Page 74 - Drumul_socialismului_1979_07

> SÎMBÂTÀ, 21 JULIE 1979 Pag. $

F. Brunea —- Fox: CUM PĂSTRAŢI
ZfUN SI FOLOSIŢI
lNGRAŞAMINTELE
Reportajele CHIMICE ?
ii
aentru pio-
mele" întrebarea vizează con­
ii In... 20 de Un final de festival na ionai Casa de filme trei este dalul social, care găzduieş­ ducerea C.A.P. Răduleşti,
eton: Pol- Pentru Felix Brunea-Fox autoarea unei iniţiative sa­ te acţiunea bogată, se jonc- unitate unde Ia revizia
organic
celă­
area cptso- reportajul înseamnă o po­ a lutare : pornind de la c- ţionează fundal, al cu naturii, de lotul a fost găsită în
sibilitate
satura
nebănuită
de
romanului
„Nada
.
lalt
pe măsura prestigiu ui stoc o cantitate de peste
promenadi redimensiana valorile fap­ florilor“, precum'şi de la protagonista dintotdeauna
teca. Ciclul tului cotidian. Brunea- alte povestiri ne propune a descrierii sadoveniene. 100 000 kg îngrăşăminte
ori" : Fox nu transcrie neu­ o sadoveniană cinematogra­ Revedem, prin obiectivul chimice aprovizionate în
tul“ tru doar o realitate cit, fică, girată de autoritatea de mare rafinament al o- perioada 1977—1979, ca­
(«zut de *- artei amatoare hunedorene! mai ales, o re-scrie fă­ profesională a regizorului peratoruiui Angliei Deca, re erau „depozitate" sub
prinz când din aceasta în ulti­ Constantin Vaeni şi a sce­ minunatul ostrov din Na­ cerul liber. Un aseme­
juridice Pentru artiştii amatori nicăreselor din Bulzeştii de mă instanţă un eveniment naristului Constantin Mi- da FloAlor, unde Ilieş — nea mod de „gospodări­
i... iBfinil. liunedoreni ediţia a doua a Sus, soliştii vocali Angela căruia îi oferă, şansa de a . tru, „Vacanţa tragică“ nu fiul unui inginer cu ve­
i. limbii ta Festivalului naţional „Cin- Sabău (Hunedoara), Elena ieşi din anonimat şi pla­ re" şi „îmbătrînire" a
litian Pal (Haţeg) şi Drăgan Mun- titudine. ; este o ecranizare pro- deri progresiste — face cu­ îngrăşămintelor ridică se­
üturàl-artis- tarea României" a luat Biîr- F. Brunea-Fox are capa­ priu-zisă. Filmul are un noştinţă cu Sandu, un tî~ rioase semne dc întreba­
şit o dată cu participarea teanu (Deva), soliştii ihstru- statut suveran, putem vorbi năr activist al cercurilor
Irt etapa iinală republicană mentişti Pcra Bulz (Vaţa de citatea de a modifica sub­ de o reinventare cinema- socialiste muncitoreşti din ’ re şi impune măsuri e-
rctulul: „Un stanţial dimensiunea şi’mai ncrgice pentru ca banii
(ru flecare“ desfăşurată în această săp- Jos) şi Domin Corcheş (De­ ales finalitatea realului fă­ investiţi să-şi găsească
politicii In- tămînă, miercuri, la Tîrgu va) şi, desigur, taratul Ca­ ră a trăda cit de puţin
iternaţionala Mureş. Acest adevărat finiş sei de cultură din Brad ca­ ceea ce ochiul său înregis­
i de maraton scenic a fost pc re, cu ,,Suita de melodii trează cu fidelitate : fap­ Sadoveanu pe ecran
‘rea tării : măsura succeselor anterioa­ populare moţeşti“ a cucerit tul divers devine sub pe-,
.»rogiamului- ra, a prestigiului dc care se spectatorii şi juriul. niţa sa un unicat, o pre­
de cercetare bucură arta amatoare hu- Un succes asemănător a zenţă cu o dimensiune sieşi
dezvoltare valabilă şi, in acest sens, Vacanţă tragică
. şi de in- nedorcană. fost obţinut şi în sala Pala­ reportajul tinde evident
a progresu- Etapa republicană de Ia tului culturii (iără cortină spre literatură. Să recitim
£n perioada Tîrgu Mureş este încă în şi unde coriştii intrau şi
.şi Direcţiile iu acest sens reportajul corespondent în sporuri
pînă în a- plinei desfăşurare, şi sc va ieşeau din scenă în văzul despre „Mărirea şi decă­ dc recoltă.
