Page 70 - Drumul_socialismului_1979_07

I, 20 IULIE 1979 I'ag. S

Palriollsmul, acea floare a verzei“. Munca elevilor şedinţa cooperativei agri-
perenă din peisajul sul lă­ pc lotul despre care ne colc de producţie. Cu aju­
ţesc al copiilor şi al ma­ vorbea prol. Marioara torul lor azi am expediat
turilor, ni s-a relevat Cristache, directorul şco­ Ia Arad 200 kg de gogoşi".
pregnant, zilele trecute, în lii, n-am urmărit-o, lc-am Creşterea viermilor dc
cîteva sate Itunedorene, a- admirat însă hărnicia aici, mătase l-a atras pc copii
colo unde taberele de în curtea şcolii, în inter­ şi, zilnic, vin să sorteze
muncă şi-au deschis larg nat şi în sălile dc clasă gogoşii, să aprovizioneze
porţile. La Dohra ca şi Ia unde, însoţiţi de proieso- cortul cu crenguţe dc dud,
Zam sau Burjuc, taberele rli Elena Bullnschi, Rodicn să întreţină curăţenia,
de muncă patriotică inau­ l'urdui, Dana Andronic, „întîi a 1 ost curiozitatea,
gurate odată cu startul Violeta şi Florian Veles- acum ne place — se des-
vacantei de vară au re­ cu, maistrul Nicolac Stă- tălnuic premianta clasei a
adus în şcoli mul(i elevi. niş, se întreceau în mun­ V-a, Sanda Bocşa, iar co­
Participarea lor abnegulă că. De sub mîinile lor legii ci mai mici şl mai
la lucrările pe care şi curtea şcolii s-a translor- mari — Viorica Paşca,
le-cu propus taberele, pre­ mat în adevărat părculeţ, Gabricl Barza, Marincla
zenta activă la acţiunile soclurile şi geamurile Strcian, Adina Popcscu, Apartamente Instantaneu «Un magazinul nr. 32S „'tricotaje“ «lin ţJrieaxii.
organizate nc-a conlirmat i.idia şl Cornel Buda, A-
încă o dată că patriotis­ dina şi Daniei Jurca, Da­ date în folosinţă roto: M. OLTEANU
mul e o trăsătură a con­ na Şlciănescu, Liliana Brc-
ştiinţei politice, cu conţi­ în activitatea iean, loniţă Burza, Bioni­ In oraşul Simerla, datori­
nut şi semnificaţii deose­ ca Busuioc, Eugenia Iri- tă hărniciei de care dau do­
bite. Dragostea pentru pa­pionierilor şi şcolarilor mle, Florin Moţ, Singurei vadă cei care prin munca Pentru a prevent intoxicaţiiie
trie şi locul natal, pentru Ciroza, Luredana Bociu, lor de zi cu zi înalţă noi
şcoală şl chipul ei au a- Mariana Alura, Lucica locuinţe şi edificii social-cul-
sociat-o aici cu dragostea Dragoş — sînt numai hăr­ turale, s-a dat în folosinţă
pentru . casă şi părinţi, erau curăţate cu pricepe­ nicie. Tabăia de muncă în această, săptămînă un Atenţie la ciupercile
nou bloc cu 36 de aparta­
pentru frumos şi adevăr. re dc gospodină. Surorile patriotică de Ia cortul se­ mente. Acestea se adaugă
Şcoala noastră nu-J casa Mariana şi Anica Trosnoy ricicol va aduce, desigur, celorlalte 148 de apartamen­
noastră, satul nostru im-i (premiantele claselor a nu numai satisfacţii copi­ te date în folosinţă în acest pe care ie consumăm!
