Page 72 - Drumul_socialismului_1979_07
P. 72
Proletari din toate ţările, uniţi-vă !
ANUL XXXI
NR. 6752
simbatâ,
21 IULIE
1979
4 pagini — 30 liani
Tovarăşul Nicolae Geauşescu şi tovarăşa
0 NOUA activitate
Recent, în cadrul unităţii
de reparat obiecte electrice
de uz casnic de pe strada Elena Geauşescu au primit un grup de
La I. N. Petrila 1 Mai, nr. 4, care aparţine
meşteşugăreşti
cooperativei
..Retezatul“ din Haţeg, s-a
introdus şi activitatea de
reparat şi încărcat agregate ia Festivalul internaţional
S3 frigorifice cu compresor. posesorii
felul
In
acesta,
de frigidere cu compresor
disciplină, producţia de cărbune nu mai sint nevoiţi a se a- iii doresc pacea“
dresa unor unităţi din alte
oraşe. (NICU SBUCHEA, co
respondent). Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, Asia, America Latină şi A- tre er în frumoase costume
înregistrează ritmic depăşiri de plan BRIGADA DE MUNCA preşedintele Republicii So merica de Nord. .Ţara noas naţionale, cu toţii animaţi
de dorinţa sinceră de pace,
PATRIOTICA cialiste România, şi tovarăşa tră a fost reprezentată de prietenie, înţelegere şi co
Elena
au
primit,
Ceauşescu
laureate
formaţii
pioniereşti
Deşi schimbul II începe schimbul la faţa locului, ■ Astăzi pleacă la Combi vineri, în siaţiunea Neplun, ale Festivalului naţional laborare.
la ora 12, în sala de mese nu de puţine ori schimbu natul minier Ollenia o bri un grup de participanţi Ia „Cîntarea României“. Exprimînd, in numele par
gadă
formată
de
din
50
şi în sala de apel de la mi rile se suprapun, lucrează studenţi de la Institutul de Festivalul internaţional „Co Tinerii întîmplnă pe pre ticipanţilor la festival pro
na Petrila e animaţie cu un timp împreună pentru subiuglneri din Hunedoara. piii lumii doresc pacea“, or şedintele Nicolae Ceauşescu funda gratitudine pentru o-
ganizat, la tabăra de pionieri
noarea de a fi primiţi de şe
mult înaintea orei 10. Mi rezolvarea eventualelor ne Timp de două luni (20 iulie şi şcolari de Ia Năvodari, de şi pe t o v a r ă ş a Elena ful statului român, a luat
— 20 septembrie 1379), stu
nerii vin din vreme, ser reguli şi părăsim ultimii a- denţii — eontinuind o ve către Consiliul Naţional al Ceauşescu cu multă însufle cuvîntul pioniera Condrea
vesc masa gratuită acorda batajul. Prin bună organi che şi frumoasă tradiţie — Organizaţiei pionierilor şi ţire, eu sentimente de caldă Loredana.
