Page 78 - Drumul_socialismului_1979_07

UMINICÀ, 22 IULIE 1979 Pag. ®

Proiectul Directivelor Congresului ai Xll-lea al partidului
Consemn ori
Program înălţător ai dezvoltării patriei socialiste Pasul pe lună

IULIE
* «lomici- (Urmare din pag:. I) I.U.M.P. şi spun cu mîna pe Era o imagine emoţio­ Intiiul pas pc Lună i-u
Prosperitatea ţării inimă că-mi place aici. E un nantă şi stranie aceea ca­ fost insă destinat lui Neil
— Că voi ciştiga lunar colectiv serios, harnic. Se re ne tuituia fascinaţi, cu Armstrong — civilul. Iar
ciştigă bine.
cnlru l'.o- peste 3 000 de lei. Dar nu — Cu cît va creşte retri­ civilul a purtat cu sine
neagrit asta vreau să subliniez ci buţia dumneavoastră şi a sufletele Ia gură, acum
preocuparea constantă, ne­ înseamnă prosperitatea zece ani, în ia(a televizoa­ dintotdeauna şi pretutin­
iul dmn- abătută a conducerii parti­ soţiei, în etapa a II-a a relor. O imagine alburie, deni ideea dc pace. Cu
dului şi statului nostru pen­ măririi acesteia ? în care obiectele aveau sau fără voia organizato­
z Ici i —Am făcut, chiar aseară,
trici tru ridicarea continuă a ni­ tuturor oameniior ei un calcul precis, . împreună contururile şterse, ca şi rilor aselenizării de acum
velului de trai al poporului. cu nevastă-mea. Câştigul cum ar fi plutit într*o dia­ zece ani, ne place să des­
tlical Iată, recent, a fost dat pu­ meu va fi mai mare cu. 380 fană pîclă. T re murul ei luşim -In pasul civilului
blicităţii proiectul de Direc­ 4 000 de iei. Odată cu trece­ puncte de vedere : în primul
niuzieal- tive ale Congresului al XII- rea la etapa a Il-a a majo­ rind, ne propunem să ajun­ lei, iar al soţiei cu 240 lei. uşor spunea ceva despre Neil ideea că explorarea
lea al partidului. Un capitol rării retribuţiei voi ciştiga gem, în perspectiva nu prea — Aţi citit proiectul de depărtarea teribilă dc la celorlalte .. planete va ; sta
: Calva - întreg al acestuia se referă Directive ? care era emisă. Capsula sub semnul prielnic şi o-
il S la nivelul de trai, fiind pre- cu peste 14 la sută mai mult. îndepărtată, ţările dezvoltat — Da şi cu multă atenţie.
kdurilc“ — In cincinalul următor — te.din punct de vedere eco­ Consider că proiectul este aceea ca o uriaşă insectă ■ menos al păcii.
. văzute, pe această linie o conform proiectului de Di­ nomie, iar acest lucru pre­ un document de mare în­ aselenizqse. Enigmatica Multe echipaje şi-au
seamă de măsuri bine gîn- rective ale. Congresului al supune eforturi din partea semnătate pentru patrie, Lună, care — cum spune
rcdescopc- dite care vor contribui la Xll-iea al partidului — cîs- întregului popor. Irt al doi­ .pentru poporul nostru, el ja- poetul — de. zeci dc mii mai■ luat zborul: dc atunci, i
oiei (VI) ridicarea standardului de tigurile oamenilor muncii lea rind, dezvoltarea econo­ multe . performante s-au
: „In tru­ viaţă al naţiunii noastre.- lonînd cu clarviziune şi în­ de ani sporeşte cu lumina mai realizat, j nenumărate
fie a stu- Nicolae Tudor, şeful unei vot- spori în continuare in mică nu e un aet în sine. drăzneală drumul spre vii­ ei tremurătoare taina nop­ recorduri unice şi specta­
iricane ritm înalt- Ea se reflectă direct în via­ tor. România se va dezvolta ţilor pământene, era pe
larii' brigăzi de sudori care se si­ — Referindu-ne. la proiec­ ţa ţării, a oamenilor ei. mereu şi — aşa cum se pre­ culoase, dar niciodată ini­
tuează frecvent în fruntea tul (le Directive, in impor­ Soţii Belteki sînt tot timpul vede — nivelul de trai al calc să-şi piardă toate ' c- mile nu ne-au mai bătui
întrecerii socialiste şi care tantul document supus dez­ împreună, şi la lucru şi a- oamenilor muncii va spori nigniele. Intiiul om, înveş­ cu emoţia aceea nemai-
:
este brădean de origine, dar baterii maselor se precizea­ easă, fiindcă au aceeaşi me­ continuu. Iată de ce proiec­ mântat bizar, cobora încet trăită din zorii zilei de 21
ULIE s-a stabilit definitiv în Pe­ ză că în perioada 1980— serie — electricieni — şi a- tul de Directive a găsit a- scăriţa dc fier, pipăind cil
troşani — ne spunea, la rîn- 1985 circa 30 Ia sută din ve­ celaşi loc de muncă — sec­ iulie 1060.
