Page 7 - Drumul_socialismului_1979_07

\
DUMINICA, 1 IULIE 1979 Fag. 5

LITERATURA' ARTA' Floarea C S S T E Ş T I
I
de vecie Sărut ţărîna care l-a văzut
LIE pe. întemeietorul Mire — Domn
Grădiştea ce priveşte din trecut
omici-
Bujor îmbobocit cu ani-lumina celor fără somn...
în grindul casei noastre Sub sceptrul lui de-ntîi vizionar
•u co- Ca un surîs din ţara văd Sarmizegetusa-n strai nuntit
STă — în carc n-am ajuns, de curgerea prin vremi, oracular,
Un cer scoborîtor în roata Soarelui De Andczit.
pe scări de raze-n lume
il Miroase trupul tău Pe tron semeţ şi-acuma parcă şade
lici“ Măritul Burebista. Din priviri îi curg
de flacără străpuns. mănoase rîuri repezi în doine şi balade
\ Mai zăboveşte încă
1 V începuturile istoriei po­ ia ţărmul Pontului Euxin ai sistemului denumit | sub steaua de noroc Ciorchini de stcle-n plaiul demiurg.
ăla e- poarelor au fost întot­ şi pînă în munţii de la „murus dacicus“, aşa du- >• Care ne bate-n geamuri Din pieptul său seînteietoare grînc
«ţle a ! deauna eroice. Nu puteau miazăziua Dunării. Adică pă cum s-a concretizat 1 şi noaptea o subfăe, nasc şiroind sub soarele de miere
adlcnc *» geniul creator şi organiza- *
»atare fi decît eroice. Şi Bure- teritoriul sălăşluit de po­ al lui Burebista şi | Cum nu ţi-ai scutura, «ar satele pe albăstrii coline
Calva- v 1 bista, semănător de stele porul geto-dacilor, pe care toric Mărite, petalele de foe păstrează os străvechi, de-ntemeiere...
2 şi începător de vremi, l-a condus, între anii 02 al ajutorului său Dece- * Ce pîtpîind ne-ntoarce Slăvitul ctitor, cel ales dintîi,
rtomâ- I cum îl caracterizează E- şi 44 î.e.n., biruind toate neu. Istoria este plină de J o clipă în vecie... din cei mai drepţi şi mai viteji din traci
Trans- «1 minescu, se află în frun­ potrivniciile dinlăuntru şi lecţii. Omul care făurise | visează nori, cu munţii căpătîi,
tea eroilor care au înscris din afară, anihilînd forţa Dacia, bărbatul care o J IOAN EVU
m se- i centrifugă a tarabostilor condusese zeci de ani, că- | împădurite-n veacuri frunţi de daci.
1. Epi- în istorie, cu spada şi în­ Aici lumina-i aspră şi adincă
( ţelepciunea, statul Dacia şi creînd un stat unitar, petenia care, cel dintîi a .. prin fagurii cuvintelor cum doare
1 cu o economie proprie şi realizat pe pământul da- j
% şi semnele de aur ale ci­ parcă privind din cerul vechi şi încă
scope- vilizaţiei strămoşilor noş­ o administraţie bine Orîn- cic şi pentru poporul ge- *
(III). ! tri. „Cînd îi cugeţi, cuge­ to-dac un stat unitar şi > mai din străfund, din izvorîri primare.
mai > independent, a urcat în ( Dc mii de ani surîde-n marea carte
tarea sufletu-ţi divinizea­
cerul
Zamolxe
în
Hale l ză./ în trecut mergem, Crochiu istorie. lui Pentru că şi în- J tăriile nedesluşitul chip
şi-l dau în floare către primăvară
(
intinţa •» cum zeii trec în cer pe căi
eră pe ^ raze./ Peste adîncimi eeputurile istoriei popoa- . subpămîntcne rîuri cu-aurifer nisip.
iln- 8 BUREBEST A, relor au fost întotdeauna I De mii de ani surînde-n marea carto
A*- ’ iie Secoli se ridică curcu- eroice. I întiiul Mire-al nunţii cu vecia
H bei ;/ Un popor de zei le „Gîndindu-1“ pe „Bure- I din care-am răsărit şi fără moarte
căci
trecem,
prin
de
evi
vecinicie/ Auzim cetatea BĂRBAT BEI bista, bărbat get“, — cel J statornicim aici, în România.
