Page 76 - Drumul_socialismului_1979_07
P. 76
Proletari din toate ţările, uniţi-va !
ANUL XXXI
NR. 6753
DUMINICA,
22 IULIE
1,
1979
4 pagini — 30 bani
Proiectul Directivelor Congresului al Xlî-lea al partidului
Program înălţător al dezvoltării
patriei socialiste
Prevederi î n vederea satisfacerii cererilor de con
ce mobilizează pe sum ale populaţiei şi extinderii exportului,
producţia industriei uşoare va creşte, în ur
lucrătorii din mătorul cincinal, într-un ritm mediu anual de
sectorul deservirii 7,1-8 la sută.
Proiectul Directivelor Producţia de ţesături va ajunge în 1985
Congresului al XII-lea
al partidului precizează la 1 710—1 787 milioane metri pătraţi, iar
că şi în viitorul cincinal cea de încălţăminte la 4,1 perechi pe lo
nivelul de trai al oame
nilor muncii va cunoaş cuitor.
Pe platforma siderurgică de la Călan, constructorii ridică o modernă fabrică de aglo
te o ascensiune conti merare, care va asigura hrana« zilnică a furnalelor. Foto: VIItGIL ONOIU
nuă, ca urmare a spori
rii veniturilor reale ale
populaţiei. în acest con Prosperitatea ţării înseamnă „Zsucs co^sfryctoruSuî 44
text, activitatea comer
ţului socialist va înre prosperitatea tuturor oamenilor ei
gistra o continuă extin Omagiu muncii oamenilor de pe schele!
dere, atît sub aspectul Colectivul întreprinderii cesităţii de a înfăptui poli
volumului de mărfuri pe de utilaj minier din Petro tica partidului şi statului
carq-1 desface, cit şi în şani — unitate care are o nostru, precum şi din con Ţara îi sărbătoreşte la sarcinile care slau în conomieitate a materiale
ce priveşte calitatea ser mare contribuţie la creşte vingerea că — aşa cum spu astăzi pe constructori, pe faţa investiţiilor, secreta lor, combustibililor, ener
tovarăşul
nea
Nicolae
virii. Astfel, în perioada rea continuă a extracţiei de Ceauşescu, secretarul gene oamenii de pe schele — rul genera] al partidului giei, a forţei mecanizate
1981—1985, volumul de cărbune — esLe un detaşa ral ai partidului — tot ce se detaşament prestigios al sublinia : „Trebuie lichi şi umane din şantiere, a
frunte
al
clasei
de
ment
mărfuri desfăcute va muncitoare din Valea Jiului. realizează în România e pus clasei noastre muncitoa date rapid lipsurile şi ră- timpului de lucru.
spori cu 30—35 la sută, Faptul acesta e atestat de în slujba omului. re ! mînerile în urmă in rea Orientările, măsurile,
în condiţiile în care — modul responsabil, entuziast —Cum se înfăptuieşte a- România este un vast lizarea investiţiilor, avînd indicaţiile formulate de
cum se precizează în ‘cu care oamenii de aici — cest deziderat în cazul dum şantier. De la un capăt în vedere că orice nerea- către secretarul general al
proiectul de Directive — avinidu-i in frunte pe comu neavoastră ? la altul se construieşte, lizare a planului de in partidului se constituie
—
Am încadrare bună şi
se va căutii să se asigu nişti — acţionează pentru eîştig lunar peste 2 600 lei. harta patriei se primeneş vestiţii are repercusiuni într-un cuprinzător şi
re un consum determi îndeplinirea sarcinilor de In curînd. curii se ştie, in te într-un ritm de-a drep nu numai pentru activita precis program de acţiu