simpatie şi stimă, aplaudînd
vor efectua prin muncă pa
tă prin grija partidului şi zare, ordine şi disciplină triotică o serie de lucrări Comitetul Naţional .Român îndelung, oferindu-le frumoa în continuare, a avut loc'
stalului nostru, se echipea desăvîrşit'ă, reuşim să ne pe marele şantier al com pentru U.N.I.C.E.F., în ca se buchete de flori. Atmos un frumos şi reuşit spectacol
ză, apoi se prezintă la pon- depăşim zilnic sarcinile de binatului. drul Anului Internaţional al fera este puternic marcată de oferit de pionieri şi şcolari
taj, mai discută despre plan“. Copilului. Festivalul a reu bucuria şi voioşia copiilor — participanţi la Festivalul in-
ceea ce au de făcut în ziua în jurul brigadierului, nit peste 700 de copii din 28 români sau veniţi din dife
respectivă, după care co mai mulţi mineri de nă de ţări din Europa, Africa, rite ţări ale lumii, unii din (Conlinuare în pag. a 4-a)
boară în mină, preluînd din dejde — Nicolae Boboc,
mers şutul de la ortacii lor Gavrilă Mihai, Iulian Bru-
din schimbul I. jan, Dumitru Panţuc, Nico I CINSTEA MANII SĂRBĂTORI NATIONALE
. Pe cunoscutul brigadier lae Cioabă, Ştefan Codrea- TA3ARÂ DE CREAŢIE
Eugen Voicu, din sectorul nu, Ion Stroie, Ion Giol — Comitelui .judeţean pen
IV al minei, l-am întîlnit îl ascultau cu atenţie. „La tru cultură şi educaţie so COLECTIVELE succese muncitoreşti închi cate la buşteni de mină
acolo, în sala de apel, în noi înţelegerea Şi întrajuto cialista, în colaborare cu U- MUNCITOREŞTI nate zilei eliberării patriei cu 147 mc, ia cherestea cu
niunea
Plastici
Artiştilor
tre ortaci. Ţinea o adevă rarea între ortaci, munca din R.S.R., a deschis la De DIN HUNEDOARA •noastre. 960 mc, la sortimentele de
rată lecţie de dirigenţie cu ordonată şi bine condusă va o tabără de creaţie (e- ÎŞI ÎNDEPLINESC buşteni ruşinoase cu 630
mc, la traverse speciale cu
ortacii. „Cum, nu sînteţi de dă rezultate deosebit de diţia a X-a). La activitatea EXEMPLAR SARCINILE 36 mc şi altele. O frumoa
şi
participă
taberei
pictori
dimineaţă, ca ceilalţi briga bune“ — ne spune şeful de graficieni din ţară şi din Tovarăşul Uadislau Ec să realizaro au înscris la
dieri ?“ —l-am întrebat. „Eu schimb Nicolae Boboc. „în judeţul nostru Virgril De- her, vicepreşedinte al Con sortimentele destinate ex
nu-s brigadier de schimbul plus, nu aşteptăm niciodată metrescu-Duval, IVIihnil Gb. siliului municipal de con portului, unde depăşirile
Crăciun-Ni-
Mihaela
Paul,
I. Vin per toate schimburi să vină alţii să ne rezolve ca, Vasile Mclrea, Alexan trol muncitoresc al activi sint de 470 mc la lemn de
le pentru a cunoaşte mai treburile. Punem mîna şi dru Chira. Aurel si Ştefan ia tăţii economice şi sociale, fag pentru celuloză, 200 mc
bine oamenii, problemele facem singuri ceea ce tre Grimalschi, Adina Caloe- sublinia : la lemn de fag pentru con
Ludovic.
Baloer
Ion
nescu,
lor şi problemele din cele buie şi ceea ce putem. De Cîrjoi şi Lirtia Mihăescu. — Colectivele de munci strucţii rurale, 46 tone la
mangal de bocşă. •
trei fronturi de lucru în Tabăra va funcţiona pînă tori, maiştri, tehnicieni şi
ingineri din unităţile eco
care munceşte brigada mea DUMITRU GHEONEA Ia 30 iulie a.c. nomice ale municipiului ŞANTIER JUDEŢEAN DE
de circa 70 de oameni. Ve- --------------------------------------------------------- EXPOZIŢIE DE Hunedoara obţin succese re
SCULPTURA în lemn MUNCA PATRIOTICA
riim la şut primii, preluăm (Continuare în pag. a 2-a) marcabile în îndeplinirea
Zilele trecute, la Casa de sarcinilor şi angajamente La Uîu Mare-Retezat s-a
cultură din Hunedoara a lor asumate în cinstea zi deschis şantierul de muncă
avut Ioc, sub genericul ,.E- lei de 28 August. La ex patriotică al tineretului,
