Page 80 - Drumul_socialismului_1979_07

Proletari din toate ţările, uniţi-vă !
ANUL XXXI

NR. 6754

MARŢI,
24 IULIE
1979

4 pagini — 30 Lani

Documentele Congresului al Xll-lea \H INTERIORUL

în dezbaterea comuniştilor, a tuturor oamenilor muncii ZIARULUI

Cercetarea ştiinţifică, în @ ansamblelor şi piese­
Rccondifionarca
sub-
lor de schimb — o
preocupare
importan­
avanpostul dezvoltării vertiginoase tă a colectivului dc
I.M.
dc
muncă
la
T aroşeni
a României socialiste ® Pe vetrele dc obîrşic
ale neamului
© Ce s-a realizat din
La scurtă vreme după teral dezvoltate şi de îna­ a poporului nostru, a oa­ intenţiile de moder­
publicarea Directivelor cu intare spre comunism. menilor de ştiinţă, a oame­ nizare a alimentaţiei
publice ?
•privire la dezvoltarea eco- Dintru început, cercetării nilor muncii“. © Sport. Pregătiri, me­
nomico-socială a României ştiinţifice, dezvoltării teh­ Am reprodus aici nu atît
-în cincinalul 1981—1985, nologice şi introducerii pro­ un citat, cît mai ales con­ ciuri de verificare,
sîmbătă a apărut proiectul gresului tehnic Programul- cepţia ştiinţifică, profund I.F.A. „Vîscoza“ Lupeni. Toana Coropită de la secţia fi­ înotul pentru toţi
•Programului-directivă de directivă le stabileşte în revoluţionară a partidului nisaj textil este una din muncitoarele care se evidenţiază copiii...
cercetare ştiinţifică, dezvol­ mod obiectiv locul şi rolul nostru, cu privire la edifi­ prin buna calitate a firului obţinut. Foto : ŞT. NEMECSEK © Semnal
tare tehnologică şi de intro­ de avanpost în dezvoltarea carea socialismului şi co­
ducere a progresului tehnic prezentă şi viitoare a eco­ munismului, relevînd rolul
în perioada 1981—1990 şi nomiei şi vieţii sociale uneia dintre cele mai im­
direcţiile principale pînă în româneşti. Ca dintr-un or­ portante căi de trecere de
anul 2000. Ambele docu­ dinator logic, în care sînt la acumulările cantitative, In cinstea marii sărbători naţionale
mente sînt supuse dezbate­ incluse cerinţele majore ale de proporţii uriaşe, realiza­
rii comuniştilor, a oameni­ economiei şi condiţiei uma­ te de-a lungul cîtorva cin­
lor muncii de toate catego­ ne, rezultă această ipostază, cinale, la saltul calitativ UN SUCCES ghe Creţu, Paul Călugă- lectrică din judeţul nostru,
riile, pentru toţi deţinînd în condiţiile afirmării şi prevăzut prin Programul a- DE PRESTIGIU reanu, Gheorghe Mitralia, 31 înregistrează de la în­
interesul major al progre­ generalizării revoluţiei şti­ doptat de Congresul al AL MINERILOR Ion Băncilă, Nicolae Papp, ceputul anului însemnate
sului şi prosperităţii multi­ inţifice şi tehnice în lume. Xl-lea şi Conferinţa Na­ DE LA LUPENI : Alexandru Zurma, electri­ economii. Grupul de şan­
tiere Rîu Mare-Retezat —
laterale a patriei socialiste. „Iată de ce — spune în Cu- ţională ale partidului. 50 000 TONE CĂRBUNE cienii Gheorghe Rasarab, 5 300 MWh, I.L. Deva —
Nicolae Săsan, minerii Cor-
Atît Directivele cît şi vîntarea sa secretarul ge­ Cutezanţa umană a stră­ COCSIFICABIL 2 821 MWh, Ipsos Călan —
Programul cercetării ştiin­ neral al partidului, tovară­ bătut şi străbate spaţii u- PESTE PLAN ! 719 MWh, I.C. Orăştie —
ţifice reflectă cu pregnan­ şul Nicolae C-auşescu, la riaşe în cunoaştere, în cu­ Minerii de la Lupeni, cei 090 MWh, apoi. I.V. 'Călan,
tă, cu mare forţă convingă­ Plenara comună a C.C. al ceriri, deveniri şi perfecţio­ care au chemat la întrece­ I.M. Hunedoara, „Viscoza“
toare, concepţia secretaru­ P.C.R. şi Consiliului Suprem nări, iar România trebuie re socialistă pe toţi mine­ Lupeni, I.P.E.G. Deva sînt
unităţile cu cele mai în­
lui - general al partidu­ al Dezvoltării Economice şi nu numai să ţină pasul pe rii ţării, raportează un nou semnate economii la con­