limba imi- dul său : nitul naţional se va aloca torul de întreţinere. Iată ce prohare unanimă în conştiin­ grijă fiecare nouă treaptă. Am avut nemaipomenita
lucrătorilor
din
tuturor
ţele
uotui a ie- — Da T.U.M.P. se munceş­ dezvoltării patriei. Cum in­ ne spunea Alexandru Bel- întreprinderea noastră şi ne Şi apoi, clipa aceea elec­ şansă dc a ii ¡ost contem­
In
unică
istoria
trizantă,
te cu . sirguinţă, dar se şi terpretaţi acest fapt ? teki ; îndeamnă să ne consacram poranii acestui moment,
ciştigă bine. Au fost luni — Este cit se poate de fi­ — Am împlinit recent 7 toată capacitatea progresu­ omenirii: Intiiul pas pe de a ti auzit ,,în direct'
s
cind am dus acasă si cîte resc şi asta din mai multe ani de cind muncesc la lui şi prosperităţii patriei. Lună. Şi vocea Iui Ncil
e viilor Armstrong, răzbind sutele glasurile acestor bravi oa­
scriitor meni adreslndu-ni-se de
ri dc mii de kilometri: „A
fost un pas mic, dar de o pe Lună. Ceea ce însă nu
dial ’ trebuie să ne seducă In-
on: ,.Pol- Criteriile de bază ale aprecierii activităţii La importantă imensă pentru tr-atlta incit să uităm că
iodul 22 omenire“. Cam aşa sună,
dacă-mi amintesc bine, cu­ marile probleme interna­
secerişul getarea pe care Neil o ţionale — cursa înarmări­
pregătise din timp pentru lor, violenta, inechitatea,
a ii rostită în clipa istorică poluarea, bolile ncşoluţio-
In care devenea eroul bă- nale şi atîtca allele — au
îndeplinirea în mod res­ ptitudine. Ei .au mobilizat tăţenii Nicolae Popa şi Sa­ trînei sale planete. rămas tot aici pc Pămînt
(i,00 lîu- ponsabil de către fiecare locuitorii satului, au pus bin Faur s-au angajat să (Urinare din pag. 1) Dar să nu uităm ca, a- şi că datoria noastră per­
,00 Radio- lăluri de Neil Armstrong, sistă a li lot aceea de a
; 5,30 Ma- deputat comunal a manda­ mîna pe unelte, reuşind să facă fiecare, în mod volun­ le alia — in pas încet şl
12,0(1 Do tului încredinţat de obşte ferească aşezarea de inun­ tar, cîte un cuptor de var cu şenile). Ei au venit apoi mai tăceau parte din me­ sigur de civili — o dezle­
13,00 Ra- impune o permanentă şi daţie, iar după două zile "de (de 1 500 kg) pentru con­ în ajutorul cooperatorilor morabilul echipaj M1-
Şlagăre; strînsă conlucrare eu. cetă­ clutcl Collins şi Edwin gare. • " i
lă. Glume muncă intensă, cu braţe­ strucţia căminului. Acest din Bobîlna, unde ieri s-a Aldrin. Amîndoi militari. RADU CIOBANU
Medalion ţenii, iniţierea şi organiza­ le şi cu atelajele, s-a resta­ obiectiv se va înălţa în re­ 'acţionat la recoltatul griu­
anton Ta- rea de acţiuni care să asi­ bilit circulaţia autobuzului gie proprie, cu meseriaşii lui de pe ultimele supra­
) S — in­ gure îndeplinirea sarcinilor care transportă navetiştii, din sat. feţe.
