Page 73 - Drumul_socialismului_1979_07

fag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. t

Viaţa de partid Proiectul Directivelor Congresului al XlS-lea al partidului
EL!

n perioada de vară Program înălţător al dezvoltării patriei socialiste 1,30 Era;
nioj
8,15 Oco
mol
permanenţă muncii 9,43 noii
dar]
duli
Obiective majore in Sarcini importante, mobilizatoare 16,18 Mus
11.00 Telt
politico-ideologice „Ma
„Pri
faja pomicultorilor în domeniul silviculturii 12.35 Un
pro:
12,53 Con
în perioada de vară, ac- s-a ţinut o informare cui 13.10 Con
iivitatea politico-ideologică tema : „îmbunătăţirea ca­ Proiectul de Directive alo ţelor . psihice, şi fizice ale oa­ împăduri 10 220 ha, din care 14.00 De
trebuie continuată prin lităţii produselor — sarci­ Dezvoltarea şl modernizarea Congresului <}1 XII-lea al menilor muncii. 9 420 ha în fondul forestier 10.10 Mag Itln<
multiple fórme în toate or­ nă majoră trasată de Con­ pomicultura o reprezintă un o- Partidului Comunist Român, Prin efortul unit al sil­ administrat de Inspectoratul 16.30 Agei
însem­
blectlv
de
deosebită
ganizaţiile de partid. Curii gresul al XI-lea şi Confe­ nătate caro trebuie realizat în cu privire la dezvoltarea e- vicultorilor hunedoreni şi al silvic judeţean şi 750 ha în licit
acţionează în acest sensţ rinţa . Naţională ale parti­ viitorul cincinal, clnd produc­ cOnomico-socială a României populaţiei, prevederile pro­ pădurile comunale. .Din vo­ 37.00 Stad
biroul organizaţiei de bază, dului“. ţia totală de fructe va trebui în cincinalul 1981—1985 ' şi gramului naţional pe perioa­ lumul total de lucrări, 6 000 17,50 Ciut
r.inti
de la secţia de mobilă Dai’ nu ne limităm doar să crească cu 47—57 1* sută orientările de perspectivă pî- da 1976—1978 au fost înde­ ha vor fi substituiri şi refa- 18.35 Sipi
anilor
1978—
media
faţă
de
volumul
tă­
Astfel,
nă în 1990, recent adoptate
plinite.
din Brad a întreprinderii la informări. Ne străduim 1980, »jungînd la 3 000—3 200 mii de Plenara comună a C.C. ierilor de masă lemnoasă din .ceri de arborele slab pro­ tem,
de prelucrare a lemnului ca adunările generale de tono în anul 1983. Direcţiile do al P.C.R. şi Consiliului Su­ produse principale şi secun­ ductive, 4000 ha culturi spe-. 18.30 1001
19,08 Telc
pentru
a-
Deva ? partid, precum şi ale orga­ acţiune sarcini sînt înfăptuirea cu prem al Dezvoltării Econo­ dare — rărituri —s-a încadrat claie pentru celuloză şi 50 . 19.15 In i
reliefate
cestel
Interlocutorul nostru este nizaţiilor de masă, discuţi­ claritate în proiectul de Di­ mice şi Sociale a României, în. cota anuală stabilită de km plantaţii de plopi în ali­ ,.Pro
niamente.
tovarăşul Petru Roşea, se­ ile individuale cu comu­ rective, care prevăd că se va prevede şi pentru ramura 978 mii mc (indicator maxi­ dlrci
ştiin
Masa lemnoasă pentru pro­
cretarul organizaţiei de ba­ niştii şi uteciştii, mun­ urmări crearea de noi planta­ silviculturii importante şi mal), răniînînd neexploatat ducţia industrială, în volum tehn
ză, ca d8 la om la om, ţii Intensive şl, totodată, ridi­ mobilizatoare sarcini ce de­ un volum de 444 mii mc dc 942 mii mc anual, nu ya trodi
productiv
carea
potenţialului
din
curg
Naţio­
Programul
■Mui f
— Vă rugăm să preci­ formele muncii politice ol plantaţiilor existente prin nal pentru conservarea şi faţă de prevederile progra­ depăşi posibilitatea păduri­ • 1981-
zaţi, tovarăşe secretar, ca- de masă să se manifes­ modernizarea acestora. dezvoltarea fondului fores­ mului, nedepăşindu-se posi­ a lor, iar pentru nevoile popu­ prin(
(creşterea
bilitatea
anuală
materializării
In
contextul
nul
i e sînt principalele activi­ te ca adevărate pîrghii de­ unor asemenea obiective se în­ tier în perioada 1976^—2010 pădurilor). laţiei şi C.A.P. se vor valo­ 19,25 Cale.