succes de prestigiu : extra­
lui, tovarăşul Nicolae Sociale a României din 4-5 multiple planuri cu aceas­ gerea a 50 000 tone de căr­ sumul de energie electrică.
Ceauşescu, asupra evoluţiei iulie a.c. — s-a elaboi’at tă străbatere, dar să aducă bune cocsificabil peste
generale a ţării, conţinînd programul pe care l-am a- contribuţia, de care geniul plan. De subliniat că pro­
coordonatele esenţiale, de­ doptat în plenară, în una­ poporului său este capabil, ductivitatea muncii pe mi­ SUPLIMENTAR
cisive 'ale acesteia, contri­ nimitate, cu privire la acti­ la progresul civilizaţiei nă a sporiţ cu 10 la sută, 3 MILIOANE LEI
buţia sa hotărâtoare la con­ vitatea de cercetare în toa­ contemporane. iar consumul de lemn de LA PRODUCŢIA NETA
mină s-a redus cu 1,1 me­
turarea pas cu pas a uria­ te domeniile, la impulsiona­ tri cubi pe mia de tone
şului proces de edificare a rea punerii în valoare a de cărbune extras, cel de In înlîmpinarea celei
societăţii socialiste multila- gîndirii şi forţei creatoare (Continuare în pag. a 2-a) cherestea cu 0,9 metri cubi. de a 35-a aniversări a eli­
I.M. Lupeni raportează, de berării patriei şi a Con­
la începutul anului, o pro­ AUGUST gresului al Xll-lea al parti­
TÎRGUL DE LA PENTRU MINERI ducţie netă de peste 13 mi­ dului, lucrătorii din cadrul
MUNTELE GAINA lioane lei, succese închina­ întreprinderii „Marmura“
La mina Petrila a intrat Simeria sporesc neîncetat
Duminică a fost sărbătoa­ In funcţiune o maşină de te aniversării a trei dece­
re la Muntele Găina. La spălat hainele de şut ale nii şi jumătate de la eli­ producţia materialelor de
tradiţionalul „Tîrg de fete“ minerilor. La o şarjă, maşi­ berarea patriei. nel Ciucu, Vasile Gaşpar construcţii, cumulînd de la
au venit mii şi mii de iubi­ na spală 50 de şalopete, pe şi alţii. începutul anului şi pînă în
tori ai folclorului şi obi­ care apoi uscătorul electric CU CINCI ZILE
ceiurilor ardeleneşti. Pe ale Clubului sindicatelor din le face bune de îmbrăcat. MAI DEVREME Eforturile celor care au prezent o depăşire a pla­
scena amenajată în decorul Simoria au prezentat un montat noul complex sînt nului de 7 000 mp placaje
alpin au evoluat zeci de program artistic pentru ŞEZĂTOARE încununate de primele suc­ din marmură, 21 000 mp
formaţii artistice din jude­ muncitorii constructori din UTERAR-MUZICALA La sectorul VII al minei cese : peste 400 tone de dale mozaicate şi peste 700
ţele Alba, Arad, Bibor, Vulcan a fost montat şi a cărbune au fost deja ex­ tone mozaic. Prin sporirea
Cluj şi Hunedoara. Repre­ oraş, duminică, artiştii din Cu sprijinul Comitetului început să dea cărbune un
zentanţii artiştilor hunedo- Simeria au fost prezenţi în judeţean pentru cultură şi nou complex mecanizat. De trase cu noul complex de producţiei fizice — îndeo­
-
reni au fost moţii de la mijlocul constructorilor de educaţie socialistă, la Şan­ subliniat că noul complex la sectorul VII al minei sebi — şi reducerea chel­
După Piatră cu un ansam­ pe şantierul hidroenergetic tierul arheologic al pionie­ Vulcan. tuielilor cu 10 lei la 1000
blu folcloric apreciat. de pe Rîu Mare-Retezat, rilor şi şcolarilor de la produce cu cinci zile mai
Grădiştea Mtmcelului a fost devreme decît era plani­ lei producţie marfă, colec­
prczentînd spectacole la organizată o şezătoare litc- ÎNSEMNATE ECONOMII tivul de aici a obţinut pî­
SPECTACOLE Brazi şi Clopotiva. Au evo­ rar-muzicală cu participarea ficat iniţial. La acest .suc­ DE ENERGIE nă acum un plus de 3 mi­
PENTRU luat orchestrele de muzică scriitorilor Neculai Chirica, ces deosebit şi-au adus ELECTRICA