g r' sfîntă cu-nmiita-i armo­ dintîi care a creat „o ma- ţ Cu sînge de pămînt tc scriu veciei
nie...“, cadenţa poetul, re stăpînire“, Dacia numi- I
t;i ma- şi alor mei din care am venit
ştiind că n-am lipsit din duită, condusă dintr-un tă, stat unitar şi indepen- J poem simţit în munţii Orăştiei
răbate primul cînt al epopeei u- centru, dintr-o capitală, dent — şi noi, urmaşii * în veacul douăzeci, către sfîrşit.
m cci mane în lupta cu inerţia, care se poate să fi fost din era României socia- j
cu incultura, cu barbaria, Argidava sau Sarmizege- liste, ne simţim mai mari, » Poemele ne ard şi iată pier,
şi că am scris şi noi, prin tusa — Grădiştei ori în mai puternici, mai adînc j Ne-ntonrcem prin lumină la izvoare,
strămoşii geto-daci şi apoi amândouă, pe rînd, cu o împlîntaţi în acest sferă- J «iar tu rîimîi, pămînt cu gust dc cer,
daco-romani, măcar o „BUREBISTA“ (desen Tu ne păstrezi, lumină viitoare...
Pol­ multitudine impresionantă moşesc pămînt. Vom ani- | tuş) — Ion C Ar joi.
is strofă din acest cînt, din de aşezări, de „dave'“ cu versa cu mîndrie, cu un I EUGEN EVU
cele cîteva mii care alcă­ perspective spre toate un­ avînt creator 2050 de ani ‘
:bare ? tuiesc istoria universală ghiurile aşezării dinspre de la crearea statului dac |
de pînă acum. Şi numele care s-ar putea arăta centralizat şi indepen- J Un eveniment artistic de primă mărime
dintîi a fost — Burebista, semnele primejdiei. „O dent întru slava viito- |
despre care geograful an­ mare stăpînire“ cu o ar­ rului şi întru cinsti- «.
tic Strabon nota: „Bure- mată care numără, adeve­ rea unuia dintre marii e- j
bista, bărbat get, luînd resc istoricii antici, pînă roi ai strămoşilor noştri, * Naţionalul bucurestean la Deva
conducerea neamului său, la 200 000 de soldaţi. unuia dintre cei care |
K> Ita- a ridicat pe oamenii a- Despre Burebista a scris şi-au consacrat toată via- »
a pre- ceştia, ticăloşiţi de nesfîr- şi istoricul Dio Chrisosto- Turneul Naţionalului bu- spectacol politic, în care punerea în paralel a ¡magi-,
îul sa- şitele războaie şi i-a în­ mus ; faptele lui sînt rele­ ţa pentru unitate, inde- l cureştcan la Deva, cu una procesul de decreptitudine nii apocaliptice a prăbuşirii!
uminl- pendenţă şi demnitatea * din celebrele piese ale lui a puterii se copligurează în- imperiului cu evenimentele
pcntru dreptat spre abstinenţă, vate şi în celebra inscrip­ patriei. a
; 13,15 sobrietate şi ascultare de ţie grecească ticluită în Friedrich Diirrenmatt, este tr-o gamă dc accente tăios- clin Nicaragua ; iată cum
i'eselă; legi, aşa îneît, în cîţiva cinstea lui Acornion din „Şi ne simţim mari,. * fără îndoială un eveniment ironice. Evident, Sanda Mâ­ valenţele unui spectacol se
•tatlv ; puternici > artistic de primă mărime. nu dirijează ideaţia piesei mulează pe actualitate l). .-
Clubul ani, a întemeiat o mare Dionysopolis, ilustră fi­
Mozaic stăpînire“. „O mare stă­ gură de cetăţean grec, in- numai de-i gîndim | Cel dintîi motiv pentru ca­ dincolo de limitele parabo­ ■ Concepţia regizorală a
Ftaa- pînire“, care cuprinde po­ troducînd în istoria vre­ pe ei...“. ‘ re. salutăm acest popas de lei. Situaţia de bază, situa- Sandei Mânu nu s-ar ii pu­
I#»30 Căci patria lui Burebis- I prestigiu în mijlocul publi­ ţiile-satelit, replicile adese­ tut concretiza în absenţa
M> Râ­ porul geto-dac, întins din mii bogate date despre ta de acum. 2050 de ani * ori de un umor negru, pri­
ie câ­ Cîmpia Panonică pînă la străvechea civilizaţie daci­ cului nostru este acela că lui Radu Bcligan. Nu gre­
ni me- fluviul Tyras şi din Car- că; priceperea pentru con­ este patria noastră de azi. t ■ „Romulus cel Mare" face mesc toate învestitura tri­ şim dacă afirmăm că Ro­
21,30 parte din zestrea de aur a miterii la realităţi politice mulus este . marele rol al
ară de paţii septentrionali pînă strucţii a dacilor, creatori D. DEM IONAŞCU !