tăţi politico-ideologice cu­ mobilizare a colectivului scriu şl preocupările existente adoptat prin legea nr. 2 din S-a antrenat cu priorita­ rifica peste 40 mii mc din o- specl
1976.
prinse în planul de muncă pentru îndeplinirea sarcini­ pentru dezvoltarea şi moderni­ te în producţie masa lem­ peraţiuni de higiena pădurii ..Dru
Hunedoara
Judeţul
ocupă
Epis<
pa trimestrul al treilea ? lor de plan şi a angaja­ zarea pomlculturii în cadrul un loc de frunte în ţara noasă provenită din doborî- şi tăieri dc îngrijire, iar 19,5" .Teici
— La întocmirea planu­ mentelor ce ni le-am asu­ C.A.P. Deva. Din cele 108 ha noastră în. ceea ce priveşte turi şi rupturi de vînt şi ză­ alţi peste 46 mii mc din pă­ 20,21 /iim
duri . comunale.
în­
de
proiectul
cuprinse
în
Episc
lui de muncă, biroul orga­ mat în întrecerea socialis­ fiinţare a unei livezi intensive suprafaţa fondului forestier, padă în volum de peste 78 în fiecare an se vor valo­ 21.15 IntSlx
nizaţiei de bază a căutat tă. şl superintensive, ptnă acum situindu-se pe locul 3 ca mii mc şi s-au valorificat rifica din' păduri şi produ­ seara
ca în perioada de după în? — Alte metode de infor­ au fost plantate 80 do ha, ur- întindere şi pe locul 5 ca cooperativelor agricole de sele accesorii : 45 tone răchi­ 21,43 Tclej
thiderea învăţămîntului po­ mare a oamenilor muncii mînd ca acţiunea de plantare procent de împădurire (pă­ producţie şi populaţiei peste tă, 1450 tone fructe, 100 to­
litic să desfăşoare în rîn- aplicate cu succes de orga­ să fie finalizată în toamnă şl durile acoperind 40 la sută 300 mii mc lemn. ne ciuperci, 20 tone răşină,
dnl colectivului o activitate nizaţia de partid a secţiei ? tn primăvara anului viitor. Dc din suprafaţa judeţului). S-a reîmpădurit în perioa­ 9 tone carne de vînat.
politică intensă, atractivă şi — S-a încetăţenit la noi menţionat că la plantare s-a Anual din păduri se re­ da 1976—1978 o suprafaţă de Silvicultorii hunedoreni
folosit
material
va­
din
soluri
diversă în acelaşi timp. practica citirii în colectiv loroase do măr, păr, prun, vi­ coltează peste un milion mc 7 667 ha, depăşindu-se pre­ vor depune în continuare
Am prevăzut în acest sens a presei în pauza de la 10. şin şi piersici. masă lemnoasă şi peste 2 000 vederile medii ale progra­ eforturi pentru paza şi pro­ bucuri
rtioprograi
ca informările politice să Prilej cu care comuniştii Pentru a asigura recuperarea tone produse accesorii ale mului pe anii respectivi cu tecţia fondului forestier îm­ Radiojurn
4 la sută, iar în primăvara
f?e mai bogate în conţinut, Nicolae Mărcuş, Nicolae A- într-un termen cît mai scurt anului 1979 s-au îndeplinit potriva dăunătorilor, tăieri­ presei; 8,
mai cuprinzătoare, să or­ dămuţ, Traian Crepcia in­ a investiţiei de aproape 8 pădurii (fructe, ciuperci, fu-: lor ilegale şi incendiilor, ac­ Uiilor; 9,01
ganizăm mai sistematic ex­ formează oamenii muncii milioane ici, ne preocupăm să raje, răşină şi alte produse), prevederile anuale pe acest ţiune la care se , solicită şi 9.03 Audi
înaintate