patria noastră ? ne în­ Vl-a şi a V-mJ sînt ne­ ilor care vor ii părtaşi di­ an. în oraşul Simerla, de la
trebau, răspunzîndu-ne, întrecute şi la muncă, ca recţi ia realizarea planu­ începutul anului şi pînă a-
totodată, copiii. şl Eugenia Cruciţă, ab­ lui, ci şi venituri frumoa­ cum, s-au mutat în casă In cursul lunii iulie a.c., după lamele şi picior, care
La Şcoala generală din solventa clasei a VIII-a se cooperativei agricole nouă un număr de 184 de în judeţul nostru s-au în­ au culoarea albă. Piciorul
Dobra, tabăra de muncă care dc. acum se numără dc producţie. Aici, şi în familii. nouă realizare a registrat mai multe cazuri are dungi transversale ver­
Această
patriotică înseamnă între­ printre elevii Ucecni din livada şcolii unde hărni­ constructorilor lotului din cie intoxicări, unele cu ur­ zui şi un inel în partea su­
ţinerea culturilor pe lotul Orăştie, Tibi Jiţa, Valentin cia elevilor Aîircea Lung, Simerla al T.O.II. — şef de mări grave, în urma con­ perioară prevăzut cu bulb
propriu şi Ia C.A.P., ter­ Crcţu, Dănuţ Şerban, Mir- Costică Slerian şl a altora lot Victor Bodoroncea — sumului de ciuperci. Pen­ la bază, înfăşurat într-o
minarea lucrărilor de zu­ cca Blidar, Călin Bulin- la săpatul ¡romilor şi la este dedicată zilei lor, a tru a informa populaţia cum teacă zdrenţuroasă pe mar­
grăvit a localurilor de schi, Liviu Muntean, alţi recoltarea fasolei u fă­ constructorilor. să facă • diferenţierea între gini. Culegătorii recunoscă­
şcoală, internat, cantină, zeci şi zeci. Zugravii — cut-o pe Silvia Han să le ciupercile comestibile şi
curăţenia şl amenajarea soţii Munlcanu — care au 0 nouă unitate cele otrăvitoare, l-am rugat tori (şi cumpărătorii) mai
lor pentru noul an do în­ încheiat lucrările la inter­ aducă multe vorbe, de pe tovarăşul Emil Maiores- confundă pitoanccle cu hri­
văţăm! nt. Un jurnal, pe nat şi la etajul şcolii, sînt mulţumire, aici unde mul­ a cooperaţiei cu, inspector şef la Inspec­ bul ţigănesc şi muscăriţa.'
zile, ţine evidenţa activi­ însuileţiţi de-a dreptul dc tele împliniri ale şcolii toratul silvic judeţean, să Acestea se recunosc uşor.
tăţilor din tabăra de mun­ munca elevilor. „Cît îi s-au realizat ,,pe plan lo­ Cooperativa „Retezatul“ din facă unele precizări absolut Prin rupere, carnea lor se
că patriotică. ,,De pe lotul am aici“ .’ exclamă Ion cal“ — cum spune Vasilc Haţeg a deschis, pe str. E- necesare. colorează în albastru-violet.
şcolii am recoltat■ pînă u- Munlcanu înaintat de ase­ Burza — deşi îşi cunoaş­ minescu la nr. 49, p nouă — Din peste 1 000 de spe­ Este recomandabil ca să
cum 50 kg ceapă, 170 kg menea ajutoare. te participarea directă —• unitate pusă în slujba popu-. cii de ciuperci cîte cresc sc evite complet cumpăra­
salată verde, 100 kg spa­ Tabăia de muncă pa­ dragostea copiilor pentru laţiei. Este vorba de unita­ în ţara noastră, de consu­ rea cie ciuperci -de ia cule­
nac, 50 kg cartoli, 25 kg triotică de la Şcoala ge­ şcoală şi aşezarea în care tea de intermediere, prin ca­ gători ocazionali, care îşi
re se pot vinde sau cumpă­
castraveţi, morcovi — toa­ nerală din Zam s-a trans­ locuiesc este o floare pe­ ra autoturisme, motorete, a- mat sînt bune doar.cîteva: oferă marfa prin cartiere.
te pentru cantină — iar la ferat la cortul sericicol renă, cultivată şi îngrijită partamente, case, mobilă şi hribii (pitoance sau mănă- In legătură cu consumul!
grădina de legume u al C.A.P. din sat. ,,Copiii cu suflet şi dăruire. diverse obiective de uz cas­ tîrci), gălbiorii (nemţişori),
C.A.P. copiii au lucrat la mă ajută mult — mărturi­ nic. Unitatea este deschisă ghebele,, ciuciuleţii, vineţe­ do ciuperci, tovarăşul
plivitul şi prăşitul lasolei, seşte Olga Mădăluţă, pre- LUCIA LICIU zilnic între orele 7—13. lele (ciupercile porumbe) şi Gheorghe Albu, medie
(N. Sbuebca, corespondent). crăiţele (dar atenţie deose­ principal anestezie-terapie
bită Ia acestea din urmă, intensivă de la Spitalul De­
(Urmare din pag. I) — In anii socialismului pentru că fac parte din- va, sublinia
Brad-Istorie multiseculară, şl mai ales în perioada tr-o familie de ciuperci ca­ — Este bine să se con­
măr de 14 unităţi econo­ trecută de ia Congresul al re se confundă la culoare). sume pe cit posibil numai
mice în care muncesc IX-lea — ac spunea to­ Consumatorul trebuie să ciuperci din reţeaua comer­
peste 15 000 dc oameni, o varăşul Loghin Dineş, cunoască că ciupercile otră­ ţului socialist.
