Page 67 - Drumul_socialismului_1979_07
P. 67
Fag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. G 750 • JOI. 19 IULIE 1979
Oficiu! de gospodărire a apelor
Încheierea lucrărilor cefei Sesiunea ia nivel înalt a statelor . Deva ir
de-a Vl-a sesiuni plenare membre ale Ö.U.A. str. Aurel Vlaicit, nr. 25
Consiliului economic MONROVIA 18. — Trimi te in prima zi a sesiunii la
sul special Agerpres, Con nivel înalt a statelor mem ÎNCADREAZĂ ÎN MUNCĂ :
româno-american stantin Alexandro,aieCon bre alo Organizaţiei Unităţii
certarea ''eforturilor tutu Africane (O.U.A.).
WASHINGTON .18- (Ager Secţia americană a Consiliu ror statelor continentu Şedinţa inaugurală a' se direct sau prin transfer, următorul per
de
pres). — La Washington s-au lui şi-a exprimat din nou lui pentru .abordarea, efi siunii a fost deschisă Wil-
ţării-g-azdă,
preşedintele
încheiat lucrările celei de-a * sprijinul puternic pentru a- cientă a problemelor cardi sonal muncitor :
Vl-a sesiuni plenare, a Con cordarea în continuare nale care confruntă Africa, liam Tolbcrt jr.
siliului economic romăno- României , a clauzei naţiunii unitate în diversitate, acce Au luat apoi cuvîntul Jo- ® MASINISTI UTILAJE TERAS1ERE (BUL
american. La lucrări au par celei mai favorizate. lerarea procesului decoloni shua Nlcomo, copreşedinte al
ticipat oficialităţi guverna Ambele părţi au reafirmat, zării, edificarea unei noi or frontului patriotic Zimbab- DOZERE SI EXCAVATOARE) ;
mentale ale . celor două ţări, , de asemenea, obiectivul lor dini economice internaţio we, preşedintele Sudanului,
membri ai camerelor de co de a atinge’ în 1980 un nivel nale, rezolvarea prin nego Gaafar El Nimeiri, în cali 9 ŞOFERI ;
merţ, conducători ai , unor al schimburilor lor. comer cieri a situaţiilor conîlictua- tatea sa de. preşedinte al
firme şi instituţii bancare, ciale reciproce de un miliard le şi tensionale din diver O.U.A. pe ultimele 12 luni, • LĂCĂTUŞI REPARAŢII UNIVERSALE.
consilieri şi experţi. . de dolari. se zone ale continentului — şi secretarul general al
Importanţa sesiunii a .fost In timpul -sesiunii, mem acestea au fost temele ma O.N.U., Kurt Waldheim.
subliniată, de mesajele adre- ' brii celor doUă' delegaţii s-au jore ale discursurilor, rosti- 1 De asemenea, organizează la data de
sate’ sesiunii Consiliului de întilnit‘ în grupe de lucru
preşedintele Republicii So- . pentru a explora noi posibi 15 august 1979 CONCURS PENTRU OCU
.cialiste România, . Nicolae lităţi de dezvoltare a comer PAREA POSTULUI DE SEF BiROU PLAN,
Ceauşescu, şi de preşedintele ţului şi cooperării în .'sec Evoluţia situaţiei din Nicaragua
Statelor Unite ale Americii, toarele construcţiei de ma ORGANIZARE, PERSONAL, APROVIZIO
Jimmy Carter. şini, chimici, petrochimiei, a-
In încheierea lucrărilor gricuUurii. industriei uşoare MANAGUA 18 (Agerpres). de sînge. Succesorii lui Şo-'i NARE.
moza — a subliniat el' — ]
copreşedinţii Consiliului eco şi serviciilor: Alte grupe de — Frontul Sandinist de Eli „încearcă să creeze confuzie ,
nomic românOr-american au - lucru au examinat posibili berare ■ Naţională din Nica in rîndul opiniei publice“. ] înscrierea la concurs pînă la data de 11
semnal un comunicat comun, tăţile de cooperare pe terţe ragua a declanşat în cursul Sîntem confruntaţi cu o ma- i
in c-are- părţile au reiterat pieţe. zilei de marţi o ofensivă ge nevră care încearcă să în- > august 1979.
importanţa acordului comer A Vl-a sesiune a Consiliu nerală asupra capitalei, după şele aspiraţiile poporului ni- j
cial si a acordului pe ter lui economic româno-ameri- ce preşedintele Camerei De caraguan, care s-.a pronun Condiţiile de încadrare si retribuire, con
men lung'de cooperare eco rţm şi-a desfăşurat lucrările putaţilor. Francisco Urcuyo, ţat el însuşi împotriva regi- ' form legilor 12/1971, 57/1974 şi 4/1978.