Buletin <1
aplicăm
tehnologiile
puneri pe diferite leme din în legătură cu principalele care să ne dea garanţia obţi­ iar prin existenţa ei vege­ an, fiind create condiţiile sprijinul populaţiei, organe­ vis ta litre
politica internă şi externă evenimente politice interne nerii unor producţii sporite de taţia forestieră îndeplineşte pentru îndeplinirea şi depă­ lor de stat şi celorlalte u- Balade,
a partidului, proiecţii de şi externe din săptămîna fructe începîad Încă din 1981, multiple funcţiuni de pro­ şirea programului pe 1976— nităţi care-şi desfăşoară u- populare;
respectivă. primul an de intrare pe rod al •nele activităţi în pădure sau .ştiri; 11,0
filme ş.a. De asemenea, Mai folosim pentru in­ livezii. Totodată, avem tn a- tecţia aerului, apelor şi so­ 1980. 11,33 Ava
s-au stabilit măsuri în ve­ formare propaganda vizua­ tenţle refacerea potenţialului lului, faunei cinegetice, sta­ Pentru 1901—1985, proiec­ apropierea ei, astfel ca fon­ TV; 12,00
derea îmbunătăţirii activi­ lă. Prin secţie avem expu­ productiv al pomilor de pc ţiunilor balneoclimaterice şi tul de Directive ale Con­ dul forestier să-$i poată 12.03 Din
nostru
lui
tăţii de propagandă desfă­ se grafice oglindind gradul celelalte suprafeţe, adueîn- monumentelor istorice, ccn- gresului al XII-lea al Parti­ exercita optim funcţiunile 3; 13,00 M
şurată prin gazeta de pe­ du-no astfel din plin contribu­ dului Comunist Român pre­ sale de producţie şi protec­ Radiojurn;
rete. iar p*in intermediul de realizare a producţiei* ţia la îmbunătăţirea aprovizio­ diţionînd dezvoltarea, armo­ ţie. divertlsme
Orele
seri
staţiei de radio-amplificare panouri cu principalii in­ nării populaţiei cu fructe. nioasă a celorlalte ramuri vede, la nivelul ţării,' peste* cîntece şi
să difuzam pentru oamenii dicatori ce trebuie' cunos­ ale economiei judeţului nos­ 200 mii ha reîmpăduriri, din Ing. EMIL MAIORESCU mentale;
noştri săptămînal aspecte cuţi de muncitori, fotomon­ Ing. SZEGEDY LAD1SLAU tru, constituind în acelaşi care 65—70 la sută cu răşi- inspector şef ltoman iu.
de
report:
taje şi alte mijloace.
pozitive şi negative care să — Ce măsuri au fost sta­ şeful fermei pomicole timp un minunat cadru de noase. Din această suprafaţă al Inspectoratului silvic mele evul
contribuie ia impulsionarea bilite pentru cunoaşterea de de la C.A.P. Deva recreerç $1 refacere a for- în judeţul nostru se vor re- judeţean Hunedoara mcr.l şi o:
•întregii activităţi politice şi către oameni a documente­ Coiaborea:
22,00 Ro.(li(
productive. de dans;
— O obiective se urmă­ lor Plenarei comune a C.C. ştiri; 0,03'
al P.C.R. şi Consiliului Su­
resc orín activitatea poli- prem al Dezvoltării Econo­ TOTALE mu,leal n
ticd-ideslogică ? mice şi Sociale a României VENITURILE în cincinalul 1981 — 1985 se
— Pornind de la de­ din 4-5 iulie, a Cuvîntă-
zideratul ridicării conti­ rii tovarăşului Nicolae REATE AIE POPUIATIE! vor majora veniturile tuturor cate­
nue a nivelului calita­ Ceauşescu rostită cu acest
tiv şi de eficienţă al acti­ prilej ?
