Page 68 - Drumul_socialismului_1979_07
P. 68
Proletari din toate ţările, uniţi-vă !
ANUL XXXI
NR. 6 751
. VINERI,
20 IULIE
1979
4 pagini — 30 bani
Proiectul Directivelor Congresului al Xll-lea al partidului -
i - * 1 N V E S T Î Ţ I I L E .
In termen, economice, de calitate > ;
Program înălţător a! dezvoltării patriei socialiste
In construcţia de locuinţe
din Valea Jiului Prevederi
Prin măsuri eficiente realizările aspră o nouă
pot fi mai bune calitate vieţii
materiale
Convorbire cu tovarăşul ing. EMILIAN
TOiMULESCU, directorul Grupului de şantiere
Valea Jiului al T.C. Deva şi spirituale
— Din citc ştim, tovară de - oameni, de timp, de In proiectul do Direc
şe director, colectivul de productivitatea muncii — tive ale Congresului al
constructori pe eare-1 con ne pune activitatea de Xll-lea partidul nostru
duceţi a încheiat primul se tranzit a producţiei auxi a înscris măsuri care să
mestru al anului cu un bi liare din gara Livezeni, ca asigure o nouă calitate
lanţ pozitiv. în cc se con şi faptul că multe din mij a vieţii materiale şi spi
cretizează ? loacele de transport sînt u- rituale a poporului. în
— Am avut un plan de zate şi le lipsesc unele pie acest context esle de re
418 apartamente şi am pre se de schimb. De asemenea, marcat că prevederile
dat 460. Este vorba de ter întîmpinăm greutăţi în pri actualului plan cincinal Modernizare, diversitate, eficienţă în domeniul
minarea în avans a blocu vinţa asigurării la timp a în domeniul creşterii re
lui K 5 din Lupeni, cu 42 amplasamentelor şi a celor tribuţiei oamenilor mun
de apartamente, care avea lalte condiţii de începere a cii şi a veniturilor ţă materialelor de construcţii
termen de finalizare luna lucrărilor. Din cele 100 de rănimii s-au îndeplinit
septembrie a.c. S-a lucrat obiective prevăzute în pla în decurs de numai trei
bine în primul semestru, nul pe f acest an pentru ani, iar prin măsurile te, desehizînd noi perspec
am acţionat cu insistenţă multe nu avem create toa stabilite de Hotărîrea PROIECTUL DE DIRECTIVE PREVEDE ; tive dezvoltării multilaterale
acolo unde am avut asigu te condiţiile de lucru. Aşa plenarei Consiliului Na a patriei socialiste. Din lec-
rate toate condiţiile, deşi este cazul, de exemplu, al ţional al Oamenilor • în industria materialelor de construcţii şi prelu lurarea atentă a proiectului
au mai fost şi mai sînt blocului 17, cu 140 de a- Muncii privind realiza crării lemnului, ritmul mediu anual de creştere va fi de de Directive am reţinut, în
satisfacerea
corespunză
5,0—5,7
sută,
la
mod cu lotul deosebţt, sar
asigurîndu-se
încă destule greutăţi în partamente, din Lupeni, rea programului de creş toare a cerinţelor programului de investiţii şi ale popu cinile ce se pun în ramura
munca noaslrâ. sau al blocurilor de garso tere a nivelului de trai laţiei. 0 Producţia de ciment va fi realizată în 1985 în materialelor de construcţii,
— Să Ic concretizăm. niere A 6 şi A 7 tot din în perioada 1976—1980. proporţie de circa 95 la sută prin procedeul uscat — mai sarcini care vizează cu preg
— Este vorba, în primul Lupeni. Dar noi nu con şi trecerea, începînd cu economic din punct de vedere energetic — urmînd să se nanţă diversificarea produc
rîful, de lipsa a 500 de struim numai locuinţe, ci 1 august a.c., la cea de-a extindă fabricaţia sortimentelor cu adaus de zgură şi ţiei prin introducerea în fa
muncitori faţă de efectivul şi alte obiective social-cul- doua etapă de majorare cenuşă de termocentrală. • în fabricaţia materialelor de bricaţie a unor sortimente
construcţii
se
tufurilor
vulcanice,
utilizarea
va
extinde
planificat, de insuficienţa turale. Iată cîteva la care a retribuţiilor, se asigu calcarelor moi şi altor resurse ieftine ; producţia de blo mai uşoare şi mai ieftine,
unor cadre — maiştri, teh lucrăm în acest an : că ră un. spor mediu de re curi ceramice uşoare se va dubla. • Va fi dezvoltată cu consum redus de ciment
nicieni, ingineri — care să min studenţesc cu 400 de tribuţie — în afară de producţia de elemente prefabricate din betstn armat cu
organizeze activitatea şi să locuri, tipografie, magazin cel din prima etapă de un grad ridicat de integrare şi finisare. şi metal, de combustibil şi
dea asistenţa necesară la universal, complex sportiv majorare — de 227 lei, OLIMPIU MATEI
toate lucrările. Noi depu Convorbire consemnată de astfel că retribuţia me
nem cfortui’i consecvente die pe acest cincinal va inginer şei
pentru recrutarea forţei de DUMITRU GHEONEA creşte cu 643 lei. Proiectul de Directive ale fundamentat ştiinţific — pre Ia I.M.C. Deva