ului popu- economice ce revin satelor în această acţiune s-au mai O activitate bună desfă­ Merită evidenţiate şi re­
pasiona- şi circumscripţiilor electo­
m sonor ; evidenţiat cetăţenii Ion Fă- şoară şi deputatul George zultatele înregistrate de
melodii de rale din planul économico- rău, Sabin Fiorea, Nicolae Mogoş din Hondol care, C.A.P. Gurasada şi Gînţa-
30 Oaspeţi social în profil teritorial al Ştef, Sabin Magda, Ema- împreună cu concetăţenii ga, fermele de stat din
,00 Radio- comunei, din angajamente­ noil Urs, Eugen Ştef, Emi- sai a muncit la definitiva­ Chitid, Deva, Hăşdat şi
înregistrări le asumate în întrecerea lian Bota şi alţii care au rea lucrărilor de construc­ Mintia, unde recoltatul
larii; 20,30 dintre consiliile populare, lucrat cu atelajele la trans­ ţie a -podului de beton ar­ griului .s-a efectuat cu ope­
ir; 21,15 precum şi intervenţia ope­ portul pietrişului', la des­ mat peste valea Hondolu- rativitate, producţia înma-
ia Măritiş lui, precum şi la amenaja­ gazinîndu-se fără pierderi.
nsemnări ; Ms,udatul de deputat — rea drumurilor şi regulari­ Intre combineriidin Con­
cu Toana zarea văii pe porţiunea din siliul unic agroindustrial
diojurnal ; exercitat cu înaltă responsabilitate perimetrul satului. Exemplu Geoagiu care oferă un e-
: sportiv ; în muncă sînt şi tovarăşii xemplu demn de urmat se
ans; 21,00 Ioan Haneş, deputat, şi E- situează Ion Cristea şi Va-
; 0,05-5,00 rativă în situaţii neprevă­ fundarea văii Vărmaga, la milian Iancu, preşedintele sile Potinteu. Ei şi-au adus
nocturn. zute. săparea canalelor pentru e- consiliului sătesc al F.U.S. o contribuţie hotărîtoare la
Aprecierea activităţii des­ vacuarea apei şi la reface­ din Nojag, fruntaşi în ac­ încheierea secerişului griu­
făşurate de către deputaţi rea drumului. tivitatea - obştească şi la lui la C.A.P. Romos şi, res­
noi o facem ţi.nînd seama Locuitorii satului Vărma­ contractări. Locuitorii a- pectiv, Rcunoşel.