DEVA :
vităţii politico-ideologice — în luna iulie a.c. in­ goriilor populaflef, pensiile, alocafiile (patria);
desfăşurate, de implicare a formarea politică se va face (Arta); II
acesteia în realitatea cu ca­ pe marginea hotărîrii pri­ canţă t
re comuniştii se confruntă vind creşterea nivelului de pentru copii. Cheltuielile sociale ale Lanţul (Sidc; t
I-U
la locurile de muncă, am trai, şi a proiectului Direc­ —1—i = se revolţi
statului
ales temele din planul de tivelor Congresului al XII- 3125 pe o familie vor ajunge la piui domi
torul);
PE
muncă în aşa fel îneît să lea al partidului, cu privi­ merge i
asigurăm cunoaşterea mai re la dezvoltarea econo- Insule în
temeinică a Programului mico-socială a României în circa 12 500 — 13 000 lei. Se va brie); Ex]
(Republica
partidului, a hotărîrilor cincinalul 1981—1985. De a- lele. Air
Congresului al XI-lea al. semenea, propaganda vizua­ 'U ■' om d
Africa
tru
P.C.R., a cuvîntărilor lă va fi reactualizată, iar generaliza săptămîna de lucru cte . VULCAN :
şi- expunerilor tovarăşu­ în continuare se va trece tor (Mune
lui Nicolae Ceauşescu, la studiul individual al re­ 1985l 44 de ore. Animalul
Spre exemplu, în adunarea centelor documente de NOASA :
(Muncitort
generală a organizaţiei • partid. Onoarea
noastre din luna trecută LIVIU BRAICA rinei Blur.
BRAD: Şc
see — III
GURABAP
proape
cu
Prin buna organizare, ordine şi disciplină, producţia Zile decisive pentru strîngerea şi ■ vin.si (Pai
ORA ŞTIE
miliardar *
înmagazinarea recoltei de grîu GJU-BAT :
de cărbune înregistrează ritmic depăşiri de plan (Urniaro din pag. 1) mecanizare Alexandru Flo- blcmă dc li
cultură);
rine l-n <)
roiu, ale căror eforturi se rea oraşul
deplasate operativ şi înca­ concretizează în faptul că Urmăriţi i
(Urmare din pag. 1) disciplină la fiecare mem­ nus. Ne străduim, încercăm sens — şi s-au angajat să drate să lucreze în forma­ unităţii i-a mai rămas de LAN : Şcrli
bru al colectivului nostru, să depăşim aceste greutăţi răspundă acestei griji prin ţii la unităţile care se pre­ strîns şi înmagazinat recol­ sec — Iii (C
SÎMERIA >:
la şeful nostru de brigadă munca este mai bine orga­ şi vom reuşi cu siguranţă“. fapte demne de muncă. zintă cu restanţe la seceriş. ta de grîu de pe mai puţin şui); ILTA !
ani învăţat şi meseria şi nizată şi condusă la toate La rîndul lor, şeful de Primul vicepreşedinte al loarea feric
omenia“ — apreciază un fronturile de lucru, oame­ schimb Kovacs Sandor, din — Dealtfel, întregul nos­ Consiliului unic agroindus­ de 40 de hectare. între coo­
parti­
o
bună
peratorii
cu
ait şef de schimb, Iulian nii muncesc cu spor şi cîş- brigada lui Constantin Ni- tru colectiv de muncă este trial Haţeg, ing. Ioan Me- cipare la muncă în aceste
Brujan. tigă bine. Deşi sectorul are cula, şi şeful de schimb ferm hotărît de a-şi înzeci drea, ne-a relatat că sece­ zile i-am notat pc Maria Loi
La conducerea sectorului un minus de efectiv de a- Vasile Bumbar, din forma­ eforturile, de a continua şi rişul griului se apropie de Creţu, Hortenzia Ocolişan,
notăm bilanţul pe primul proape 40 de oameni, reu­ ţia condusă de Nicolae Le- dezvolta rezultatele obţinu­ sfîrşit şi la C.A.P. Bărăşti Maria Cornea, Emil Creţu,,
semestru al anului, pe bri­ şim să ne depăşim ritmic pădatu, ne-au vorbit de­ te pînă acum, de a întîmpi- şi Băieşti. Rezultatei«
găzi : Eugen Voicu (plus randamentele şi producţia; spre dăruirea în muncă a, na cu succese tot mai mari Maria Vaida şi alţii. De 'iulie 1979 :
15 190 tone), Gheorghe To- zilnică de cărbune". ortacilor cu care lucrează,* cea de a 35-a aniversare a La rîndul său, secretarul menţionat faptul că odată Extr. 1: 3:
ma (1 530 tone), Leon Deac Şi . celelalte sectoare ale despre rezultatele bune pe. eliberării patriei, Con­ adjunct cu probleme de cu balotatul se face şi eli­ 77, 60, 29, 3'
de
paie,
terenului
berarea
(537 tone), Barta FrancisC î.M. Petrila au rezultate care le obţin, dar şi despre) gresul al XII-lea al parti­ propagandă al Comitetului, presa avînd ataşată o sa­ Extr. a II-
(2 717 tone),; Steliah Maftei bune de la începutul anu­ nereguli în aprovizionarea dului şi apropiata sărbătoa­ comunal de partid Unirea, nie pentru scosul baloţilor 61, 50, 79, tn
(mai puţin cu 99 de tone). lui. Sectorul III — 10172 tehnico-materială şi de lip­ re a Zilei minerului — ne-a Ioan Popescu, a ţinut să e- la marginea tarlalelor. Fond de 1
Deci, pe sector o situaţie tone peste plan, sectorul V sa unor burghie corespun­ videnţieze eforturile susţi­ lei.