■ k
adu şi t Mmm s ama r maumr r mmm m amm m jmmte m m Teatrului Naţional „I. L. Ca- contemporane. Ca să reali- artistului, rol în care inte­
Radio- ragiale". Al doilea, slrîns ligenţa creatoare, disponN
oramic legat de calitatea superioa­ bilităţilc analitice şi, In ge­
dans; MANIFESTĂRI nere, tot arsenalul interpret
(1,05— OMAGIALE DEDICATE ră a reprezentaţiei, este pre­ „Romulus cel Mare“
1 noc- ÎMPLINIRII A 90 DE ANI zenţa lui Radu Deligan in de Fr. Diirrenmatt tativ al unui artist de ex­
I Consemnări DE LA MOARTEA LUI măsură titular, reflecte dimen­ în cepţie Deligan — secondai
rolul
prezenţă
plenar-
valorifică
sc
să
Radu
MIIIAI EMINESCU siunile mature, Impunătoare, de actori excelenţi ca Simo*
) Vacanţa mare nizate ■ in municipiul Hune­ ale unul mare actor. zăm obiectivul de prim plan na Bondoc, Nicolae Branco-
• In luna iunie au fost orga­
mir,
Ma*
Dinică,
Ghcorghc
diagnosti­
Cu prilejui premierei, cri­
al
spectacolului,
doara manifestări dedicate tica de specialitate s-a pro­ carea exactă a scenelor cri­ rin Moraru, Constantin Di*
igăsită
itria) ; împlinirii a 90 de ani de la nunţat în unanimitate în ia- tice ale societăţii occiden­ plan, Marian Hudac, Grigo-
Arta); E aici. Poartă veşminte şi soarele verii. Răsfoiţi-1 moartea luceafărului poeziei voarea lecturii regizorale a tale, nu avem nevoie de re Gonţa, Mihai Mălalmare,
anta a româneşti, Mihai lîminescu. Sandei Mânu. Nu e lipsit nici o cheie, totul e lim­ Radu Ghcorghc şi ceilalţi
; HU- uşoare, străvezii, are bra- din nou pe Ion Creangă şi Dintre acestea, consemnăm
seriile lele încărcate de Hori, ple- veţi descoperi că întîmplă- şedinţa festivă a cenaclului dc interes să reamintim că pede, asistăm la răsturna­ — poartă pe umeri edili-
îul de telc-i flutură In vînt. O iile cele mai seducătoare scriitorilor „Flacăra“ consa­ însuşi Diirrenmatt a salutat, rea tuturor valorilor, împă­ ciul imens al reprezentaţiei.
