Page 81 - Drumul_socialismului_1979_07
P. 81
r.RUMUL SOCIALISMULUI NB.
fug- 2
Organizaţiile de partid implicate nemijlocit,
cu toata răspunderea în îndeplinirea sarcinilor
de plan şi a angajamentelor
».fio Sin
»,30 Cin
lar<
Recondiţionarea subansamblelor şi 10.50 Tel
10.00 Fiii
16.00 Tel'
pieselor de schimb—o preocupare 16,05 La»
Iii :
16.30 Aia
16.50 Iii»
importantă a colectivului de 17.00 Foii
ram
rea
ralc
muncă de ia I.M. Paroşeni 17.20 Spo
17.15 Ti-e
ro* *<
_ Vedere clin salul Şiret. Foto ; Vir.GIL ON'OIU ÎS,05 I est
Ir semestrul I s-au recondiţionat: 150 de stele „Cil!
TR, 3, 200 supape de reţinere, 500 distribuitoare hidrau PQCUMENfiLE^^isU^^Tf PAI^DULuTl^EZB 18.20 Kcv
TV
lice, 800 stîlpi SVJ, 32 staţii de acţionare a trans 18.50 1001
portoarelor, 20 dc reducţii, 20 capete de _ întoarcere. comuniştilor" a tuturor oamenilor muncii 15.00 Tele
S-au colectat 650 tone dc l'ier vechi.
15.15 I»
Proi
După eăm sublinia secre rea semiaxelor şi capacelor, — I
tare
tarul general al partlr pentru semiaxe uzate, de la Program înălţător al dezvoltării patriei socialiste ii om
fiului, tovarăşul Nicolae subansamblul stea TR 3, cu 19.30 Lupi
Ceauşescu, la plenara co piese confecţionate de noi Rom
mună a Comitetului Cen la atelier, am recondiţionat Meşteşugarii hunedoreni vor înfăptui cu 1939
tral al Partidului Comunist 150 de stele. Fină mai ieri, straţ
Roman şi Consiliului Su aceste piese luau drumul 20,W Solii;
muzl
prem al. Dezvoltării Econo fierului vechi. Dezvoltarea conştiinciozitate obiectivele viitorului cincinal 20.20 Sear
mice şi Sociale din 4—5 iu Continuînd aceeaşi idee, h cina
lie a.c., „...nu există suban- lăcătuşul Grigore Divrigea- Oamenii muncii din coo de lucru pentru întregul cutiv al uniunii judeţene rlcti
rit p
isamblu care să nu poată nu arăta că echipa pe care metalurgiei perativele meşteşugăreşti nostru popor. găsesc sprijin şi îndrumare 21,35 Tele,
fi recondiţionat şi refolosif, o conduce a amenajat prin ale judeţului Hunedoara au O latură esenţială, pro din partea organelor locale
cei puţin odată, de două autodotare un stand special primit cu profund interes fund umanistă a proiectu de partid şi de stat. Ele
uri. Aceasta duce, de ase pentru repararea supapelor proiectul Directivelor Con lui de Directive, în deplină şi-au întocmit şi pentru a-
menea, ia o mare econo cie reţinere folosite la com feroase gresului al XII-lea al concordanţă cu scopul edi cest an ■programe concrete
mie de materiale, oţeluri plexele de susţinere meca P.C.R. cu privire la dezvol ficării societăţii socialiste de măsuri tehnico-organiza-
speciale, energie, muncă şi nizată. Aceste supape, im tarea economico-socială a multilateral dezvoltate, o torice, a căror aplicare a r 3UCUR!
toprogra:
uşurează soluţionarea rea portate eu eforturi valuta Metalurgia, impor- României în cincinalul constituie creşterea necon permis lărgirea reţelei cen Radio Juni
lă a problemelor aprovizio re, sînt acum reparate şi Î981—1985 şi orientările de tenită a nivelului de trai al trelor prestatoare de servi presei; 8,
nării“. refolosile. Doar în semes tantă ramură a in perspectivă pînă în 1990. maselor, realizarea unei ca cii cu încă 15 unităţi, or «llilor; 9,0'
trul I numărul lor se ridică lităţi noi a vieţii materiale 9.05 ltitsp
- în lumina acestor sarcini dustriei ţării noastre, Proiectul Directivelor, — ganizate în primul semes Iilor; 10,0'
majore, prezentăm în con la peste 200 de bucăţi. Programul-directivă de cer şi spirituale a poporului. tru al anului. De asemenea, 10.05 AH
folii; 10,23
tinuare experienţa colecti în aceiaşi context se în se va dezvolta în cin cetare ştiinţifică, ca şi ce In ansamblul prevederilor s-au creat condiţii pentru pereta „'
vului de muncă de la l.M. scriu şi cele 500 de distri cinalul 1981—1085 lelalte documente ce vor fi care urmăresc ridicarea extinderea activităţii unui Benatzkj-;
buitoare hidraulice, aduse continuă a bunăstării între număr de 30 de unităţi şi Revistă i
Paroşeni. La această între supuse dezbaterii şi apro folclor;
prindere problema recondi- din nou în perfectă stare într-un ritm mediu bării înaltului Forum al gii naţiuni se înscrie şi ateliere de reparaţii auto, ştiri; 11,83
ţionării subansamblelor de de funcţionare- datorită pri anual de 7,5—8 ia comuniştilor — confirmă, creşterea considerabilă a vulcanizare, ceasornicărie, cubaneză;
maşini şi utilaje din do ceperii şi hărniciei forma prin forţa argumentelor, volumului prestărilor de tricotaje, spălătorie-curăţă- raieră rad