termina în această dumini­ spectatorilor) de către cu­ derea celui mai gras om tografică a unui motiv sa- Paşcani. Dacă prietenii de
lor. Edi(ie că. deci nu se cunosc încă noscutele coruri hunedore­ di-n lume“. dovenian: adolescenţa, con­ vacanţă — băieţii de ţărani
a ciclului Desigur, F. Brunea-Fox fruntată cu durităţile vie­ de prin părţile locului — SCANDALAGIUL
europene“. premianţii; Totuşi putem a- ne. Au impresionat cele ale Îşi concepe reportajele nu ŞI-A PRIMIT
iirrna că, la fel ca şi cu Combinatului siderurgic din ţii situate dincolo de mi­ îi dezvăluie lui Ilieş fru­ „RĂSPLATA“
pedij’ alte ocazii, formaţiile şi ar­ Ilunedoara şi comunei doar ca o memorie a unei rificele dumbrăvi. Constan­ museţea simplă şi cuceri­
epoci ci, mai ales, ca o
: v Ei.«iacini“. tiştii noştri sc află în eşa­ Gheîari (dirijate de Marin conştiinţă a acesteia. Do­ tin Vaeni urmăreşte, aşa­ toare a vieţii în mijlocul în salul Criva, comu­
naturii
Sandu
dar, redescoperirea lui Sa­
maiestuoase,
de simbâti lonul celor care aspiră la , Dlrvă) şi corul bărbătesc cument tulburător, celebrul doveanu dintr-o perspecti­ contribuie esenţialmente la na Densuş, există un ce-
primele locuri. în acest ,,Freamătul adîncului“ al reportaj „Cinci zile printre vă mai puţin obişnuită, parcurgerea treptelor cu­ tăţean, pe nume Ionel
sens consemnăm două as­ minerilor din Pctrila, diri­ leproşi“ ne pune în faţa demonstrind faptul că noaşterii unor realităţi Prcjban, căruia i s-a dus
pecte . petrecute în după-a- jat de Vladimir Ureche. Ţi­ unui gazetar care nu se maestrul epocii româneşti aspre. Prietenia de excep­ vestea peste şapte
îndoieşte nici măcar o cli­
miaza zilei de 18 iulie, nuta artistică, calităţile vo­ pă de’ forţa şi implicaţi­ rezistă în timp, înscriin- ţie dintre Sandu şi Ilieş, sate că-i scandalagiu , şi
cînd reprezentativa judeţu­ cale şi nivelul interpretării ile genului. du-se în contextul valori­ apoi sfîrşitul tragic al tî- bătăuş. Deşi i s-a cînlat
lui nostru a iost planificată unor piese dificile din re­ Dincolo de aspectele lor perene ale culturii nărului activist, în timp ce de mai multe ori: „Io­
pe cele trei scene. Astlel, pertoriul coral, şi mai ales semnalate, Felix Brunea- noastre naţionale, nu nu­ răspîndeşte manifeste, mar­ nel, ionclulc, nu mai bea
1 : 6,00 Ka- în timpul evoluţiei tarafu­ faptul că ora de concurs i-a Fox este un veritabil scri­ mai graţie artei sale ine­ chează hotăritor procesul
imineţli; 7,00 galabile de povestitor, ci şi de maturizare a lui Ilieş. băiatule", că te rid...
,00 Reviota rilor hunedorene, organiza­ găsit „în voce“ pe corişti, itor, la el lipsa ficţiunii nu numai ielele, ci tot
irierul melo- torii au făcut repetate ape­ au făcut ca publicul melo­ este compensată printr-o datorită conştiinţei sale ci­ Dincolo de „sugestia ro­
îtin de ştiri; luri la public deoarece a- man, prezent şi aici în- regizare admirabilă a ma­ vice exemplare,' care, aido­ mantică şi lirică acordată satul... el nu s-a potolit.