; Au- în ipostaza spectaculară ratul, în mijlocul găinilor şi In scenograiia interesantă
Beriile Însoţesc foşnetul păduri- — scăldatul, cireşele, pu­ crată evenimentului şi unde
fanto- ilor, vuietul mării, bucuria păza — s-au petrecut în au citit versuri Dan Con- bucurcştcană a piesei sale, reilccţiiior sale, demon­ a lui Ion Popescu-Udrişte,
ETKO ccpirtor- . de pretutindeni, dricul verii, pe tărîmul stantinescu, Neculai Chiricn, drept un iapt speclacologic strând o iilosotie ■ stranie, uRomulus cel Mare“ este o
Hn- Valeriu Bârgău, Eugen Evu, pasionantă reprezentaţie, im-
fericiţi de a face parte din fermecător al acelei liber- de profundă originalitate, împăraţi i, deci, e simbolul
alaiul ei. taţi cu chip însorit şi ochi Ioan Evu,^ Adrian Moroşan şi care — graţie viziunii sce­ precarităţii politicii prag­ plicîndu-ne, cu mijloacele
■: i-ii E frumoasă. Nu poate cicoare care poartă nu- loan Iovanescu. Tot cu a- nice^-a Sandei Mânu — a matice, e reprezentarea iără teatrului de primă mină, în-
: Un ne e cest prilej, azi dimineaţă la scos la iveală straturi de echivoc a inaptiludinii de tr-o problematică deosebit
Cultu­ fi decît frumoasă pentru l J„ vacanţei mari. Dar casa municipală de cultură
ri inou- că are chipul verii. Numai mU7npldn/e_ din alte inan va avea loc vernisajul expo­ scmniiicaţii ale textului cu a perpetua a totalitarismu­ de complexă, iaţă de care
VUL- ai verii. Pentru orice co- c & t}> din Robmsonn Bu- ziţiei de pictură „Eminescia­ totul inedite. indiscutabil, lui, asaltat năvalnic de lu­ umanitatea nu are cum să
r
mcito- I na“ a tînărului artist plastic Sanda Mânu a realizat din na maselor. (Urmărind spec­ lumină Indiicrentă.
, ?9 5! '
:e ¡,.y- pil din lume, vacanţa ma- c < 1 r cu \. ^ Medeleni, Ionel Ciucurean. Romulus cel Mare“ un tacolul, n-am putut evita AL. COVACI
{
l (Mi- re înseamnă raţiunea de ( n broşam din atitea u
lirciu- a fi a verii. Vacanţa mare ( dtele care nu J nt, Ia
;i
iatniţ- llrma
ANI- înseamnă aer, apă, soare, urmelor, decît nişte Toată lumea ştie că am lant. De fapt, nici nu este şează pe cajă, care nu este poate fi modificat sau oprit
roble- cei trei mari prieteni ai °d° a ^° bucuriei copilu- de străbătut o viaţă extrem cîrlig, ci un cleşte, ca un
re3c); sănătăţil viitoare. Inseam- lui de a zburda în păşu­ altceva decît un pat al sfir- de nimeni. într-un cuvînt;
revol- de scurtă în timp şi spa­ patent cu gura în jos. Se şitului. Pe acest pat tre­ impresionează prin înălţi­
RAD : nă munte şi marc, casa nilc verii! Hoinăream cu ţiu. Mă nasc intr-o oţelărie, mişcă încet, dar cu o sigu­ buie să fac un dans fan­ mea la care lucrează, prin
(Stea- bunicilor, livada şi pădu- bicicleta, singur, in satul mai întîi sub forma unei ranţă de atotstăpînitor. Tre­ tastic. Alerg -'nebun, trec certitudine, prin mărimea
RZA : rea, drumuri încă neurn- acela de pustă al bunici-
ul) ; şarje fluide, sub zeci de ce pe deasupra cuptoarelor printre nişte măsele colo­ şi forţa ce le arată. -< .
1
îl din blate, cărţi încă nedesco- lor, rătăceam pe drumca- ochi cu retină sau celuler ea un duh atotputernic. sale care mă strivesc me­ Este şocant să constaţi că
I—II pcrile, jocuri încă ncjuca- guri anonime, printre cucu­ electronice, apoi capăt for­ Cînd îşi deschide fălcile te reu pînă cînd dintr-un uneori se inversează ierar­
tăcere te, oboseală dulce, somn ruzlşti foşnitoare, cu cîte
-BAI: ma tronconică a unei că­ trec fiorii, te simţi o furni- trunchi devin un fel de hia firească a lucrurilor şif
>leste- adînc şi sentimente ciuda- o carte, şi poposeam, ci­ măşi groase de metal, în valorilor, că ne fură sau
sa do le, încă neînepreate, prin- tind opoi uitat de mine, care îmi schimb starea şi ne influenţează decisiv pri­
surîs tre care, poate, şi întîia, fa umbra vreunui copac mă îmbiînzesc de la şuvoi
jlar) ; ma impresie, în care un loc
învin­ mare, curată şi ¡repetabilă solitar. Descopeream în la trunchi. De-abia acum central îl au dimensiunile
se? — dragoste. anii aceia marile cărţi, sînt eu, cu nume şi formă, şi forţele colosale, neglijînd
cultu- ţinut • în evidenţe contabi­ L I M G O U L
Don Vacanţa marc e una cu descopeream lumi nebă- substanţa adevărată, nu­
3IME- vara şi înseamnă acele nuile, copleşitoare, lumi le, cu acte de naştere, cu cleul. Cîteodată fetişizăm a4
iotbal zile lungi şi de neuitat în care mă răvăşeau şi mă număr şi caracteristici de parenţele în dauna avuţiei!
