Page 69 - Drumul_socialismului_1979_07
P. 69
La«. 2 nSUMUL SOCIALISMULUI NK.
Proieeiuf Directivelor Congresului al XIMea al partidului
Áut©c®ftdMC©?@'Oi inuridtoreascö
te «acţiune'
Program înălţător al dezvoltării patriei socialiste
Edsea dominantă a dezbaterilor :
îndeplinirea exemplară a tuturor
indicaioriior de pian razare, diversitate, eficienţă Mutaţii profunde în
viitorul cincinal
şi deceniu
în anul acesta, furnaliştii nr. 5. Totodată, pentru evi
de la secţia I, a C.S. Hu tarea unor deranjamente, in domeniul materialelor de construcţii Din populaţia ocupa
nedoara au trebuit să facă vorbitorii arătau că ar ii tă în economia naţională,
faţă unor sarcini mai deo bine ca la apropiata repa de aproape 11,5 milioane
sebite din punct de vedere raţie capitală ce se va face locuitori, circa 78 lu sută
al structurii producţiei, al ia furnalul nr. G, să se pre (Urmare din pag. t) ce va conduce la creşterea nouri mari, va creşte con va lucra în 1985 în sec a-
toarele
ncagricole
şi
consumurilor specifice, pe vadă şi acoperirea halei in productivităţii şi la îmbună siderabil producţia de ase proximativ 22 la sută în
unitatea de produs. Aceas ferioare pentru zgură.: în enei'gie electrică, dar care tăţirea calităţii produselor, menea materiale de con agricultură. In cadrul sec
dezvoltarea
în
ta a impus în mod firesc o legătură cu asigurarea unei să asigure un înalt grad de . modernizarea de şi producţie la strucţii, bună puţind acoperi aşa torului noagricol, indus
capacităţii
măsură
—
mai
activitate mai intensă din încărcături corespunzătoare funcţionalitate, de confort şi secţia de vată minerală, vi cum prevede şi proiectul de tria, construcţiile şi trans
de eficienţă obiectivelor.
partea organizaţiilor de a furnalelor, şeful de echi In acest context, întreprin zând valoi-ificarea mai efi Directive — cerinţele pro porturile vor reprezenta
partid, din partea organe pă Mihail Grafi, arăta că se derea de materiale de con cientă a acestui produs şi gramului de investiţii şi ale aproape 74 la sută, învă-
lor de conducere colectivă, simte nevoia asigurării u- strucţii Deva se află în faza reducerea cu circa 40 la populaţiei. tămintul, cultura, ştiinţa
şi sănătatea — peste 10
pentru mobilizarea întregu nei rezerve de minereu a- elaborării unor ample pro sută a consumului de com Colectivul de la I.M.C. De la sută, iar serviciile şi
lui colectiv la o muncă ca glomerat la furnalul nr. 5, grame de dezvoltare şi mo bustibil convenţional. De a- va, condus de organizaţia alte activităţi — circa 16
litativ superioară, pentru problemă ce poate fi rezol dernizare, a căror aplicare semenea, am terminat expe de pai’tid, se ra mobiliza e- la sută.
promovarea unor tehnolo vată prin amenajarea unor — încă din acest an — să ne rimentările privind folosirea xemplar, pentru transpune • Se estimează că în
termocentrală
ea
gii mai eficiente şi folosi silozuri care nu sînt folo asigure sporirea producţiei cenuşii de parţial al cimen rea neabătută în viaţă a tu anul 1990, Komănia va a-
înlocuitor
rea la parametri ridicaţi a site actualmente. materiale, creşterea produc turor sarcinilor ce ne vor vea o populaţie de circa
potenţialului productiv de Alţi participanţi la dez tivităţii şi a eficienţei eco tului în producţia de ele- reveni din documentele pro 25 milioane de locuitori.
