase. în urma majoră
mă adînca mulţumire şi re dumneavoastră personal ne-o la I.M. Paroşeni“ rii retribuţiei eu voi reali
porană. cunoştinţă faţă de partid, purtaţi, mult stimate tovară za un cîştig lunar de 4 598
on al pentru grija pe care o poar şe secretar general. Şi în „Membrii formaţiei mele lei. Astfel, retribuţia netă
âniei^ cadrul celei de-a doua etape lunară îmi creşte de la 3160
tă minerilor pentru condiţi de lucru, întregul colectiv lei. cit am în’ prezent, la
ile de muncă şi viaţă . tot de majorare a retribuţiei, al E.M. Certej, ca dealtfel
mai bune create. Reprodu noi minerii beneficiem pri toţi oamenii muncii din' pa 3 7tliLlei, la care se adaugă
. „Crişa- cem mai jos conţinutul scri mii. Pentru grija pe care tria noastră, au primit cu 150 lei’ pentru conducerea
nicii de sorii semnate de minerul ne-o purtaţi, împreună cu multă bucurie noile măsuri formaţiei de lucru, aproxi
ia Fazekas Francisc de la I.M. brigada mea vom răspunde luate pentru ridicarea nive maţi}- 370 lei spor de pro-
ob: Bo- Paroşeni : şi pe mai departe prin fap lului de trai al celor ce gresmtale şi 370 lei spor
Colum- te de muncă ce onorează muncesc. de vechime. Asemenea cîşti
„Mult stimate şi iubito to guri frumoase vor realiza şi
varăşe secretar general. meseria de miner. Noi minerii vedem în a- ortacii mei, fapt care va
Conduc un abataj mecani
grija
ceste
măsuri
;l-pOliti- împreună cu ortacii din zat, dotat cu complex do pe care partidul, deosebită conduce la sporirea în mod
personal
brigada pe caro o conduc susţinere şi tăiere care ne-a secretarul general al parti simţitor a bugetului de ve
în cadrul sectorului II al uşurat foarte mult efortul dului, tovarăşul Nicolae nituri al familiilor noastre.
I.M. Paroşeni, am primit cu fizic. In primii 3 ani ai a- Ceauşescu, ne-o poartă nouă, Acestor măsuri ne anga
(ălii — deosebită bucurie şi satis cestui cincinal am extras o celor care aducem la lumi jăm să le răspundem prin
Directive facţie Hotărîrea plenarei producţie de 400 000 tone, na zilei bogăţiile ascunse în creşterea producţiei de mi
i al XII- Consiliului Naţional al Oa din care 75 000 tone peşte adîneurile pămîntului. Aces nereuri, îmbunătăţirea cali
menilor Muncii privind în prevederile planului, iar pe tei griji ii răspundem cu tăţii şi reducerea cheltuieli
lor, prin realizarea de eco
făptuirea programului de primul semestru al acestui noi fapte de muncă.
„Prirnyl creştere a nivelului de trai an am extras 80 000 tone, din Conduc o brigadă de mi nomii şi beneficii cit mai
e de ac- care 18 000 tone peste pre mari.
Octavian în perioada 1976—1980, IIo- neri care lucrează în abata TOADER IGNAT,
:olae Ţie tprîre care prevede majora vederi. jul I din sectorul I al E.M. miner şef de brigadă
ans, cu rea cu 15,9 la sută a retri împreună cu brigada pe Certej. împreună cu ortacii Ia abatajul I, sectorul I
ge Toa- buţiilor minerilor, ale tuturor care o conduc luptăm pentru mei, datorită faptului că ne Răbdare.. Foto: VIRGIL ONOIU
oamenilor muncii care lu a obţine randamente cit mai organizăm bine munca şi de la E.M. Certej
 sosit bibliobuzu! !“
f? Agora 32
6.00 Bă Infiinţat în aprilie, bi- citat şi dînsa mai multe Credincioasă profilului de
ieţii; 7,00 bliobuzul — formă nouă şi cărţi. revistă de cultură cu apa
Revista eficientă de răspîndire a riţie lunară, confruntată cu
ui melo- La ora cînd lie inai aflam djficultăţile ce le ridică se
de .ştiri; cărţii., folosită de Biblioteca, acolo a venit, pe ploaie, o zonul estival, cu concedi
iscultăto- judeţeană — cunoaşte o ma fetiţă mică de statură, cu ile, revista şi-a scos ulti
de ştiri; Un mare succes al artiştilor hunedoreni re afluenţă de cititori, aţit ochi mari şi albaştri, cerînd mele trei numere in numai
iul fe- mari cit mai ales cititori să-şi schimbe cărţile avute. 35 de zile (31 mai, 21 iunie
rpreţi ai TG. MUREŞ (prin tele culturii, Studioul Institutu al sindicatului învăţămînt mai mici. Arsenia Condurache se nu şi 5 iulie, următorul nu
c; 10,45 fon de la trimisul nostru, lui de teatru şi Teatrul Na , Hunedoara, tulnicăresele măr — al 33-lea — fiind