radio; 10,00 terialului în vederea obţi­ ma unui seismograf ultra- părţii de aventură“ — cum Le bea tare, spun cetă­
ri; 10,05 Re- plauzcle acestuia deranjau... tr-un număr record, să fie nerii de efecte nu o dată sensibi!, transcrisese în declară Vaeni — această ţenii, dar şi organele de
•adio ; 10,« înregistrările numeroşilor o- plăcui impresionat. remarcabile. Este de sem­ plan literar curba pasio­ miliţie l-au amendat ca
9 şl jocuri ■ peratori radio şi televiziu­ nalat, in acest sens, „Jur­ preţioasă experienţă de
i Buletin da Pc scena studioului insti­ nantă a evenimentelor so­ viaţă constituie filonul de să sc dezveţe. Pentru
tas cultural ; ne. Tot timpul spectacolu­ tutului de teatru din Tîrgu nalul unei razii“ unde tex­ ciale şi istorice hotărâtoa­ rezistenţă în film. ultimul scandal i s-a dat
nit: 1.1 Iiadio- lui, publicul, cure a umplut Mureş, nici „simfonica“ n-a tul literar este completat re pentru destinul neamu­ o chitanţă de 900 lei. O
;th> de ştiri; pînă la refuz sala Teatru­ de viziunea netrucată a lui său. Excelentul Mircea Diaco-
iară folcloru- iost mai prejos. Si în acest realităţii Bucure.ştiului de nu, talentatul Radu Iones- „răsplată" pe măsura
>0 De la 1 la lui Naţional îi aplauda pe domeniu, hunedorenii şi-au altădată. Realizatorii filmului in­ cu, Anda Onesa, Mircea faptelor.
m-club; 16,00 interpreţii liunedoreni la pus candidaturile pentru ti­ „Reportajele mele“, a- tenţionează să ne conducă Albulescu şi mulţi alţii
6,13 Hadio- scenă deschisă (în cîleva tluri dc laureaţi. Au iost printr-o lume apusă, dar fac parte din distribuţia a-
luzlcal ; 18,00 jînduri chiar şt unii mem­ dunate în volum la aproa­ puternic legată de prezen­ cestui nou film românesc, DAR CU SALCIMII,
i,00 Romanţe, bine apreciate grupurile co­ pe o jumătate de secol de CE-AŢI AVUT?
odii Instru- bri ai Juriului s-au alăturat rale feminine ale sindicatu­ la apariţia lor în cotidie­ tul nostru prin idealurile în care se-ntîlnesc în mod
30 Azi, în entuziasmului spectatorilor). lui sanitar din Hunedoara nele vremii, sînt un argu­ promovate de începuturile fericit arta de prozator a' Strada Hărăului din
e radiofonică ment solid in favoarea via­ mişcării . socialiste din ţa­ lui Sadoveanu şi aceea de
iclul „Emblc- Un, al doilea aspect ine­ (dirijor Aurelia Coslescu) şi bilităţii şi autenticităţii cineast a lui Constantin Deva, aslaltată recent, a
iociallit“. Oa- dit : după terminarea pro­ întreprinderii dc construc­ unui gen. ra noastră. Caracteristic devenit un iei dc pistă
c Hunedoara. gramului, tarului Casei de ţii siderurgice din Hu­ pentru limpezimea viziunii Vaeni. de încercare pentru...
Eugen Evu; MIRCEA MOŢ regizorale e faptul că fun- AL. COVACI
ml; 22,30 Ring cultură din Brad (dirijor nedoara (instructor Mar ia şoferii iadului,- dc pe gre­
0 Buletin de Vasile Molodeţ) a fost „se­ Beşchiu) cvartetul de coar­ fele maşini dc transpor-
1 Non stop chestrat" în faţa teatrului de al sindicatului învăţă- lat materiale de balastie­
irn.
de către sute de cetăţeni mînt Hunedoara, şi orches­ ră. Si în tentativele lor
tîrgu-mureşeni care nu reu­ tra de cameră a Casei dc de doborîre a recordu­
şiseră să pătrundă în sală, cultură din Deva (dirijor rilor de viteză, fiindcă
şi a ¡ost obligat să repete Ludovic Truţiu), care s-a radarul nu-i opreşte, au
programul. ■ Aproape o oră impus, ca şi la celelalte e- doborîl doar... salcîrni
Piaţa teatrului a răsunat de lape ale festivalului prin li- (din faţa casei nr. 5).
acantă tragică melodiile ţarinelor şi învîr- iicţca şi conştiinciozitatea Şoferii de pe maşinile
fetei palide
■.DOAltA : Va­ titelor din Apuseni. interpretării. 31-HD-1534 şi 31 -HD-2281
că (Flacăra) ; Ei pentru că sîntem la Chiar dacă nu cunoaştem şînt decişi parcă Să-şi
itirllor, seriile folclor, trebuie să subliniem încă decizia juriilor de la dispute în/îietatea la...