de rezultatele muncii fie­ ga — avînd ca exemplu pe ceslui sat au livrat 20 000 1 •Deoarece s-a creat un de­
căruia, de fapte, da iniţia­ deputaţi ,şi membrii comi­ lapte din cei 42 600 1 con­ calaj destul da mare între
ţă tragică tiva de care au dat dovadă tetelor de cetăţeni pe cir­ tractaţi pe acest an. seceriş, suprafeţele elibera­
ţel palide şi de modul cum au acţio­ cumscripţii, care au con­ Am' înfăţişai cîteva exem­ te de paie şi ceie pe care
IHA : Va- ple care atestă că deputaţii s-au efectuat arături, este
(ITaeâra) ; nat în anumite împrejurări tractat cîte 2-3 viţei şi cîte din satele comunei noastre necesară o preocupare mai
or, seriile mai deosebite. Dar crite­ 200-500 1 ¡apte — sînt
I); Napoli riul, de bază al aprecierii îşi onorează cu cinste şi în susţinută din partea consi­
i; Prinei- fruntaşi pe comună la con­ mod responsabil mandatul liilor unice agroindustriale,
(Cons truc­ modului în care fiecare de­ tractări şi livrări de pro­ încredinţat, situîndu-se în în scopul mobilizării forţer
ul : Viaţa putat din comuna Certeju duse agroalimentare. Ei au toate împrejurările în frun­ lor ia stringer ea, transpor­
(Unirea) ; dc Sus îşi onorează man­
(7 Noient- contractat pe acest an 81 tea .maselor. tul şi depozitarea paielor,
ie BlliSe» datul îl constituie faptele. capete tineret bovin şi în vederea încheierii grab­
0N1 : Bra- ■Şi în comuna noastră a- 48 000 1 lapte, din care au PETRU «OGAR, nice a recoltatului trebuie
Cullural); vem deputaţi care îşi fac livrat la fondul de stat 38 vicepreşedinte •ca şi azi, duminică, să fie
a — seri­ în mod conştiincios' dato­ capete tineret şi 22 000 1
cii oresc) ; al biroului executiv mobilizate toate forţele şi Autobaza Haţeg. Conducătorul auto Petru Borcilă lucrează
şi cerşe- ria, sînt în fruntea acţiuni­ lapte, precum şi alte pro­ al Consiliului popular să se acţioneze la secerişul pe o maşină izotermă. Se numără permanent printre frun­
; LONEA: lor. Iată cîteva exemple duse. comunal Certeju dc Sus griului ! taşii unităţii. loto: VlltGIL ONOIU
ul) ; PE- semnificative în această In acest sat se desfăşoa­
i cu alu- privinţă.
I ; ANI- ră o activitate bună şi în
husari în urma ploilor torenţia­ domeniul edili tar-gospodă- s
JRlCiYNI : le care au căzut în luna rescv Adunarea locuitorilor
de (7 N’o- a hotărît construirea unui V
Şcriiul clin mai a.c. şi care au dete­ V
(Steaua riorat drumul Nojag — cămin cultural, obiectiv ca­
ZA: O fa­ Vărmaga pe o lungime de re urmează să fie dat în (Urmare din pag. l> Argumentele pentru s
le (Mine- folosinţă în 1980. A fost responsabila librăriei — cooperatori... Aşadar, pre­
oliţia este 5 km, făcîndu-1 impracti­ pulsul citadin al aşezării, aşteaptă locahtl destinai li­ zenta marelui centru side­ s
iea Mă rin cabil, deputaţii Ioan Po~ ales un comitet de cetăţeni T eliucul îşi schimbă cele actuale şi dc per­ nei noi librării. rurgic în apropiere este
); GEOA- dean, delegat sătesc, Ioan format din Alexe Voica, perpetuu lata, răsar me­ spectivă, converg în ima­ Drumul din Tcliucul su­ covîrşitoarc. Dat asia nu \
iplă pro- preşedinte, Sabin Iordache, reu construcţii moderne,
(Casa de Blaj Gherman: Cornel Şte­ Anghel Fiiimon, Nicolae ginea cea mai clară a co­ perior spre Govăjdia este în dauna sa. Există o per­
: Elibera- fan, în frunte cu Alexe Ştef, Sabin Pitar, Ioan Po- destinate optimizării pulsu­ munei de azi. Tcliucul a- în curs de modernizare, manentă şi reciprocă In­
;a — se- Voica, secretarul organiza­ lui civic... Oamenii — ca- tiiior 1979 este un şantier Uucluatia maşinilor pc fuzie de forjă dc. muncă
; brazi: dean, Cornel Ştef, Ioan talizatori ai devenirii co­ viu. lată cîteva din repe­ traseu fiind marc. Tovară­
nă; CA- ţiei de partid şi preşedin­ Blaj membri, care a şi tre­ între cele două localilăti.