cifră destul de ridicată destin înfloritor prim-secrclar al Comitetu­ vitoare. spre deosebire de Este adevărat că ciuper­
faţă de populaţia oraşului lui orăşenesc de partid, cele comestibile, au un mi­ cile sînt bogate în protei­
care u ajuns la circa mică, au crescut continuu aparate telefonice, clica primarul oraşului ■— Bra­ ros puternic, înţepător şi ne şi deci valoroase din
.25 000. veniturile pe familie, pa­ 4 500 televizoare, iar la dul a urcat mereu pc ca­ sînt viu colorate. Prin atin­ punct de vedere alimentar,
Dezvoltarea economică ralel cu ridicarea perma­ 1 000 de locuitori revin 38 lea progresului din toate gere cu mina sau rupere îşi însă tot atît de adevărat e
fără precedent şi-a pus o nentă a retribuţiei nomi­ de autoturisme. Bradul se punctele dc vedere, istoria schimbă culoarea cărnii din că sînt şi foarte periculoa­
puternică amprentă asupra nale ceea ce a impus şi, află în plin proces dc sis­ lui multiseculară conti- se pentru sănătatea omului,
progresului edilitar-gospo- totodată, a permis, dez­ tematizare, In prezent edi- nuîndu-se■ cu împlinirea albastru-violet în albastru în cazul în care sc folo­
dăresc al urbei din Ţara voltarea reţelei comercia­ iicîndu-se zona din cen­ unui destin înfloritor. Ne negricios. Pe de altă parte,
sînt
ciupercile
comestibile
Zarandului. Aşa cum con­ le, sporirea volumului de trul său unde sc înalţă aflăm In preajma unui e- sesc totuşi ciuperci de la
semnează o monografie ce mărturi desfăcute către blocuri conlorlabilc, mo­ venlment de mare impor­ de regulă ciupite sau mîn- particulari, se impune ca
sc atiă în pregătire, cu 20 populaţie. Bradul dispu­ derne, prevăzute la parter tanţă istorică — Congresul cate de melci, fac viermi, la primele semne îngrijoră­
de ani în urmă majorita­ ne în prezent dc 2/5 uni­ cu spaţii comerciale. al Xfl-lca al partidului — pentru că au un gust bun. toare (dureri abdominale,'
tea oamenilor mergeau la tăţi comerciale — cel mai Un domeniu care se în­ al cărui proiect de Direc­ — Care sînt principalele diaree, vărsături), consuma­
mină pe jos. Astăzi, ma­ renumit tiind marele com­ scrie in mod firesc pc un tive concretizează jaloa­ specii de ciuperci confun­ torul să se prezinte urgent
şinile în convenţie intră plex „Z.arand“ din centrul drum mereu ascendent e nele unui viilor luminos date în mod frecvent ? la unitatea sanitară cea
în aproape toate satele oraşului — care a deslă- şi cel al culturii şi artei, pentru ţară, pentru toate — Cea mai confundata mai apropiată, pentru a i se
din zona Brad. Fină în cut în anul 1078, mărturi ca şi cel al învăţămîntu- zonele ci. Iată dc ce con­ specie este crăiţa sau bu­ acorda operativ îngrijirile-
anul 1000 în oruş s-nu In valoare dc aproape 340 lui. In cadrul casei dc cul­ sider — şi împreună cu retele domnesc. Crăiţa are necesare.
construit 1 700 de aparta­ milioane lei, faţă dc nu­ tură şi clubului muncito­ mine toţi brădenii — că învelişul pălăriei de culoa­
mente, iar în perioada ce mai 185 milioane cît rea­ resc din Gura-Barza, în Bradul va urca mereu, cu re portocalie roşiatică şi în încheiere, atragem
a urmat s-au înălţat circa lizase cu 10 ani în urmă. cele 4 cămine culturale paşi tot mai fermi spre fără puncte albe, iar lame­ încă o dală atenţia consu­
4 000 constituindu-se aşa In casele oamenilor s-au activează un număr de culmile comunismului. De­ lele pălăriei şi piciorul găl­ matorilor de ciuperci să fo­
numitul „Oraş nou". Circa instalat bunăstarea şi 120 formaţii artistice care altfel, aceasta este hotă- losească doar acele specii
3/4 din cetăţenii Bradu­ belşugul. Aproape că nu au avut o participare de rîrea unanimă a tuturor bui. Crăiţa este foarte uşor pe care le cunosc foarte
lui trăiesc în casc noi sau există familie care să nu prestigiu In etapa a Ii-a cetăţenilor oraşului, avin- confundată cu buretele vi­ bine.