Istul); Napoll
\rtu); Princi- că la acest marc succes au Tîrgu Mureş, avem satistac- vînat salcîrni. In schimb,
lui (Construc- contribuit laraiul căminului ţia de a consemna că acest şolerul de pe maşina 31-
DŞANI : Viaţa cultural din Vaţa dc Jos, linal dc ¡estival naţional a IID-3849 încerca, în ziua
nte (Unirea) ;
ivă (7 Noiein- dirijat de Pera Bulz, tara­ însemnat uh remarcabil de 16 iulie, pe la orele
:ul de Buftea tul ,,Gloria" din Brad, or­ Iriumi al artei amatoare hu­ 12, să facă... şcoală de
„UPENI : Bta- chestra de muzică popu- nedorene, al tuturor celor şoieri cu un copii la vo­
tci (Cultural);
zăpada- , , .i* t Iară a sindicatelor din Hu­ care au îndrumat şi spriji­ lan. Pe ditamai maşină !
(Muncitoresc) ; nedoara, dirijată de Voiai nit îndeaproape participarea Cine-/ opreşte pe năz­
rinţ şl cerşe- StăncscLi, orchestra dc mu­ judeţului nostru în cea mai drăvanii de pc strada
•esc); BONE A; zică populară „Mîhdra" a mare competiţie a valorilor Hărăului ? Acest lucru îl
iinerul); ANI-
0 de husari minerilor din Valea Jiului, artistice naţionale. ■ doresc mai ales cetăţenii
; URICANI : dirijată de Vasile Repede, dc pe acea stradă.
■dută n Kathe- cunoscuta formaţie a tul- CAROL DROZD
[7 Noiembrie); CALAN-BAI. o staţiune vizitată lîi vacanţă şi ilc cei mari şi de cei mici.
îl din Tennes-
sa de cultură);
. : O fată a-
rte (Minerul); Mîine este ziua con­ -începuturi, ele devin apoi
oliţia /'rate în- structorilor. Nicăieri, nu Cu sentimentul responsabilităţii şi al participării
şi
>; Noa Mărin nuclee de bază. Opera
icăra); GEOA- niciodată chipul ţării construcţiilor în România
slmplă pro- s-a reflectat îr,tr-o oglin­ de azi şi de mîine a avut
tnp (Casa de dă mai, frumoasă ca în o- © Constantin Lăzăres-
PEG : Elibcra- Au încredere în puterile respectul oamenilor e greu am reproşuri nici aici, în şi are tot mai mult ne­
iPraga — sc­ glinda ctitoriei ; oglinda cu, inginer şef de lot în lor pentru a realiza aceas­ de obţinut ? Retezat“. Nu a spus aşa. voie de nuclee-bază.
ulai-) ; BRAZI: ■aceasta, ale cărei „ape“ şantierul 1, uzină, cu „nu­ tă depăşire. Tot împreu­ — Dreptul la respectul — Cc credeţi despre c-
•ă vină: CA- S. ■ clare ca cristalul se puri­ S-a uitat drept în ochii
t din Tennes- mai“ un deceniu pe şan­ nă, pe alte şantiere ale acesta ţi-1 dă respectul pe şefului de şantier : „Ce voluţic ?
¡a de cultură); fică mereu datorită urme­ tiere, dar cît de dens şi de patriei, au trăit sublima care-1 ai faţă de muncă. ziceţi, tovarăşe inginer, — A individului, ca şi
Cobra (Mure- lor pe care ei le lasă în semnificativ ! A * trăit de bucurie a succesului. Ei Partidul ne-a dat tuturor după ce ies la pensie mai a oricărui "organism com­
Sustul şl cu- .timp, în spaţiu. Mîine este
11 (Lumina). curînd cel mai de seamă au convingerea că o vor posibilitatea să ne bucu­ e nevoie să lucrez ca să plex, are faze şi limite.
ziua constructorilor şi moment al vieţii sale — cunoaşte şi în Retezat. răm de acest respect şi termin lucrul aici la sta­ Peste faze nu poţi şi nu
i-am ales pe ei ca itine­ primirea în rîndurile co­ — Ce credeţi, tovarăşe eu îi mulţumesc din ini­ ţie ?“. „Dumneata ce trebuie să sari. Ca să de­
rar al „călătoriei“ noas­ muniştilor, eveniment în Jenică Crcţu, ce înseamnă mă pentru aceasta. crezi ?“ — i-a răspuns a- păşeşti limitele e nevoie
tre prin conştiinţe şi des­ care vede „nu o sursă de răspundere ? — Ce părere aveţi, to- cesta. Răspunsul direct la de muncă şi de răbdare,
tine. angajamente, ci o perma­ întrebare nu l-a rostit nici de voinţa de a trece pe­
tragerii din 20 Iată 5 scurte fişe, a nentă obligaţie politică, unul. L-au înţeles amîn- ste greutăţi.