iS lo- care tehnica şi industria au că în faţa racului. Din cînd şarpe lung şi roşu. Apoi
,iuc : care piciorului gol îi este îneîntau. Vara e nemai- în cînd, la comenzi nevă­ reale. în atari stări un mi-;
rul) ; îngăduit să se deslete pă- pomenitul continent al va- nevoie. De aici, plec, vrîncl- dispar în forme prin care nuscul circuit integrat, d
i Jlm şind în ţarina caldă ori canţei mari. Copiii de pre- neVrînd, spre sfîrşitul meu zute, se opreşte deasupra nu-mi mai pot trăda origi­ fotocelulă, un programator
în răcoarea ierbii, iar tiu- tutindeni l-au explorat implacabil. Se spune că, cîte unui cuptor adînc, ca nea. sînt palide prezenţe în faţa
o groapă cu lei, ba ca un
S32* pului să se răsleţe lăsîn- dintotdeauna cu bucuria cu cît fac mai .repede a- iad, se deschid uşile cupto­ Patentul acela mare pare unui G'oliat de oţel. Devine
du-se îmbrăţişat de lumi- mereu proaspătă pe care cest drum, cu atît semnele rului, iar fălcile lui puter­ să fie un dumnezeu acolo chiar intrigant cum un ro-;
na îmbelşugata. Vacanţa ¿¡_ poaie da decît desco- progresului industrial sînt în hala de laminare. La pi­ bot, chiar dacă este de dir
0 nice pătrund în adîncul cioarele iui se petrece totul.
marc e ima cu vara şi în- perirea miracolelor firii şi mai evidente. Aşa să fie! dantesc, apucă de cap pe mensiuni uriaşe, neparcur-i
scamnă tezaurul amintiri- ale ideilor. Iar unul dln- Am intrat într-o lume El vede totul.de sus, cu ae­ gînd nici o schimbare, ră-
i en tru cîte unul din noi şi-l scoa­ rul cuiva care n-a fost nici­
ironie lor care, tîrziu, peste ani, ire ce e nouă. Linia de laminare, te la suprafaţa platformei. mînînd in aceeaşi stare o
; mai frumoase ges-
empo- vor ţine de cald oaselor j - ¡ ¡ i f cuptoare adinei încinse, odată pe pămînt şi nici viaţă întreagă, se bucură
i vor un pe carc e m em ace freamăt, fum, seîntei, scrîş- Scoaterea aceasta, dacă o n-are de gînd să coboare de preţuire mai mare de-
e, în- balrinc. Gmdiţi-va bine şi no î, cei mari, este acela priveşti bine, seamănă cu între lucrurile prozaice. Se cît un lingou care arde şi
lectri- veţi vedea că cele mai de a veghea asupra bucu- nete metalice, icnete înfun­ o veritabilă demonstraţie de
sdernt luminoasc amintiri de pe riei vacanţelor mari. date. Se simt presiuni mari mişcă imperturbabil, mereu se sacrifică generos.
ratura forţă. Eu, metal de 10 to­ în acelaşi fel şi mereu cu
grade. vremea vîrstef de aur au în jur. Ici-colo, cîte un om. ne, cu 1 000 de grade Cel- aceeaşi viteză, calm, de CORNEL ARMEANU
: 27 şi să vă evoce vacanţa mare RADU CIOBANU Pe deasupra acestei lumi de siusîn fiecare moleculă, mă parcă s-ar conduce după din volumul
i forme şi tensiuni se mişcă supun cuminte urmînd ca­ legi proprii, străine oameni­ „Roata şi scaunul"! ij
regal un cîrlig de pod ru­ lea dată de „patent“. Mă a- lor. Ceea ce face el nu aflat în pregătire 1