bună, iar în fruntea celor — 4494 tone, sectorul II — asigurat tovarăşul Ioan Ce- nute depuse îndeosebi do Din dialogul purtat cu
mai destoinici, minerii con­ 1400 tone. Singur sectorul zătoare pentru perforatoa­ săuan, secretar adjunct al mecanizatorii Vasile Gro- mecanizatorul Ion Tuculea,
de
duşi de Eugen Voicu., To­ I are un minus de 3 401 to­ rele acelaşi mare productivitate, comitetului de partid pe şanu, Anton Vinţan şi Con­ care lucra la balotatul pa­
şi-au
în
ei
timp,
varăşul Vasile Ene, secre­ ne. „Este adevărat că pe exprimat întreaga mulţu­ mină. în această hotărîre stantin Coşa, pentru urgen­ ielor de la C.A.P. Sîncrai,
tarul comitetului de partid sector avem rezultate bune mire şi recunoştinţă parti­ ne însufleţesc şi perspecti­ tarea secerişului griului la am reţinut că aici nu este Timpul pi
al sectorului IV, ţine să pe cele 6 luni şi două de­ dului, personal secre­ vele luminoase ale dezvol­ C.A.P., din această locali­ asigurată o mobilizare co­ 21 iulie : Vr
iacă unele precizări în le­ cade din an — ne spunea tarului general, tovarăşul tării cconomico-sociale a tate. respunzătoare a cooperato­ călduroasă
noros.
porar
gătură cu modul în care şeful de brigadă Gheorghe Nicolae Ceauşescu, pentru In lanurile C.A.P. Tîmpa rilor la transportul baloţi- dea averse. 1
se desfăşoară activitatea în Sprîncenatu din sectorul V grija permanentă pe care o patriei în cincinalul viitor, am întîlnit o activitate rod­ lor, deşi în depozitul de fu­ cal se vor
cuprinse în proiectul de Di­
subteran, cum se preocupă — dar formaţia pe care o poartă îmbunătăţirii condi­ rective ale Congresului al nică Ia seceriş. Alături de raje al unităţii s-a strîns cărcărl elec
In zona de>
Nicu
combinerii
Stanciu
simbolică
cantitate
o
conducerea sectorului de conduc merge cam rău, nu ţiilor de muncă şl de via­ XII-lea al Partidului Co­ Vasile Albu, de mecanizato­ şi doar nutreţuri (!). Rău este Vintul va su
de
intensificări
soluţionarea operativă a tu­ avem o siţuaţie bună. Sînt ţă ale minerilor — majo­ munist Român, pe care şi rii Iosif Modoş, Ion Luca, că nici presele nu sînt e- rată din su<
probleme de strat, de infil­ rarea retribuţiilor în cea Temperatura
turor problemelor care mai minerii Petrilei le dezbat Iosif Pop şi alţii, se aflau chipate cu sănii pentru a
traţii,' poate că şi de orga­ de a doua etapă, de la 1 cuprinsă ini.
apar. „S-a întronat un dij­ nizare şi disciplină şi mer­ august a.c., fiind o nouă şi cu atenţie şi înţelegere, cu preşedinta C.A.P., Viorica crea front de lucru la efec­ do, iar cea
ma t propic'ti de ordine şi gem cam' din minus în mi­ elocventă dovadă în acest major interes şi deplină a- Marcu, inginera şefă Maria tuarea arăturilor de vară 25 şi 30 gra*
probare.
pe suprafeţele respective.
Baciu şi şeful secţiei de