cinci oameni pe care i-a morală şi profesională la CHIPUL LUMINOS doi. Liniştea lui Francise — Le aveţi ?
unit şantierul, amenajarea autodepăşire“ ; Fulop nu se află decît în
67, 66, 22, 66, — Trebuie să le avem
hidroenergetică din Re­ © Costachi Dănilă; va muncă. cu toţii. Avem un impas
tezat. prelua în curînd conduce­ — Tovarăşe inginer de depăşit. Ca să-l depă­
t 49, 76, 36, 47,
3. ® Jenică Crcţu, şeful rea echipei de betonişti, Micu, aţi văzut in miş­ şim trebuie să înţelegem
jtigurl: 794 415 unei echipe de betonişti la din care face parte, mese­ OGliniDIl l!\l CHIPUL OAMENILOR tl care în timp şi spaţiu a- eu toţii eă oamenii se rea­
centrala subterană, de 14 rie în vogă pe şantierele ccst mare detaşament, că­ lizează odată cu con­
ani,, neîntrerupt,- pe şan­ hidroenergetice; de 17 ani — Răspunderea e o pro­ varăşe Fulop Francise, ruia îi aparţineţi. Cc vi se strucţiile, că ei trebuie să
tierele construcţiilor hi­ pe şantiere ; blemă de conştiinţă. N-o niîndria profesională are pare eă are semnificaţie ştie pentru ce construiesc,
droenergetice ; © Tiberiu Micu, ingi­ culegi cum culegi fructe­ nevoie dc multă acoperire deosebită în această per­ că o fac pentru viitorul
ner, şeful şantierului 1 u- petuă mişcare înainte ? lor.
© Fiilop Franeisc, şeful le din pom. Trebuie s-o în fapte ?
babil pentru unei brigăzi complexe la zină ; Abeceul conducerii cultivi. — Nucleele, ele mi se Am închis încet carne­
ne în general construcţia staţiei de l-a învăţat parcurgînd — Are. Mîndria mea e par semnificative. începem tul de însemnări. încet şi
i cerul lem- toate „eşaloanele“ profe­ Şi Jenică Creţu ne face calitatea lucrărilor pe care cu toţii meseria de la „a“ cu respect. Se odihnesc în­
Izolat vor că- transformare de 220 Kv, pe loc demonstraţia mo­ le-am executat, după cum
: ploaie şi lo- constructor de hidrocen­ siei, construind cu răbda­ pe lîngă un nucleu de ba­ tre filele lui gînduri de
semnala des- re-şi migală, din fapte dului cum o cultivă el. liniştea mea e munca. Ni­ ză. Apoi creştem ; în cu­ oameni ; gînduri curate ca
ice, mai ales trale prin excelenţă, de puse lîngă fapte, o bio­ Nu lipseşte din demon­ ciodată n-am avut repro­ noaştere, în răspundere. lacrima. Cu oameni ca a-
eal şi munte, 27 de ani pe şantiere, pur- şuri pentru termene de­
a moderat, cu tînd pe blazonul profesiei grafie despre care poţi să straţie exemplul condu­ Aşa au crescut construc­ ceştia — şi ce bine, ce li­
te scurtă du- spui : iată un om al fap­ cătorului. „Am avut „zile“ păşite sau calitate proastă. torii. Un şantier are la niştitor e să ştii că ei se
vest şi sud. efigia Bicazului, a Arge­ tei. de lucru şi de 36 de ore. Şi parcă ar fi vrut să început două-trei nuclee. numără cu milioanele ! —
minimă va fi şului şi Lotrului, a Porţi­ Toţi cinci trăiesc îm­ Pentru că nu se putea continue meşterul care se Apoi, pînă ia terminarea nu poţi să nu birui la
13 şl 18 gra-
maximă între lor de Fier şi a Someşu­ preună, ambiţia de a de­ altfel“. pregăteşte să închidă car­ lui, pe lîngă. ele se des- greu.
lui ; păşi un moment dificil. — Ce ziceţi, dreptul la tea de muncă ; „n-o să "voltă altele. Pentru alte ION CIOCLEI