plan şi a angajamentelor a-
nat ştiinţific la produ sumate în întrecerea socia trăm în etapa a doua a tul impresionant. Obiecti tea din acest an, ci şi ne privind recuperarea
sele alimentare. Va listă. creşterii rc ibuţiei. ve industriale moderne, pentru cea din anul vii rămînerilor în urmă, în
spori, de asemenea, foar — A munci cu dăruire — — Care, do fapt, ce în locuinţe, unităţi social- tor şi chiar din cincinalul deplinirea integrală a pla
te mult desfacerea de opinia alezorul Svoboda A- seamnă, pentru dumneavoas culturale se ridică pretu viitor“. nului din acest an, pro
mărfuri de folosinţă în dalberl — este o caracteris tră ? tindeni. Este adeverirea Iată, deci, direcţiile gram aflat în atenţia tu
delungată — aparate de tică de seamă a tuturor oa 'TRAIAN BONDOIl în viaţa de fiecare zi a prioritare de acţiune pen turor lucrătorilor de pe
radio, televizoare, frigi menilor întreprinderii, ce iz politicii Partidului Comu tru toate şantierele : re şantiere. Este încă o do
dere, autoturisme. vorăşte din înţelegerea ne (Continuare în pag. a 3-a, nist Român, a concepţiei cuperarea grabnică a ră- vadă care ilustrează cit
Aceste obiective soli realist-ştiinţifice a secre mînerilor în urmă, rit se poate de convingător
cită din partea lucrăto tarului său general, tova muri înalte de construc- atenţia permanentă pe
rilor din ramura comer răşul Nicolae Ceauşescu, ţii-montaj, respectarea ter care conducerea partidu
ţului eforturi din ce în de a continua în ritm înalt menelor de punere în lui, personal tovarăşul
ce mai susţinute pentru procesul de dezvoltare e- funcţiune a noilor obiec
cunoaşterea cerinţelor DESFACERILE SE HRFÜRI conomico-socială rapidă a tive. Cu o atenţie deose Nicolae Ceauşescu, o a-
populaţiei, o activitate României socialiste. bită pentru folosirea cu
pen 1— CM AIMÄNUMTUL I
tot mai responsabilă Referindu-se, de curînd, maximă răspundere şi e- (Continuare în pag. a 2-a)
şi conştiincioasă
tru aprovizionare şi ser
vire. Afirm cu convin IA SECERIŞUL GRÎULUt
gere că membrii colecti
vului întreprinderii noas Citiţi în pag, Fiecare oră — folosită
tre. mobilizaţi de orga IMS
nizaţia de partid, von
face tot ce le este în a 91-a cu randament maxim !
putinţă pentru a fi
demni de importantele REDATÄRI, declara
sarcini ce le revin în ţii, INFORMAŢII DE
cincinalul 1981—1985. 19 80 ® Alte unităţi agricole au finalizat recoltatul g'rîu-
NICOLAE ZAIIUŢ, PE ŞANTIERELE JU lui © Sînt necesare eforturi susţinute la eliberarea
directorul I.C.S.M. (pian) DEŢULUI. terenurilor de paie © In preocuparea fiecărei forma
Brad ţii de combineri — realizarea unor viteze de lucru
sporite la seceriş.
Dovedind răspundere fa şi eliberarea terenului de
leliuc — statornicie oamenilor in omenia muncii ţă de soarta recoltei de ce paie, delaşîndu-se îndeosebi
ţ
reale păioase, cooperatorii, aportul mecanizatorilor Ion
* TeUucul mineritului, ca subterane şt oamenii lor sugerînd parcă un crater mai ales irămînlărilor mecanizatorii şi cadrele Trosan, Aurel Arghitan şi
re coboară in timp pînâ la Tund mereu Ia zi, prin re gigantic de vulcan stins creatoare din sectoarele tehnice dintr-o serie de u- Aurel Lolean.