CONSTRUCTORI populară şi uşoară, grupul Eugen Evu, Valeriu Bâr- contribuţia minerii polica- lioane lei la valoarea pro­
gău şi Ioan Evu, de la ce­ lificaţi Grigore Virjan, Şte­ ducţiei nete, beneficiile su­
După ce sîmbătă forma­ vocal, formaţia de estradă naclul scriitorilor „Flacăra“ fan Pali, Ion Simiuc, lăcă­ Dintre cei 35 de mari plimentare ridieîndu-se la
ţiile artistice de amatori ş.a. din Hunedoara. tuşii Nicolae Stoica, Gheor- consumatori de energie e- peste 400 000 lei.
Duminică s-a lucrat cu forţe sporite la recoltatul
şi înmagazinarea producţiei de grîu Faptă de comunişti
->
Era zi dc duminică. Să­ care îl luase apa ce ajun­
sporit îndeosebi în unită­ tei de cereale păioase de pe mău, a terminat secerişul. tenii, după ce au mai lu­ sese pînă Ia- briu.
© Duminică, 22 iulie eîte 65—90 de hectare.
a.c., mecanizatorii au ţile din raza consiliilor u- Primul vicepreşedinte al crat in cimp la seceriş, la Oamenii au sărit cu to­
amplificat realizările la nice agroindustriale Haţeg, Merită evidenţiate îndeo­ Consiliului unic agroindus­ cosit de fin, transport de ţii pentru salvarea bunu­
seceriş cu peste 600 hec­ Călan, Hunedoara, Orăştie, sebi succesele înregistrate trial Orăştie, ing. Alexan- furaje şi la 'întreţinerea rilor şi înlăturarea perico­
tare şi Ia balotatul pa­ Ilia şi Geoagiu, unde com- de unităţile din raza Con­ N. TlRCGB culturilor sau Îşi văzuseră lului inundaţiei. Inlrun-
ielor cu 340 hectare © binerii au reuşit să asigure siliului unic agroindustrial de treburi in gospodăriile tînd cu bărbăţie şi curaj
De asemenea, au fost e- Geoagiu, unde o altă uni­ lor, se odihneau. Unii ur­ urgia apelor, doi locuitori
ai salului, comuniştii Las-
fectuatc arături pe mai .punerea la adăpost a recol­ tate, respectiv C.A.P. . Cig- (Continuare în pag. a 2-a) măreau programul de Ia
; mult de 100 hectare. © televizor sau stăteau la cu Duncea, muncilor pe
hidroenergetic
şantierul
; In flux neîntrerupt s-au taifas cu vecinii.
desfăşurat şi acţiunile După-amiaza cerut s-a Riu Mare-Retezat, şi Li-
dc transport şi preluare Încărcat de nori plumbu­ viu Nopcea, electrician Ia
a recoltei la bazele de rii şi grei dc ploaie. Şi sec(ia de refcle electrice
recepţie. din Haţeg a I.R.E. Hune-
aşa, pe la ora 16, a Înce­ cioara, împreună cu pri­
put să toarne cu găleata. marul, s-au aruncai în apa
Bătălia pentru strînger'ea ItillSfl Ploua năprasnic. In mai învolburată reuşind să sal­
şi înmagazinarea grabnică puţin de o jumătate de veze de la înec cei 28 de
a recoltei de grîu a conti­ oră piriul care străbate vi(ei pe care îi luaseră
nuat cu forţe sporite şi în Unirea, salul centru de puhoaiele. Această înlîm-
ziua de duminică. Datorită comună, şi care vara nu piare s-a petrecut în du­
răspunderii dovedite faţă are o lacrimă de apă, a pă-amiaza zilci.de 22 iu­
de soarta recoltei şi efor­ ieşit din maică şi a inun­ lie şi a pus in evidentă
turilor depuse de combi- dat mai multe gospodării spiritul dc solidaritate' al
neri, bilanţul zilei de mun­ şi ferma I.A.S. In foarte oamenilor, abnegaţia şi
că în lanurile cooperative­ marc pericol — ne poves­ curajul comuniştilor. Uni­
lor agricole şi fermelor de tea tovarăşul Aurei Marti-
.stat s-a concretizat în rea­ nescu, primarul comunei tatea şi torta oamenilor au
ieşit
în
învingătoare
lup­
lizarea secerişului pe o su­ Unirea — erau cei 28 de ta cu natura dezlănţuită.
prafaţă apreciabilă. Orele vitei aliaţi Intr-un padoc
bune de lucru în cîmp au Combmerul Iile Duniitraş, prezent In imagine, se remarcii pentru hărnicia şl pricepe­ de la ferma I.A.S. şi pe
■fost folosite cu randament rea de care <1S dovadă la secerişul griului din lanurile C.A.P. Dobra.