modernizate. Ampliticîn- albă aparat dc radio, în a Festivalului naţional du-i în Irunte pc comu­ perei, o ciupercă foarte o- Discuţie consemnată de
du-so activitatea econo­ Brad funcţionează 1 600 dc ,,Cîntarca României“. nişti. trăvitoare, cu carnea albă
| şi tare. Se recunoaşte uşor LIVIU BHAICA
I. M. LUPENI sit uşi, instalaţii de apă şi j
confecţionat
Tinerii de la întreprin­ nea patriotici - o activitate permanentă abur, au metalice, uşi ba- j |
şi
lustrade
derea minieră Lupeni par­ scări devansînd termenul |
ticipă în aceste zile, alături de punere în funcţiune a J
de ceilalţi oameni ai mun­ acestui obiectiv. Dintre ti- |
cii, la o serie de acţiuni de ■ * * w » nerii care s-au evidenţiat |
muncă patriotică iniţiate şi în mod deosebit, ■ fiind |
organizate de către Comi­ cu diferite materiale nece­ La reuşita acestor acţiuni, organizate în acest an. ganizaţiilo U.T.C. de la exemple demne de urmat £
tetul U.T.C. al întreprinde­ sare producţiei. şi a altora, o contribuţie Organizaţia U.T.C. de la I.M.M.R. Simeria, munca pentru toţi ceilalţi îl amin- |
rii. Răspunderea majoră ® De la începutul aces­ esenţială şi-au adus tine­ I.M. Lupeni întîmpină cu voluntar-patriotică cîştigă tim pe : Augustin Poenari, |
pentru îndeplinirea sarci­ tui an şi pînă în prezent, rii din organizaţiile U.T.C. rezultate din cele mai bu­ zilnic tot mai mult teren. Mihai Toma, Petru Borlea,
nilor de plan şi a angaja­ tinerii din organizaţiile nr. 1 producţie, 2, 4, 7, şi ne cea de a 35-a aniversa­ Sub conducerea Comitetu­
mentelor asumate este toc­ U.T.C. numărul 1 producţie, 1T investiţii. în fruntea ute- re a marii noastre sărbă­ lui U.T.C., în ultimele Victor Ţuligă şi Ghiţă Ior-
dache.
tineri­
„Participarea
mai ceea ce caracterizează 2, 4 şi 7, au participat la ciştilor de fiecare dată au tori naţionale. Pînă în pre­ două săptămîni s-au orga­ lor muncitori la activităţile
activitatea acestora. Dintre mai multe activităţi de nizat mai multe acţiuni de iniţiate de organizaţiile
acţiunile mai importante muncă voluntar-patriotică rubrica tineretului muncă patriotică, la care U.T.C. — releva Ioan Mun-
care au avut loc în ultime­ organizate direct la frontu­ tLz... .....¿a au fost antrenate, prin ro­
le săptămîni, consemnăm : rile de muncă : taţie, organizaţiile U.T.C. teanu. secretarul Comitetu­
@ descongestionarea a @ s-au scos astfel, la su­ fost : Radu Ciora, Ilie Di- zent planul economic anual ale întreprinderii. lui U.T.C. de la I.M.M.R. —
1 200 m de galerie, recupe­ prafaţă, peste 1 000 tone de nică, Niţă Pîrlog, Cornel al organizaţiei este realizat S-au colectat peste 10 to­ confe'ră acestora un plus
rarea de armături TH, cărbune; Stoica, Sandu Geacăn şi în proporţie de 97 la sută. ne de fier vephi, s-a des­ de maturitate, de mîndrie
scocuri, lanţ TR, motoare @ s-au recuperat apro­ alţii. în cinstea Zilei minerului, cărcat cherestea, au fost a- patriotică în lot ceea ce
şi alte utilaje în valoare de ximativ 3 000 m cablu din Urmare a unor rezultate tinerii de la I.M. Lupeni menajate şi înfrumuseţate fac". Că este aşa ,o spun
peste 725 000 lei ; cupru, ceea ce reprezintă bune obţinute în producţie s-au angajat că îşi vor în­ spaţiile din incinta între­ faptele : Organizaţia U.T.C.
@ acţiuni de aprovizio­ peste 1 200 kg cupru. şi a faptului că au răspuns deplini planul economic. prinderii. a întreprinderii şi-a înde­
nare a brigăzilor de la in­ @ 120 tone de fier vechi întotdeauna cu promptitu­ Le dorim succes ! Dc asemenea, în această plinit pianul la muncă pa­
vestiţii cu bolţari, nisip, colectate din subteran şi dine ia chemările Comite­ perioadă s-au încheiat lu­ triotică finanţată pe acest
balast, alte materiale nece­ scoase la suprafaţă. Ac­ tului U.T.C. al întreprinde­ I.M.M.R. SIMERIA crările de finisare la staţia an ‘ în proporţie de 33 la j
sare brigăzilor din subte­ ţiuni de stivuire a mate­ rii, 160 de tineri au bene­ de calibrare a vagoanelor sută.
ran. De asemenea, au fost rialelor din depozite şi ficiat de o conti'ibuţie de în practica activităţii e- cisternă. Aici, după orele
descărcate 25 de vagoane altele. 45 la sută pentru excursiile ducative desfăşurată de or- de program, tinerii au vop­ L. bradeanu