Populaţia ocupată în acti
care dispune secţia. bateri — furnaliştii Vasile nomice, diversificarea pro ■ mente . prefabricate, urmînd gramatice ce vor fi adop vitatea economico-socială BUCU
Şi, după cum se aprecia Iluţan, loan Lucaciu, şeful duselor şi valorificarea su ca încă în acest an — după tate de Cel de-al XII-iea va li de 11,8—12,00 mili «lioprog
Radioju
succint în darea de seamă, de echipă Vasile Macoşin- perioară a unor materii pri dotările corespunzătoare — Congres al partidului, . pe oane, din care : 52 la sută . /fesei;
prezentată de adjunctul şe schi, şeful de schimb Petru me şi materiale. Astfel, a- să trecem !a această soluţie care ne pregătim să-l întîm- în industrie şi construcţii, «llilor;
fului de secţie, ing. Ale- Bora — au pus un accent vem în vedere modernizarea de fabricaţie. pinăm cu rezultate dintre 15 la sută în agricultură cultător
>;a Doboly, în adunarea ge deosebit pe necesitatea îm tehnologiilor de fabricaţie la Odată cu intrarea în pro cele mai bune în întreaga şi 33 la sută în celelalte tie ştiri
io,:
rlc;
nerală a oamenilor muncii / bunătăţirii activităţii de în noastră activitate. sectoare. 10,13 RI<
din" schimbul „B“, eforturi treţinere şi de exploatare a secţia din Hunedoara, ceea ducţie a noii secţii de pa- na Dlu
le depuse în această direc agregatelor, care implică «le ştiri
rit Radi
ţie au avut şi multe reu în. primul rînd o organiza de ştiri
şite : în semestrul I, co re mai temeinică a muncii Prevederi care asigură o nouă calitate folclonu
lectivul secţiei a realizat în aceste compartimente, la I la
suplimentar mai mult de creşterea responsabilităţii club;
5 200 tone fontă, 6 600 tone şi promptitudinii, lăcătuşi vieţii materiale şi spirituale 10,20 Co.
10,40 Gi
zgură granulată uscată, lor' şi instalatorilor în in 17,00 Bu
1 000 mc zgură expandată, tervenţiile la care sînt so Xnstrumi
a turnat şi expediat aproa licitaţi — cum sînt spărgă- (Urmare die pag. i) nizaţiile pentru copiii a- 1983 într-un ritm mediu în viitorul cincinal cu populari
trie; 18,
pe 61 000 tone fontă cenu torul mobil de cruste la eestora. anual de 5,4—6,2 la sută, 4 000 km, cea de canali Jnlcrpre
şie, asigurînd, totodată, cu staţia de granulare a zgu în cincinalul 1931—5.985 Pentru îmbunătăţirea' fiind cu 30—35 la sută zare cu 3 200 km şi vor fi popular;
adresa;
oaie pentru fontă ambele rii, hota de aspiraţie la fur retribuţia medie reală va condiţiilor de locuit se mai mare ca în 1980. în modernizate circa 1800 re; 22.0C
secţii de furnale ale com nalul nr. 3 ş.a. îmbunătă spori cu 16—18 la gu- ' prevede construcţia de că zestrarea populaţiei cu km de străzi. 23,00—3,9
binatului. Analiza minuţi ţirile din aceste domenii — tă, menţinîndu-se rapor- tre stat, în cincinalul ur bunuri de folosinţă înde Aceste cifre şi date re nocturn.
oasă făcută însă de adunare după cum subliniau parti ' tul actual de 1 la 3,3 în mător, a 1 100 000 de a- lungată la 1 000 de locui flectă în mod gi’ăitor pre TIMIŞ"
— în temeiul exigenţelor cipanţii la discuţii — sînt tre retribuţia minimă şi pai’tamente, estimîndu-se tori vă spori cu 20,7 la ocuparea şi grija perma litatca r
autoconducerii muncitoreşti, condiţionate în mare măsu maximă pe economie. Ve totodată că populaţia va sută la televizoare, cu nentă a partidului nostru alese pe
al cerinţelor autogestiunii ră de declanşarea unei in niturile ţărănimii, pe o realiza în regie proprie 21,5 la sută la aparate de pentru îmbunătăţirea con ce popu
con temp
—• a concentrat atenţia oa tense acţiuni de calificare persoană vor creşte cu circa 100 000 de apartamen radio, cu 40,1 la sută la diţiilor de muncă şi de fermecat
menilor asupra probleme a oamenilor în meseria de 20—23 la sută. Pensia te. De asemenea, se voi’ frigidere, cu 53 la sută la viaţă ale populaţiei de ia folclor;
lor de prim-ordin care aş furnalist, de perfecţionare reală de. asigurări sociale da în ’ funcţiune 50 000 maşini de spălat rufe şi oraşe şi sate. Proiectul de — nitizli
locvlu c¡
teaptă soluţii practice din profesională a celor de la va spori cu 15—16 la su ■locuri în cămine pentru cu 103,6 la sută la auto Directive ule Congresului tăţilc el
partea colectivului, pentru întreţinere, concomitent cu tă, iar alocaţia medie rea nefamilişti. turisme. al XII-iea, asigură, prin eu perst
ca întreaga muncă să se în întărirea disciplinei la fie lă pe un copil cu 20 la Volumul desfacerilor de Va continua echiparea px’evedexile sale, o nouă lui — u
Xhnlşoat
cadreze în prevederile de care loc de muncă. Sînt ce mărfuri cu amănuntul tehnico-edilitară a oraşe calitate a vieţii materiale nora soi
pian. Este vorba despre in rinţe în jurul cărora se dis sută. Vor fl majorate prin comerţul socialist va lor, Astfel, reţeaua de dis şi Spirituale a întregului voltarea
tervenţiile ee trebuie făcu cută destul de mult, dar pensiile ţăranilor coope nostru popor. te fn ci
te eu toată fermitatea în prea puţin se întreprinde ratori, precum şi indem creşte în perioada 1981—• tribuţie a apei va spori rinţelo ]
nou;
direcţia recuperării canti practic. mea, pa
tăţilor de cocs metalurgic Formulind propuneri con cîntece <
consumate suplimentar în crete în legătură cu pro Toate tortele la seceriş In construcţia de locuinţa trescu.