00 Bule- C. Drozd) : Pe data de 20 iunie, de meşte fetiţa. programat la 30 august a.c.).
0 Avan- ţional — s-a situat la înăl din Bulzeştii de Sus, tara exemplu, au fost înscrişi — De cîte ori ai venit să Cele trei apariţii se numă
r ; 12,00 La ora clnd transmitem ţimea aşteptărilor, talentul, furile din Vaţa de Jos, peste 200 de cititori numai iei cărţi de la bibliobuz? ră printre cele mai hune
L2,05 Din aceste rînduri (2i,00), re calităţile vocale şi inter Casa de cultură şi „Gloria“ într-o singură zi. realizări ale echipei redac
1 nostru; prezentativa artistică a ju pretative ale artiştilor noş — Azi este pentru a patra ţionale.
3; 15,00 Brad, orchestrele de muzi — Tovarăşă Erdoşi Aure oară cînd îmi schimb cărţi
16.00 Ra deţului Hunedoara şi-a în tri fiind unanim apreciate că populară ale sindicatelor lia, lucraţi de 11 ani numai le avute. O admirabilă pagină de
binică şi cheiat programul muzical atît de publicul numeros cit din Hunedoara şi „Mîndra“ cu cartea, ce părere aveţi — Şi ce ţi-ai ales din raf poezie, sub semnătura lui
Ioan Evu, a propus ascul
icultură ; despre introducerea biblio-
irî; 17,05 din cadrul etapei republi şi de juriile festivalului. La Valea Jiului, precum şi so buzului la noi în judeţ? turi, dintre atîtea cărţi pu tătorilor şase poeme cc-i
in
e-
termeni
i; 17,30 cane a celei de a doua edi acest succes de prestigiu liştii vocali şi instrumen se la îndemînă ? acreditează, universul poetic.
moţionali,
ce; 18,00 ţii a Festivalului naţional au contribuit masivele co tişti Angela Sabău, Elena — Pot spune că un mare — Am luat „Aventurile
"estivalul „Cîntarea României“, şi ca ruri ale siderurgiştilor hu merit în această privinţă îl greieruşului meu“ şi „Prie Emoţionant şi dens „Dis
Româ- Pal, Drăgan Munteanu, Pe- are conducerea bibliotecii cursul iui Horea“ al scriito
rea
Gheorghe
Suciu,
rului
ele tim- ravana celor 15 autocare se nedoreni, minerilor din Pe- ra Bulz şi Domin Corcheş. judeţene Deva — care a şus.- teni dragi de drumeţie“..
ţe sono pregăteşte de reîntoarcere trila şi din Ghelari, grupu De subliniat aspectul sărbă Un băiat mai înalt de sta lizat cu mijloace actori
r-o oră ; acasă. rile- corale feminine ale sin ţinut foarte mult introduce tură stătea încă nehotărît ceşti de către Lucian Bum-
muzical toresc al oraşului Tg. Mu rea acestei forme de ră.spîn- în faţa rafturilor. Am aflat bea. Solidă şi inteligent c-
Evoluţia artiştilor amatori dicatului sanitar şi I.C.S. chilibrată alocuţiunea sem
hunedoreni pe scenele ce Hunedoara, orchestra de reş. care găzduieşte între dire a cărţii. că se numeşte Valentin Jiu- nată de Ioan Făgădar.
încărcată
şi
Surprinzătoare
lor trei săli de spectacole cameră a Casei de cultură cerea vîrfurilor artei ama — In oraşul Hunedoara ier şi a .terminat clasa a de inedit prestaţia lui Vir-
din Tg. Mureş — Palatul Deva, cvartetul de coarde toare româneşti. venim de 2. ori pe săptămî- IlI-a cu media generală de gii Trufaşu. Un număr le
nă, ne spune tovarăşa Voma 8,96. gat, care aduce in faţa as
17
rubrici,
intre
cultătorilor
Demetrian, miercurea şi vi — Valentin, dar tu arăţi care trei alocuţiuni de cri
i tragică mai mare decît un elev care tică literară, trei rubrici de
;i palide nerea de la ora 12,00—19,00.