muncă de care avem ne celui de-al Xll-lea Congres vede creşteri însemnate în
voie. Probleme serioase — (Continuare în pag. a 2-a) (Continuare în pag. a 2-a) al partidului — document toate domeniile de activita (Continuare in pag. a 2-a)
* Plenara Consiliului oamenilor muncii
Brad - istorie multiseculară, destin înfloritor
s V de naţionalitate maghiară
Ţara Vmtaridului — mi tăţi — ncingcnunchia(i în moderne, care iac munca îşi 'îndeplinesc mobiliza
s lenară vatră de trăire şi momentele grele ale isto în subteran mai spornică, toarele sarcini ce le re V Joi a avut loc şedinţa adeziune la politica internă
s simţire românească, locui riei, crînceni iată de cei mai uşoară.' Aici s-au tă vin, ca şi despre modul plenară a. Consiliului oa şi externă a partidului şi
s unde istoria în curgerea ei cc voiau să le pună pi cut investita masive şi, cum esle apreciată străda V menilor muncii de naţiona statului nostru, la hotărîri-
iubitori
ca urmare, la I.M. Barza
grumaz,
etonii
pe
a lăsat la lol pasul măr
nia
lor
elocvent
vorbeşte
Repu
le adoptate de Plenara co
s turii de existentă şi con de tură pînă-n străfundul cantităţile de minereu pre iaptul că întreprinderii mi litate maghiară din România. mună a C.C. al P.C.R. şi
Socialistă
blica
l tinuitate neîntreruptă pe niere Barza i s-a decernat V Consiliul a examinat aspec Consiliului Suprem al Dez
i aceste meleaguri; „ţară" de 3 ori consecutiv „Ordi conţinutului manifestărilor voltării Economice şi So
te
îmbunătăţirea
privind
care şi-a împletit prin se
nul Muncii“ clasa a IIl-a. O
ciale a României din 4—5
cole liintu cu mineritul, evoluţie ascendentă a a- organizate în cadrul Festi iulie a.c., precum şi înalta
cu scormonirea subsolului vut şi U.U.M.R. Crişcior, valului Naţional ,,Cîntarea stimă şi gratitudine faţă de
pentru a scoate la lumină unitate unică de acest ici României“, la care partici
s inestimabilele bogăţii ale sullclclor, drcpfi şi har lucrat au crescut in ulti in ¡ară., care în prezent pă şi oamenii muncii de conducerea partidului, faţă
acestui pămînt cie legen realizează o producţie de de secretarul său general, to
\ nici. mii 30 de ani de 2,5 ori, V naţionalitate maghiară.
dă şi obiceiuri străbune ! pesie 170 milioane lei, la varăşul Nicolae Ceauşescu,
s bradul — localitatea ce a Odaia cu eliberarea pa minele Iiind adincite cu tă de numai 5,6 milioane s Participanţii la discuţii
s /os/ mai răsărită dintre a- triei de sub Jugul fascist 370 m. Mineritul este şi cit înregistra în 1952. In V şi-au exprimai totala lor (Continuare în pag. a 4-a)
şezările de aici şi-a legat scoaterea Ia lumină a bo in prezent principala ocu s
s strins istoria de ocupaţia găţiilor subsolului s-a paţie a oamenilor din Brad iuncţionează un nu-
modernizat, minerul de azi
Brad şi din zonă, zilnic co-
\ căutării de aur, oamenii din minele de Ia Barza borinci in străfunduri circa TRAIAN BONDOR \ In consiliile unice xigroindustriale Dobra şi Ilia
\ de aici iiind — munca sau Ţebca iuerînd cu ma 12 000 de oameni. Despre \
\ lor le dădea aceste cali şini de mare capacitate, telul cum ei muncesc şi (Continuare în pag. a 3-a) s Toate îorţele la secerişul
s \
s şi depozitatul griului
\ în aceste zile cooperato rea producţiei, eliberarea
\ rii şi mecanizatorii depun terenului şi arăturile să se
a
susţinute
în
\ eforturi în timpul pentru mai desfăşoare între flux neîntre
cel
finaliza
mecanizatorii
rupt.
s scurt posibil secerişul griu care îşi aduc o contribuţie
\ lui. O preocupare deosebită meritorie la transportul re
înfăptuirii
baza
recepţie
M \ în vederea deziderat am unui coltei la la eliberarea de terenului
asemenea
în-
şi
V \ tîlnit şi la C.A.P. Dobra. în de paie i-nm notat pe Lu
ziua de 18 iulie a.c., com- cian Josan şi Adrian Flo-
\ binerii Ilie Dumitraş şi Sil can.
s viu Olaru au lucrat pînă Rezultate bune !a seceriş
recoltatul
\ seara tîrziu la la brigada din înregistrează şi combinerii
de
secarei
şi
\ \ Abucea. Inginerul şef al u- Verghil Gheara lucrează Petru
în
care
Crîsnic,
\ s nităţii, Mircea Jivan, îm lanurile C.A.P. Lăpuşnic.
s \ preună cu şeful şi mecani De menţionat că întreaga
mecanizare,
s \ cul secţiei de şi, respec activitate a fost temeinic
Nedelcovici
Ion
organizată, lucrările din
s s tiv, Romulus Sicoe, sînt N. TÎRCOîî
Modernul centru al oraşului Brad. Foto: VIKGIL ONOIU permanent prezenţi în cîmp
) asigurînd ca recoltatul, (Continuare in pag. a 2-a)
transportul şi înmagazina-