primul semestru al anului, blemele abordate, cei ce au
calificării şi perfecţionării luat cuvîntul în cadrul a- (Urmare din vag. I) griului. Prim-vicepreşedin- din Valaa Jiului
profesionale a cadrelor, în dunării le-au susţinut cu tele consiliului unic agro
tăririi ordinii şi disciplinei ideile, cu cerinţele şi exi fluxul secerişului desf&şu- industrial, ing. Petru Puia,
în muncă. genţele desprinse din pro rîndu-se într-un bun climat remarca aportul decisiv al DEVA
în această ordine de idei, iectul de Directive ale ce de ordine şi disciplină. combinerilor Viorel Blaj, masuri (Patria);
(Arta); ]
prim-furnalistul Petru Lip- lui de-al XII-iea Congres Preşedintele unităţii, Tran îosif Coleneac, Ion Cozmă, eanţă
şa, maiştrii Radu Rusu, al partidului, din recenta dafir Suba, brigadiera Zo- ~ Dumitru Duca, Ion Călcanu Lanţul
Teodor Resmiveşi, furnalis- cuvîntare a secretarului ge rica Cociş şi contabila şefă şi Ştefan Zlăgncanu la re I-II (SId
îul Dumitru Creangă, pro neral al partidului, tovară Mariana Suciu. se află per coltat, acestei unităţi ră- realizările pot fi mai bone se revol
don
Piui
puneau conducerii secţiei şul Nicoiae Ceauşescu, care manent la datorie, preccu- mînîndu-i de secerat griul torul); I
să dovedească mai multă se constituie într-un lumi pîncîu-se efectiv de crearea de pe ultimele 30 de hecta merge
insistenţă în perfecţionarea nos program de acţiune al condiţiilor necesare. func- re. In aceeaşi zi o forma (Urmare din pag. I) ducerea partidului, pe toa tn-ţUIe Sr
E
brie);
instalaţiei de folosire a pă- dezvoltării noastre econo- ţionării fără întrerupere a ţie de 6 mecanizatori, între tă durata realizării inves (Republii
eurii la furnalele 5 şi 4, ca mieo-sociale. utilajelor. care l-am notat pe Sabin — toate în Petroşani, şcoa tiţiei. ţelc A
re nu funcţionează con In această autentică at In vederea urgentării se Crişan, Petru Brumar, Pe lă cu 16 săli de clasă în — Considerăm corecte şi 17n om
tru
Afrii
stant la parametri normali, mosferă de lucru, izvorâtă cerişului, în unităţile Con tru Groza, a lucrat cu spor Petrila, grădiniţă şi punct îndreptăţite aceste propu VULCAN
afectind mersul furnalelor din spiritul creator al de siliului unic agroindustrial la încheierea balotării paie termic la Vulcan, internat- neri şi lc supunem atenţiei tor (Mui
şi influenţînd direct — în mocraţiei noastre socialiste, Iliă s-a făcut o nouă re lor la C.A.P. Burjuc. cantină la’ Uricani etc. organelor şi conducerilor Animalul
LA: O mu
sens negativ — consumul adunarea generală a oame grupare a combinelor, în Cu multă tragere de ini — Ce credeţi că s-ar pu unităţilor vizate. Dar în (Muncito
de cocs. Toate acestea tre nilor muncii din schimbul raport de starea lanurilor mă au muncit şi combine- tea face pentru înlăturarea activitatea Grupului dc Aleargă
prind
te
buie corelate cu un regim „B“, de la secţia I furnale de griu, asigurînd front rii de la C.A.P. Gurasada, acestor stări dc lucruri san şantiere Petroşani sînt şi o RIC.ANI ;
termic stabil Ia furnale, a C.S. Hunedoara a expri larg de lucru fiecărei for unitate unde a mai rămas măcar pentru atenuarea lor serie de carenţe proprii tă o K;
prin îmbunătăţirea graficu mat angajamentul întregu maţii de combinei’i. In ziua de secerat griul de pe mai deocamdată ? vizînd organizarea şi dis Nolembr]
lui de încălzire a caupere- lui colectiv de a depune de 18 iulie a.c., în lanurile puţin de 20 de hectare. — Sînt treburi care nu ciplina muncii, gospodări ful din
(Steaua