RA : Va- — Din prima zi cînd a a terminat clasa a IlI-a ! ? creaţie literară originală,
Flacăra) ; —Am fost foarte bolnav cronică dramatică şi o fe
r,- seriile sosit bibliobuzul la noi în şi nu am putut merge la ricită linie de teatru, cro
; Napoli oraş, m-am înscris, spune şcoală la timp, numai peste nică plastică de „Românie
; Princi- pitorească“, revista reviste
Construc- cu mîndrie Magdalena Dră- 1 an şi jumătate. Acum sint lor, astronomie, medicină,
1 : Viaţa ghici, absolventă a - clasei a sănătos şi vreau ca în a- cibernetică, editorial şi un
Unirea) ; eseu intitulat : „Cui se a-
7 Noiem- IV-a, şi pînă acum am citit ceastă vacanţă să citesc toa dresează basmul“.
e Buftea deja 26 de cărţi. te cărţile care ni s-au in La desfăşurarea revis
NI : Bra- Nicoleta Cioloca de la tei a participat Theodor
Dultural); dicat de la şcoală în pe Gheorghiu, redactor la re
şi cerşe- şcoala nr. 11, înscrisă şi ea rioada de vacanţă. vista aşezămintelor de cul
; LO- în prima zi, a citit 14 cărţi.
riile I-II tură „îndrumătorul cultu
LA : O- Mariana Creţan — jasnică LIA KELEMEN ral“.
;e (Mun- Corul ţii orchestra simfonică a C.S. Hunedoara, prezenţa prestigioasă în marile spectacole. — înscrisă în prima zi a corespondentă
iSA : A-
2 ca să
esc) ; L .
i cu alu-
BRAD : M ANGAJAMENTUL hl de lapte, 5 429 kg lină hărnicie pentru toţi con toată lauda. O consemnăm vada C.A.P. Nu se poate Instalaţie este, dar de
(Steaua COMUNEI SE ÎNFĂP şi alte produse. cetăţenii. Şi acum, la a- ca atare. despărţi de pomi. funcţionat nu funcţionea
IA: Insu-
ii (Mi- TUIEŞTE CU SUCCES. ■ UNITATE COMER ceastă vîrstă înaintată, el ■ PASIUNEA DEPU ■ AMÎNARI, amî- ză. S-au făcut intervenţii
: Poliţia Locuitorii comunei s-au CIALA FRUNTAŞA. Ma munceşte la C.A.P. şi în TATULUI. Obştea din NARI... întreaga obşte a la U.J.C.C. pentru ca cei
ia); Nea angajat să realizeze în a- grădina casei sale, casă satul Peşteniţa i-a acor comunei a hotărît să con care se ocupă şi răspund
Flacăra) ; gazinul sătesc din Densuş
Lventurile cest an, prin muncă vo- avînd ca gestionar pe pe care şi-a durat-o a- dat lui Gheorghe Ursa tribuie cu bani şi cu mun de investiţii (cum răspund
Casa de luntar-patriotică, lucrări Ioan Tebian — este o u- cum, în anii noştri. încrederea de a fi repre că şi să construiască un se vede) să soluţioneze
: Masca edilitar-gospodăreşti şi de & ÎN LUPTA CU FU zentat în consiliul popu dispensar medical modern. problema apei. Promisiuni
BRAZI: înfrumuseţare în valoare nitate bine aprovizionată
luţion ari; şi bine gospodărită, iar RIA APELOR. Era o lar comunal. Şi el îşi o- Au trecut la fapte. Con s-au făcut de fiecare da
ij despre de 560 000 lei. Dînd dova servirea cetăţenilor se fa noapte întunecoasă. Ploua norează cu cinste manda strucţia obiectivului a fost tă, măsuri nu s-au luat,
cultură); dă de multă hărnicie şi torenţial cu tunete şi ful tul încredinţat, fiind în contractată cu E.G.C.L. dar apă nu-i !’
izanii în de dorinţa de a ocupa un ce în mod civilizat. Acti
i; ILIA : vitatea bună a acestei u- gere. Miron Dişoni, paz fruntea cetăţenilor la toa Haţeg. Clădirea a fost — H AUTOTURISMUL NU
a ferici- loc fruntaş pe judeţ în în nităţi se oglindeşte în în cu chiu, cu vai — ridica MAI E UN VIS. El a de
IELARI : trecerea dintre consiliile tă în roşu şi acoperită.
depăşirea
oameni populare, ei au reuşit să deplinirea de şi desfacere a Locuitorii comunei, consi venit o realitate şi pen
tru
planului
muncii
care
oamenii
realizeze, in prima jumă mărfurilor pe primele 6 liul popular ar dori ca locuiesc la sate. în comu
tate a acestui an, lucrări luni ale acestui an. dispensarul să fie dat în na Densuş sint un număr
PRES în valoare peste 400 000 SA FIE ÎNTR-UN folosinţă în a august de de —peste 60 de cetăţeni
doua
lei.