i Tcnries- tele consiliului sătesc al cut la încasarea banilor şi munei, sub auspiciile ge­ rele socialismului, concre­ şul Ioan Vaslle mai apre­ Oricum, ori că muncesc
cultură); neroase ale epocii so­ tizate ¡n silueta edilitară, cia aportul şi altor cetă­ la adînclmfle dc sub pă­
a (Mure- F.U.S. au acţionat cu prom- procurarea materialelor. Ce­ cialiste. Iată cîteva cifre sociul-culturală : case noi, ţeni, din satele aparţină­
ul şi cu- mînt, ori la cuptoare, fur­
Lumina) ; ale hărniciei teliucane ,,la solide, aninate de dealuri, toare comunei la dezvol­ nale, pc şantiere, ori că
scrisoare suprafaţă“,. adică în spa­ printre livezile bogate, a- tarea acestui col( de vatră îşi cresc animalele şi să­
resc). tina pe săptămlnă ţiul destinat agriculturii. lălurîndu-se blocurilor ; un hunedoreană. Notăm aici desc pomi, ori că smulg
La cultura mare, cum i se oficiu de poştă modern, în mdgazinul mixt din satul roade pămîntului, oamehil
spune, s-a preconizat să perspectivă imediată de a Izvoarele, construit cu re­ Teliucului_ socialist se jn-
se depăşească recolta de se recorda la sistemul au­ surse locale, prezenta unui tîlnesc undeva pe aceeaşi
grîu cu 200 kg la ha, Ia tomat interurban ; o can­ sal complet sistematizat, coordonată : a muncii şi
porumb — cu 300 kg, ¡ar tină dc 400 locuri, optimă, Cinclşul, despre care merită a mîndrici rezultatelor în
1 pentru la cartofi cu 3 000 kg. Pre­ de mare iolos locuitorilor; să se scrie aparte şi nu colectiv..
Temea în ocupările membrilor coo­ dispensar, magazin uni­
şi căldu- puţine! Deocamdată reţi­ Comuna propriu-zisă,
variabil, peratori au dat rezultate versal, restaurant, club, nem aici prezenta unui că­ cea de beton şi sticlă, cea
Izolat se frumoase şl in ceea ce pri­ complex cu secţ/i de croi­ min cultural de 500 locuri, ioriolind de naşterea altor
:rse de veşte efectivele de bovine torie, frizerie şi coafură, iar la Teliucul reşedinţă şi altor edificii: este locul
•i. electri-
,a in ge- şl ovine, Indicator pe ca­ reparaţii radio, TV. etc... de comună să nu uităm tuturor, Ilustrind grăitor,
iperatura, re cooperativa l-a realizat. Şi iată ce se construieşte şcoala generală, cu proiil elervesccnl, ce înseamnă
irinsă îji- Au contribuit la aceste chiar în aceste zile, spre minier la treapta l, deci mutaţiile unei societăţi
iar ziua rezultate şi judicioasa gos­
(rade. binele aşezării: un bloc un locar de cultură dar şl viabile, gîndite şi înfăp­
1 pentru podărire, schimburile de care va avea 24 aparta­ lăcaş c.arc îndrumă pe ¡iii tuite sub zodia unei poli­
eme fru­ experienţă în cadrul altor mente, cu magazine mo­ Tehucului spre continui­ tici întru binele Omului,
lă, cu ce- cooperative din zona Hu­ derne la parter, unde lo­
i. tatea tradiţiei miniere... oamenilor. Cetate aşternu­
c în ge- nedoarei, dragostea oame­ calnicii, buni cititori de Componenta actuală a tă pe vestigiile istoriei
u cerul nilor pentru pămînt, pen­ literatură beletristică, po­ locuitorilor Teliucului este strămoşilor, călind spre
vor sem- tru locul lor statornic, bu­ litică, tehniăă — cum ne in ordine: mineri, siderur- zările niciodată secătuite
ploaie şi
ei hele tradiţii fărăneşti. asigură Elena Tinceac, gişti, constructori, ţărani ale muncii in patrie!
„Mijloace educaţionale“. Desen «le V. MIJIAILESCU