nomică, industrială şi -teh intr-un spirit prietenesc şi a preluat puterea, în urma mului somozist“.
nică şi au reafirmat rolul constructiv. demisiei, generalului Anasta- 1 Lămuriri suplimentare la telefon 15445 —
vital al clauzei naţiunii ce Consiliul a convenit să ţină sio Somoza. Noul preşedinte în noua situaţie creată, compartimentul personal.
lei mai favorizate în dez interimar, într-0 alocuţiune eînd declaraţiile şi acţiunile |
voltarea reciproc avantajoa cea dc-a VIl-a sesiune in rostită la scurt timp după lui Urcuyo înseamnă, de j
preluarea funcţiei, a lăsat să
să ă comerţului, bilateral. România-, fapt, „un regim somozist fă- !
se înţeleagă că intenţionea ră Somoza“, unităţile Fron- |
ză isă se menţină la putere tului Sandinist de Eliberare ,
pînă la încheierea, în anul Naţională avansează pe toate i
1981,
intîlnire prietenească în Crimeea dictator. a mandatului fostului fronturile spre capitală, din I
triunghiul Masaya — Dirlam- ■
Preşedintele interimar a ba — Jinotepe spre nord. din'
MOSCOVA .18 (Ager Cehoslovacia, preşedintele cerut Frontului Sandinişt de Leon spre sud şi din oraşul |
pres). — La 18 iulie, în Cri R.S. Cehoslovace, care se Eliberare Naţională să de Sebaco spre sud-vest.
meea. a' avut loc o întîlni- află în U.R.S.S. ia odihnă. pună armele, chomînd la un ' Surse americane citate de I
re prietenească între Leo- Au fost. discutate pi'o’oleme aşn-zis. dialog naţional pen agenţiile internaţionale , de.'
tru reconstrucţie.
nicl Brejney. secretar gene privind relaţiile dintre cele presă afirmă că preşedintele |
Referindu-se la această de
ral al C.C. al P.C.U.S.. pre două ţări. De asemenea, a claraţie. Manuel Espinoza, interimar Urcuyo ignoră des- ■
şedintele Prezidiului Sovie avut . toc un schimb de pă purtător de .ciivînt al Gu chis acordurile încheiate îna- |
tului Suprem al U.R.S.S., reri în probleme internaţio vernului de Reconstrucţie inie de accesul săli la pu- ■
: şi Gustav Husak, secretar nale actuale, informează a- Naţională, "a- subliniat că _a- lere, care prevedeau o pre- j
general al C.C. al P.C. din genţia TASS. eeasta înseamnă noi văi'sări dare imediată a puterii. Gu- > întreprinderea de anvelope
vernului de Reconstrucţie ,
f. Naţională!
_In continuarea vizitei Albii cu lideri democraţi şt cretariatnlui Comitetului pen DANUBIANA"
pe care o întreprinde in Ma republicani ai Congresului, tru reunificarea paşnică a
rea Britanic, tovarăşul Emil un „sprijin biparlizan“ pen patriei din R.P.D. Coreeană,
Bobii, ministrul muncii, a tru programul său energetic se relevă că autorităţile de Bucureşti
■ avut întrevederi cu Petcr — relevă agenţiile AP şi UPI, la Seul au atacat, la 5 hUic.
Blakcr, ministru de stat ia citind participanţi la întru tipografia Partidului Nou De Şedinţa comună
Ministerul Afacerilor Externe nire. Preşedintele Camerei mocratic, iar mai ttrziu au a Comitetului Politic
şl Commonwţalth-iilui, mem Reprezentanţilor. Tiiomas confiscat le 000 de exemplare, Şoseaua Olteniţei, nr. 181.
bru al guvernului, şi conte O’Noill, a arătat, astfel. ou ale, ediţiei speciale a organu ai C.C. al P.M. din
le Gqrvrie, ministru de stat preşedintele Carter a cerut lui de presă at acestui partid Popeşti — Leordeni, sectorul 5 -
la Ministerul Muncii, mem Congresului să treacă imediat — Minju Chonson“. - Guver Coreea şi a Comitetului
bru al guvernului. nanţii sud-coreeni — se sub Popular Central
Cu aeşst priiţii, au fost a- liniază — trebuie să înceteze "**■ ÎNCADREAZĂ :
borciatc probleme de interes imediat represiunile împotri al R.P.D. Coreene
comun privind dezvoltarea in va forţelor din opoziţie şi îm ® OPERATORI CHIMISTI caleg. 1—G
continuare a raporturilor ro- _ aeo&a potriva activităţii ,101' de © LĂCĂTUŞI MECANICI categ. 1—G
mâno-britaiîice, presă". PHENIAN 18 (Agerpres), © ELECTRICIENI caleg.