din
lunii
a
cadă
care
autoturisme
ga PENTRU ÎNVAŢA- CEAS BUN. Comuna Den acest an, aşa cum este prietate au personală. în pro
sa
sporit
•ii din 18 MlNT, CULTURĂ ŞI SA- suş şi-a încă cu numărul programat. Acest lucru tul centru de comună —
una.
familiilor
NATATE. Alocaţiile de la E N S U nu-1 doresc însă şi cei de
, 45, 44, bugetul statului pe anul în faţa ofiţerului stării la E.G.C.L. Haţeg, deşi au Densuş — sint 16, la Peş
teana 14, la Peşteniţa 10,
1979 destinate învăţămîn- civile s-au prezentat tine
¡1, 10, 14, rii Maria Şendroni, edu semnat un contract. A- la Hăţegel 9, la Poieni 5...,
tului, culturii şi sănătăţii ceastă unitate şi-a retras iar televizorul, radioul,
se cifrează la peste 4 mi catoare, şi Viorel Dăioni, nic obştesc, era prezent la te acţiunile de gospodări toţi meseriaşii, lăsînd maşina de spălat, aspira
lioane lei. Iată dar ce e- strungar la S.M.A. Ha datorie. El a observat că re şi înfrumuseţare, la construcţia acestui edi torul de praf, maşina dc
forturi materiale face sta ţeg, pentru a înte rîul Galbena s-a umflat muncă pe ogoarele C.A.P. ficiu baltă. Amînările se cusut, maşina de gătit e-
tul nostru socialist pentru meia o nouă familie. Du şi a ieşit din matcă. A Şi ca tot omul şi tova ţin lanţ de anul trecut de leetrîcă sau cu gaze nu
instruirea şi educaţia ti pă oficierea căsătoriei, o- alarmat imediat pe şeful răşul Gheorghe Ursa, azi cînd a început construcţia
pentru fiţerul stării civile le-a mai constituie demult o
Erumoasă nerii generaţii, pentru cul formaţiei civile de pom în vîrstă de 65 de ani, acestui edificiu. Să mun noutate. Iată dar fapte
erul va- turalizarea şi apărareasă- spus : „Să fie într-un ceas pieri voluntari Petru Te are o pasiune căreia i-a ceşti doi ani la o clădire care oglindesc în mod
or sem- nătăţii oamenilor unei co bun“ şi le-a urat o căs bian, pe tovarăşii de la cu parter şi etaj nu cre
intul va mune care are o populaţie nicie fericită. La aceste rămas ’ credincios toată pregnant saltul calitativ
lin vest, consiliul popular, şi îm viaţa. Această pasiune a deţi că-i prea mult tova ce s-a făcut în anii con
nă va ii ce nu depăşeşte cifra de urări ne alăturăm şi noi. preună cu Pavel Lăscău, lui este pomicultura. A răşi de la E.G.C.L. Ha- strucţiei victorioase a so
iar mt\- 3 000. m OCTOGENARUL — Aron Pipau şi alţi cetă fost şi este un.pomicultor ţ0g ? cialismului în creşterea
17 grade, E LIVRĂRILE LA
iri se va EXEMPLU ŞI ÎNDEMN. ţeni au pornit spre graj de frunte. Tocmai datori ’ m PROMISIUNI SÎNT, nivelului de viaţă al lo
ă. FONDUL DE STAT. Bi Lazăr. Socaci din satul dul fermei I.A.S. care fu tă priceperii şi hărniciei APA BA. La etajul ma cuitorilor de la sate..
lie: Vre- lanţul făcut la sfîrşitul Peşteana, cooperator pen sese inundat. Luptîndu-se sale i s-a încredinţat şi gazinului sătesc din Den
ă, cu ce- primului semestru al anu N. BADIU,
; se vor sionar, este cel mai bă- cu furia apelor ei au reu a . îndeplinit mulţi ani suş funcţionează un bu
lui 1979 arată că unităţile trîn locuitor al comunei. şit să salveze toate viţele- funcţia de şef de fermă şi fet. Şi, aşa cum prevăd (cu sprijinul coresponden
?a va ii agricole socialiste şi gos El a împlinit de curînti le aflate în grajd. De ase apoi de brigadier pomicol normele ingienico-sanita- ţilor GHEORGHE GAR-
■mporar podăriile populaţiei au beaN, bogdan ianăş,
osibile vîrsta de 84 de ani. Mun menea, au fost săpate pînă ce a rămas la pen re, acesta trebuie să aibă
însoţite livrat la fondul de stat ca şi viaţa dînsului este şanţuri pentru scurgerea sie. Dar şi acum el poate apă' curentă pentru spă SUŞMAN SIGISMUND Şi
e, mai 140 tone de carne, 2141 un exemplu de cinste şi apei. E o faptă demnă de fi întîlnit la muncă în li latul paharelor, a veselei. VIOREL NICULESCU)