logiu omului“, vernisajul organizat de Comitetul ju
ex-poziţiei de sculptură In port, C.S. Hunedoara şi-a
lemn, a artistului Ilie Mun- depăşit sarcinile aferente ÎM3M1 deţean al U.T.C. Eşalonaţi
teanu. Expoziţia va fi des perioadei cu aproape 6 mi în patru serii, 600 de ti
chisă pînă la 15 august a.e. lioane lei valută, sint rea neri îşi vor alătura elanul
lizaţi şi depăşiţi indicatorii şi entuziasmul, caracteris
GATA DE START producţiei nete şi fizice, ai tice vîrstei lor, constructo
In Valea Jiului, 80 Ia productivităţii muncii. Con FORESTIERII — rilor de pe acest mare şan
sulă din localurile şcolare structorii de la I.C.S.II. au LA DATORIE tier al luminii. în prima
sint de pe acum pregătite predat peste 530 de aparta serie muncesc 150 de elevi
pentru începerea noului an mente, economisind în ace Colectivul U.F.E.T. Pe de la liceele: energetic,
şcolar. în şcolile unde anul mecanic şi chimic din De
de învăţăniint s-a încheiat laşi timp însemnate canti troşani — unitate fruntaşă
cu o promovabilitate de tăţi de materiale, combus în cadrul I.E.E.T. Deva — va. Ei vor efectua lucrări
sută la sută, sau aproape tibil şi energie electrică. intîmpină sărbătoarea jubi de zidărie, săpături, tur
de aceasta, şi pregătirile De la unităţile aparţină liară din August cu rezul nări betoane, defrişări, ta-
pentru noua etapă sint rea toare I-M. Hunedoara au tate de prestigiu în mun luzări şi altele. Valoarea
lizate sută la sută (şcolile pornit spre beneficiarii in că. In lunile care au tre totală a lucrărilor efectua
generale nr. G, 7, 4, 2 Pe cui din acest an, oamenii te de tineri se preconizea
troşani, G, 5, 1 Petrila). A- terni şi externi însemnate
şadar, unde se învaţă, se cantităţi de minereu de U.F.E-T.-ului Petroşani şi-au ză să depăşească 4 mili
munceşte ! fier, talc, dolomită. Sini întrecut sarcinile planifi oane lei.
Plenara Consiliului oamenilor muncii
IM INTERIORUL ZIARULUI
de naţionalitate germană
Proiectul Directivelor Congresului al XH-lea al
partidului — Program înălţător al dezvoltării pa
triei socialiste La Bucureşti a avut loc, menilor muncii de naţiona
vineri, Plenara Consiliului litate germană de a depune
Un final de festival naţional pe măsura prestigiu oamenilor muncii de naţio toate eforturile pentru rea
Minerii din schimbul condus de Constantin Chiciudcan lui artei amatoare hunedorene lizarea actualului plan cin
(brigada lui Gheorgrhe Belci), do la mina Lupeni, sint hotă- nalitate germană din Repu
riţi să dea şi azi cărbune peste sarcinile de plan. blică Socialistă România. cinal. Cei ce au luat cuvîn
Cu această ocazie, pre tul au subliniat posibilităţile
şedintele Consiliului, tovară materiale şi spirituale create
şul Eduard Eisenburger, a de partid şi de stat naţio
prezentat un raport cu pri nalităţii germane şi - celor
Zile decisive pentru stringerea vire la oamenilor muncii de lalte naţionalităţi conlocui
Consi
preocuparea
toare din România — ca ur
liului
naţionalitate germană pen mare a politicii naţionale
consecvente,
a
revoluţionare
conţinu
tru
şi înmagazinarea recoltei de grîn tului îmbunătăţirea organiza partidului — privind înflori
manifestărilor
te în cadrul ediţiei a Il-a a rea vieţii materiale şi spi
în
rituale
contex
specifice
atenţiei
Datorită i lenţi ei deosebi- _____________________ ferma de statdeosebi ferma de stat din Sălaşu Festivalului naţional „Cîn tul îmbunătăţirii generale a
te acordate de către Con de Sus, care fac parte din tarea României“ la care au condiţiilor de muncă şi viaţă
siliul unic agroindustrial O Turdaş — prima comună care a încheiat sece Consiliul unic agroindus participat şi oamenii muncii ale întregului popor român.