gg Preşedintele Portugaliei, — La Phenian a avut lot-, 1—(i
Antonio kamalho E.tnes, şi-a Ui examinarea programului e- t5| Preşedintele Jimmy Car sub preşedinţia tovarăşului © PRELUCRĂTORI PRIN
început marţi consultările in nergetlc. menţionind că do ter ..a avut o discuţie seri Kim Ir Sen, o şedinţă co ASCHIERE caleg. 1—G
vederea formării guvernului reşte ca legislaţia privind oasă şi îndelungată cu mem mună â Comitetului Politic
de tranziţie, însărcinat eu or impozitul pe profiturile com- brii cabinetului si cu oficia al C.C. al Partidului Muncii
ganizarea alegerilor generale paniiloi- petroliere să fie a- lităţile Casei Albe despre dih Coreea şi a Comitetului încadrează de asemenea muncitori necali
anticipate. In acest sens, pre- doptată înainte ea ambele ca priorităţile Administraţiei sa Popular Central al R.-P.Q.
şidintele Eanes i-a primit mere ttle Congresului ' să-şi le. -Toţi membrii cabinetului ficaţi — bărbaţi, absolvenţi ti minimum 4 cl.
succesiv la Palatul Belern pe întrerupă activitatea, la în si inailele oficialităţi ale Ca Coreene, în cadrul căreia a generale în vîrslă de 18—40 ani care vor li
liderii principalelor partide, ceputul lunii august. sei Albe şi-au oferit, demisii fost precizată poziţia R.P-D.
politice. le in timpul acestei perioade Coreene în principalele pro calificaţi prin cursuri de scurtă durată cu par
gg Simone Vei), fost mi Republicii Eilipine şi In de' evaluare: Preşedintele va bleme ale mişcării de neali
nistru francez al sănătăţii, donezia şi-au reafirmat lio- examina, .aceste oferte de de niere, în perspectiva celei ticipare in producţie, în meseria de operatori
candidat din partea grupului tărîrea de a acţiona în tli- misie cu atenţie, şi rapid, in
deputaţilor liberali, a rost recţia adîneirii şi diversifi următoarele zile. iniţiativa de-a VT-a Conferinţe la ni chimişti.
aleasă la cel <le-at doilea nu cării relaţiilor de colaborare membrilor guvernului şi a vel înalt a mişcării de nea
de scrutin preşedinte at Par reciproc avantajoasă — se a-- consilierilor preşedintelui are liniere, de la. Havana, infor Pe timpul şcolarizării, cursanţii sini rclri-^
lamentului vest-european. pe rată in comunicatul . publicat ca obieeliv — se apreciază — mează agenţia ACTC. huiţi cu (>,45 lei/oră Ia care se adaugă 25 la sută
o perioadă d'e un an. . la Manila la încheierea con să faciliteze remanierea Ad In . cadrul reuniunii, pre
vorbirilor dintre preşedinţii ministraţiei americane, rema şedintele Kim Ir Sen a fă pentru lucru în timpul nopţii, precum şi spo
Preşedintele S.U.A., Jim- I-’erdinand Mareos şl Subârto. niere pe oare preşedintele
mv Carter, â cerut, in ca Carter a lăsat-o' să se între cut o analiză a situaţiei e- rul realizat prin lucrul în acord.
drul unei întilniri la Casa lnlr-o informare a Se vadă în'-ultimele zile. xistenle in mişcarea de nea Se asigură cazare în cămine pentru net'a-
liniere.
milişti şi masa la cantina restaurant, ambele
contra cost. ,
„BRÎU VERDE“ Anual, toate termocentra- 1 Muncitorilor familişti Ii se asigură spaţiu
PESTE SAHARA lele din stalul New York t de locuit in apartamente din fondul de stat şi
(S.U.A.) deversează 100 > stabilirea domiciliului in municipiul Bucureşti.