lor — ceea ce poate asigu toate eforturile pentru ridi C.A.P. Zam s-a lucrat in Autorii faptelor lăudabile se pot rezolva de pe o zi rea materialelor şi folosi Poliţia
ra o funcţionare cu cca. carea întregii activităţi la tens cu 8 combine, ceea ce de muncă din actuala cam pe alta. Ele cea* timp, re rea utilajelor, calitatea u- tria); N<
940—950°C la furnalul nr. un nivel calitativ superior. a permis unităţii să apro panie de seceriş sînt Ro- clamă înţelegere şi ajutor. nor lucrări ctc. Pe acestea (Flacăra)
4 şi cu 1100°C la furnalul SABIN IONESCU pie de finalizare secerişul mulus Bolea, Nicoiae Gîta, Ne gîndim că pentru asi cum vă gîndiţi să Ic solu O simpl
timp
(Ci
Titi Borza, Remus Bolea, gurarea forţei de muncă ţionaţi ? HAŢEG :
Aurel Burza, Tiberiu Stă- necesare trebuie să acţio — Nu stăm pasivi nici Iul Pr;
(Popular)
niş, Liviu Iacob, Petrică năm mai insistent, dar ar faţă de aceste nereguli. Am riţl fără
Lupaş — să-i amintim doar luat o serie de măsuxâ în Şeriful t
pe cîţiva dintre mecaniza fi bine ca şi factorii com aceste direcţii şi vom mai sa «le c"
torii care s-au angajat să petenţi să studieze şi să Cobra (
nu precupeţească nici un rezolve problema înfiinţă lua şi altele privind mai Gustul ş
(Lumina)
efort pînă !a încheierea rii unor clase cu speciali ales ridicarea nivelului de menii ră:
grabnică a secerişului în tatea construcţii pe lingă conştiinţă şi de pregătire citoresc).
C.A.P. din comuna Gura Liceul industrial minier profesională al muncitori
sada şi în consiliul unic Petroşani. Ar fi, de aseme lor, repartizarea mai judi
agroindustrial din care fac nea, un mare ajutor pentru cioasă a cadrelor — maiş Vi
parte. colectivul grupului nostru tri, tehnicieni, inginei’i —
Pe mecanizatorul Matei de şantiere dacă activitatea pe principalele obiective, Timpul
Duma l-am întîlnit la ba de tranzit a producţiei deşi, repet, sînt foarte pu 20 iulie :
za de recepţie. Ne spunea auxiliare din gara Live- ţine aceste cadi-e, am în ral frui
schlmbăt
că zilnic face, cu remorca, zeni ar fi preluată de către tărit controlul muncii pe precipita;
cîte 7—8 transporturi de S.U.T. din cadrul T.C. De ploaie, ei
grîu de la C.A.P. Sălciva. şantiere, ne străduim să ractercdi
de descăi
El era mulţumit de felul va, care şi-ar putea orga sădim la toţi lucrătorii tul va si
cum este organizată activi- | niza astfel mai eficient ac conştiinţa datoriei, a lu rat din
MOÖ, * tivitatea.
tatea la preluarea produse Solicităm tuturor crului bine făcut. Numai în minimă ’
lor şi de operativitatea do beneficiarilor de investiţii acest fel . şi cu sprijinul grade, ia
şi 27 de
vedită de personalul mun să se îngrijească cu mai mai consistent al celor ca Pentru
citor al bazei. multă hotărîre şi ■responsa re coordonează activitatea mc în gc
Aspectele relatate consti bilitate de asigurarea la de investiţii din judeţ ne ecr varii
tuie argumente care atestă timp a amplasamentelor, a vom putea situa la nivelul do ploai
mal ales
răspunderea şi spiritul de documentaţiilor de execu sarcinilor deosebit de mo La mu
dăruire în muncă al lucră ţie, a celorlalte condiţii de bilizatoare pe care le avem neral fri
torilor ogoarelor pentru atacare a fiecărei lucrări. în acest an şi în anii ur temporar
Autobaza Haţeg: Mecanicii auto Augustin Vlăicon si Zaharle Coroescu, împreună cu strângerea şi înmagazina- Sigur că ajutorul benefi mători, în ceea ce ne pri semnala
îzaza
revizorul telmic Pişti Ungía-, execută revizia unui motor tic Savien. rea grabnică a recoltei de ciarului ne este necesar, veşte, ne angajăm să ne însoţite
trice.
Foto; VIRGIL ONOIIJ grîu. aşa cum a recomandat con facem exemplar datoria.