Orăştie şi de comandamen rişul griului © Onorarea prevederilor la fondul de stat trial Haţeg. Contribuţia de naţionălilale germană. Ei au dat o înaltă aprecie
Vorbitorii au dat glas ade
tul pentru agricultură din — în prim-planul preocupărilor © De ce la C.A.P. combinărilor Alexandru ziunii depline a tuturor oa re indicaţiilor tovarăşului
comuna Turdaş bunei or Sîncrai se desfăşoară anevoios eliberarea terenului şi Brejan, Radu Tăbîrgic, Gri- menilor muncii de naţiona Nicolae Ceauşescu cu privi
ganizări a muncii şi folo efectuarea arăturilor ? © Combinele grupate operativ gore Bozga, Costea Dobrea- litate germană la liotăuîrile re la lărgirea ariei de cu
prindere a festivalului, ca o
sirii la întreaga capacitate în ajutorul unităţilor cu ră mineri în urmă. nu, Ion Frenţ, Anton Cioa- adoptate de recenta plenară adevărată şcoală a educaţiei
a combinelor şi celorlalte nă, Ştefan Popa, Cobzaru comună a C.C. ai P.C.R. şi •patriotice, cetăţeneşti, de
utilaje, cooperativele agri Mielu, Curelaru Viorel, Io- a Consiliului Suprem al Dez dezvoltare a conştiinţei so
cole din Pricaz, Turdaş şi o contribuţie decisivă la în Dîncu Mare, care, în frun sif Farcaş — să amintim voltării Economice şi Socia cialiste.
Spini au încheiat, printre registrarea succesului amin te cu şeful secţiei, Dumitru doar cîteva nume — a fost le a României, precum şi La plenară a luat cuvîn
înaltului lor respect şi con-
primele din judeţul nostru, tit, interlocutorul a ţinut Filimonescu, au dat un hotărîtoare la obţinerea a- sideraţiunii faţă de condu tul tovarăşul Virgil Cazacu,
recoltatul şi înmagazinătul să-i remarce pentru hăr sprijin preţios la înmaga- cestui rezultat meritoriu. cerea partidului, personal membru ai Comitetului Po al
litic
secretar
Executiv,
griului de pe întreaga su nicie, pricepere şi conştiin zinarea recoltei de grîu a De menţionat faptul că a- faţă de secretarul său gene Comitetului Central al Parti
prafaţă planificată. Secreta ciozitate pe combinerii : şi C.A.P. din comuna Turdaş. ceste unităţi au acordat o ral, t o v a r ă ş u l Nicolae dului Comunist Român.
rul comitetului comunal de mecanizatorii Dumitru O- Un ajutor substanţial a dat atenţie deosebită onorării Ceauşescu, cel ’mai iubit fiu In încheierea . lucrărilor
partid, Li viu Crane iova, răşan, Vasile Bota, Vasile şi mecanizatorul Gheorghe livrărilor la fondul de stat. al poporului nostru, pentru plenarei, rnembrii Consiliului
ne-a informat că, odată cu Ursu, Alexandru Lup, Ion Baciu, de la întreprinderea rolul său hotărîtor în ela au adoptat, într-o atmosfe
borarea şi fundamentarea a-
terminarea recoltării, se Dobra, Vasile Svunea, Ro- patronatoare — E.G.C.L. O- Imediat după încheierea se cestor documente, pentru ră de puternic entuziasm, o
1
apropie de finalizare şi ac mulus Buha, Petru Mezei, răştie. cerişului combinele au fost viitorul luminos pe care îl telegramă adresată tovarăşu
lui Nicolae Ceauşescu, secre
ţiunea de eliberare a tere Petru Filote, Ion Mom-, Unităţilor care au anun prefigurează proiectul de
Nicolae Naşte şi alţii. De a- ţat încheierea secerişului li N. TlRCOB tar general al Partidului Co
nului de paie. Referindu-se semenea, merită laude me s-au alăturat, în cursul Zi Directive ale Congresului al munist Român, preşedintela
la oamenii care şi-au adus canizatorii din secţia S.M.A. lei de ieri, C.A.P. Haţeg şi (Continuare în pag. a 2-a) XH-lea al P.C.R. Ei au rea Republicii Socialiste Româ
nia.
firmat hotărîrea fermă a oa-