Pustiul Scthara provoacă milioane tone de cenuşă. (
Îngrijorare in ţările aliate Recent, s-a ■ propus o t Cei interesaţi pot obţine relaţii suplimen
în imediata sa apropiere. idee originală de rezolva- tare zilnic între orele 8—15 la compartimen
In ultimii 50 (la ani, apro mai oprirea Înaintării pus suri. „Diagnosticul" a iost re a problemei reziduuri- \ tul personal, învăţămînt, retribuire din între
ximativ 70 000 d'e kilome tiului, ci şi recuperarea anunţai după ce statuia, lor de cenuşă : brichetarca ţ prinderea chimică praştie, telefon 41G70, in
tri pătrali de terenuri a- unor însemnate suprafeţe datind din secolul II e.n., ei şi aruncarea in ocean 1
gricole din această zonă pentru agricultură şi pă a Iost supusă unui exa pentru iormarea unor... re- t terior 140.
au fost „Înghiţite" de ni şuni. men Roentgen, care a per dife arliliciaie! Asemenea l
sipurile pustiului, dimi- mis constatarea că ea este recile arliliciaie in largul
nuind posibilităţile agri STATUIA IÎMPĂRATULUI tilectată de un avansat insulei Long Island, de
cole, ?/ aşa limitate, ale MARCUS AURELIUS proces de coroziune. lingă New York, au În
„Progresul“ Deva, pe numele
ţărilor din regiunea su- VA TREBUI, PROBABIL, S-ar putea ca statuia să dreptăţit speranţele: In Botar Verginia. O declar
dano-saheiiană. SA FIE MUTATA iic Înlocuită cu o copie, jurul lor s-au format co nulii.
La propunerea organiza originalul urmind să fie lonii de alge şi abundă «lii.'i)
ţiei Naţiunilor Unite pen Experţii italieni în con restaurat şi conservai. mari cantităţi de peşte.
tru zona sudano-şaheiia- servarea şi restaurarea Specialiştii întrevăd
nă, tarile din zona suda- monumentelor vechi au a-- RECIFE DIN REZIDUURI crearea, in viitor, In sudul V 1 N Z A R ! D E C E S E
no-saheliană, cu sprijin nuntat că statuia împăra DE CĂRBUNE S.U.A., a unor recife arti Colectivul tle oameni
O Vuiet Dacia 1100,
91 009
internaţional, trebuie să tului Marcus Aurel ius —■ ficiale pentru a îmbogăţi km, piese originale. Deva, te . ai muncii de ta S.U.T.
treacă la crearea unui exemplar unic de statuie Penuria de petrol şi ilora şi fauna apelor mării. lefon 12172. Ileya anunţă cu adincă
‘„brîu verde" de păduri ecvestră din epoca Romei . creşterea preturilor la pro Această nouă Încercare • (841!) durere încetarea din via
ţă a colegului de muncă
care să traverseze conti antice — plasată in Piaţa dusele petroliere iac să urmează după experienţa @ Vinci apartament confort BlRLEA IULIAN,
nentul de la Atlantic la Capitoliului din capitala crească rolul cărbunelui atragerii, de-a lungul coas 'I (predau contract rate). Ha înmormtntarea va avea
ţeg, str. A. Vlaicu, bloc P 31,
Marea Roşie. Această per Italiei, va trebui, probabil, în economie. Dar, după telor, a coloniilor de peş ap, 39. loc în ziu.a de 19 iulie
a.c., îi» comuna Ccrtej.
dea protectoare, precizea să lie mulată, deoarece cum se- ştie, consumarea te cu ajutorul iuiseior „re (031) Ii vom păstra o veşnică
ză documentul adoptat la şuieră de un „cancer" al cărbunelui produce rezi cile" din... carcase vechi P I E R D E R I amintire.
Dakar, ar permite nu nu bronzului şi prezintă ii- duuri care trebuie stocate. de automobil. O Pierdut legitimaţie servi (867)
ciu, eliberată de Cooperativa
I
COLEGIUL DE REDACŢIE : REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA : Abonamentele se fac ta oficiile poştale, factorii
poştali şi difuzorii voluntari din întreprinderi şi
Nicolae Batiiu, Gheorghe Călinescu, Tiberiu Istrate 2700 Deva, str. Dr. Petru Groza, nr. 35 instituţii. <£>
O
(redactor şef adjunct), Elena Lucia Liciu, Gheorghe Telefoane : 11275, 11585, 20708 Costul unui abonament: 24 lei (pe 3 luni), 48 Tf<
Pavel (redactor şef), Vasile Pâţart, Nicolae Tîrcob. TIPARUL : Tipografia Deva, str. 23 August, nr. 2o7 tei (pe 6 tuni), 96 lei (un an). **