s obirşiilc străvechi ule Da zultatele colectivelor de de milenii, sau urma unui de muncă din C.A.P. ,,Mă nităţi agricole au mobilizat Primele cooperative agri
s ciei, cu dovezi materiale muncă. Despre oamenii sa impact cu vreun uriaş gîndesc in primul rinei la •întregul potenţial de forţe cole din raza Consiliului
alestînd aceasta, este, in lului Teliuc se pol de a- meteorit. Cînd resursele oameni ca Ion Zbîrnct şi mijloace mecanizate la unic agroindustrial Deva
\ corolarul localităţilor din semenea spune multe, în au începui să se epuizeze, Herban, cooperator, mem strîngerea şi înmagazinarea care au strîns şi înmagazi
s Munţii Poiana Ruscăi şi de. dreptăţite, pentru că via hrănind marile cuploare bru în consiliul de con griului. Rezultatul măsuri nat recolta de grîu de pe
ale
Hunedoarei,
s la poalele lor, una din ta sălească, aşa cum am nestinse au mutat rîul, ducere al C.A.P., om pri lor polilico-organizatorice şi cată sînt suprafaţă planifi
întreaga
liresc
ceput Ia toate, Ia întreţi
din
cele
oamenii
convieţuieşte
Banpo-
spus,
al eforturilor depuse de lu
s cele mai însemnate aşe nerea animalelor, la cultu crătorii ogoarelor se con toc şi Crislur. Printre ani-
zări care dau minereu de
fier siderurgiei hunedore- ra mare, adică la grîu, cretizează în finalizarea, în nîatorii întrecerii în marea
ne. Comuna, aşezată pe porumb, carloii... La Ni cursul săplămînii trecute, a bătălie pentru evitarea
marginile Cerne/, tace colao Pus, bun mobiliza recoltatului într-o serie de pierderilor din producţie
li parte, practic, clin trupul tor aşa cum îi cerc şi cooperative agricole şi fer i-am notat pe Ion Pescar,
mare al Hunedoarei, viata funcţia dc secretar al or me de stat. Octavian Sav, Gheorghe
*1 ei înlreţesîndu-se cu a a- ganizaţiei dc partid, apoi în afară de C.A.P. din Doru, Emil Suciu — să a-
V ceslui municipiu. Deşi nu Ia Anica Slăncscu, Eleo Turdaş şi Orăştie, o altă minlim doar cîteva nume.
este oraş, putem spune că cu cea minerească. Am l-au dirijat în altă albie nora Gherman, Iruntaşe unitate din Consiliul unic De la unităţile respective
I Teliucul trăieşte o viată zice că se împlinesc re şi asliel îşi continuă mun mereu, la Fiorian Moza, agroindustrial Orăştie — formaţiile de combinări
paralelă, ,, sloiului" său ciproc, dînd adevărata di ca. Teliucanii sînt oameni Constantin Cocuz... Ala respectiv C.A.P. Căstău — s-au deplasat operativ la
Í fiind, deodată, de sal şi vechi aşezări, acestei şi stră combinatul de Ia Hune iuri de aceştia alte şi alte a anunţat încheierea seceri C.A.P. Bîrcea Mică şi Bîr-
a
mensiune
harnici, fie, în mină, iie în
nume : inginerul Gheorghe
mai
Combinerii
pe
şului.
Petru
Pledează
pentru
său. Ieri s-a acţionat la fi
citadin.
V oraş condiţiile sociale de străvechea vatră. Dinami doara, iie pe ogoare sau Roman, profesorul Gheor Dur, Ion Murgoi, Gheor nalizarea secerişului şi în
\ aici, dotările dc coloratu ca socialistă a dezvoltării în zootehnic. Tovarăşul ghe Modilcă, inginerul ghe Danciu, Ion Dănilă şi lanurile C.A.P. Veţel.
ră urbană, iar pentru sat, armonioase, sistematice a loan Vasile, primarul co Gheorghe Neda, oameni Ion Lăscoi au dovedit o Datorită răspunderii şi
s pentru tradiţie, munca în muncii şi condiţiilor de munei, desenează într-ut ataşaţi problemelor vitale răspundere deosebită faţă conştiinciozităţii dovedite
\ agricultură a unei bune părţi trai, ca în multe alte imaginar panou o no iii ia, ale Teliucului, preocupaţi de soarta recoltei, pe care în muncă de combinerii
locuri, şi-a adîncil şi aici
a-
S.M.A.
au
în
sincere,
Petru Evi şi Ion Bolea, se
ctiWe,
culori
mecanizatorii
a locuitorilor dc azi, exis
permanent de ridicarea co
I tenta unei cooperative a- amprentele. Oamenii au cîteva potirele de gospo munei lor". vuţ-o angajată în acord cerişul griului a fost în
% gricolc de producţie. De explorat adîncurile, pe dari, statornici în cele bu global. în flux cu seceri cheiat, de asemenea, la
s spre minerii Teliucului Se malul drept al Cernei se ne, oameni ai iaptelor, dă EUGEN EVU şul s-au desfăşurat şi ac C.A.P. Foit (unde s-a folo
la
su-
cască
exploatarea
ruiţi
localităţii
sit şi o combină echipată
tor,
înirtx-
ţiunile de livrare a produc
L. scrie mai mult, grădinile praiafă, o adevărată vale, museţărU comunei, dat (Continuare în pag. a 3-a) ^ ţiei destinate fondului cen
tralizat al statului, precum [Continuare în pag. a 3-a)