tare. a pieselor de schimb ţiilor de luciu conduse de sută. consecvenţa cu care acţio servicii către populaţie — torie, confecţii etc., care cu lin tle şt
moara
foi
pe de-o parte, şi efectua losif Ilohnoffer, Nicolae nează partidul, urmat de cu 47—54 la sută — iar sar prind peste 350 de mese 12,33 Itepc
rea unor reparaţii de bună Dudul şi, alţii. Producţia de oţel întregul popor, pentru în cinile pentru reparaţii şl riaşi. Concomitent au fost 13.00 De la
calitate, în timp optim, pe —- Prin transportarea în va ajunge în 1985 la făptuirea neabătută a Pro cele care uşurează numea luate măsuri pentru o cit bul cui'loţ
16
jurnal;
de alta, constituie una din subteran a pieselor de gramului partidului de ri îu gospodărie cresc mai ra mai judicioasă aproviziona conomice;
preocupările de zi eu zi ale schimb pentru stîlpii SVJ 20—20,4 milioane to dicare a ţării noastre pe pid — cu 64—69 la sută. re tehnico-materială şi uti Histrărl di
organizaţiei de partid, ale — preciza Alexandru Rar, ne, urniînd ea circa noi culmi de civilizaţie şi Sarcina prioritară a coo lizarea raţională u resurse 17.00 Bule
Te
apăr
întregului colectivul de oa maistru electromecanic la progres. Prin conţinutul lor peraţiei meşteşugăreşti, dez lor, pentru reducerea con mea; 17,3)
meni ai muncii. Astfel, în sectorul 5 — a crescut ran G0 la sută să fié rea de ansamblu, prin obiecti voltarea, diversificarea şi sumurilor specifice, înlătu «le muzici
cadrul, atelierului de repa damentul la reparaţii. Ast lizată în convertizoa- vele şi orientările pe care îmbunătăţirea serviciilor- rarea risipei, pentru folo rll; 20,00
popii
zicii
raţii din subteran, atelier fel, în semestrul I s-au re le cuprind, aceste documen publice constituie obiective sirea pe scară mai largă a «ia — pefc
înfiinţat în . urmă cu trei parat fără a fi scoşi la su re cu insuflare de o- te de excepţională însem care polarizează cu precă înlocuitorilor, valorificarea temporali;
ani, prin amenajarea unor prafaţă, -r ca . altădată, — xigen. nătate prefigurează, la sca dere atenţia şi eforturile resurselor secundare, recon- pămintuiu di
Bniellfl
standuri speciale s-au creat peste 800 de asemenea ra întregii naţiuni, noile di colectivelor de cooperatori diţionarea a o serie de pie denţe soni
condiţii pentru efectuarea stîlpi. mensiuni ale României so din judeţul nostru. în a- se şi subansamble. tr-o ori;
reparaţiilor şi, ca urmare, O bună preocupare în di Producţia de lami cialiste de mîine, constitu cest scop, conducerile coo Pornind de la sarcinile stop ruuzi
ref dosirea pieselor de recţia recondiţionării staţii na te va ajunge în ind un grandios program perativelor, comitetul exe- de mare responsabilitate so
schimb de la complexele lor de acţionare a trans cială ce revin colectivelor
mecanizate, combinele de portoarelor TR 3 şi TR 4, .1985 la 15,6 milioa de cooperatori din judeţul
abataj, transportoare, dis am întîlnit şi la muncito ne tone, urmărindu- Hunedoara — puternic co
tribuitoare, stîlpi SVJ etc. rii din atelierul de la su-' PRESTĂRILE DE SERVICII nectate la ritmurile dina DEVA:
— în cel mult 20 de mi prafaţă. Staţiile vechi, adu se dezvoltarea mai mice ale ţării — avînd la stepă (Pat
nute — subliniază maistrul se la recondiţionat intr-un. rapidă a producţiei r PENTRU POPULAŢIE ~1 îndemînă impresionantul re (Arta);
lor — ser.
mecanic Ştefan Tudoran — înaintat grad de uzură,, se document de lucru pe ca- dc vară);
completează cu piese noi de laminate profilate re-1 constituie proiectul de
membrii formaţiei service, în proporţie de 60—70 la Directive ale Congresului Alibi pc
(Flacăra);
din cadrul atelierului nos sută şi sînt redate proce Şi ţf vi. al XII-lea al partidului, riile I-II
tru, ajung cu piesele de sului de producţie. S-au e- conducerea U.J.C.M. Hune Masca cie
schimb, in caz de nevoie, în cincinalul 1981— zcbel (Coji
feetuat reparaţii da acest doara, comitetele executive TROŞANI :
direct în abataj, remediind gen la 32 de staţii de ac 1985 producţia de ta ale unităţilor afiliate aces — seriile
urgent defecţiunea ivită. ţionare. teia vor continua să acţio Compania
Ceea ce ne preocupă în Am prezentat doar cîteva ble şi benzi electro neze astfel incit contribu cie Lună
Imposibila
permanenţă este însă redu exemple, edificatoare, care tehnice va creşte de ţia cooperatorilor meşteşu goste (Re
cerea pe toate căile a con ilustrează activitatea colec 2,2 ori, de cord me gari la ridicarea gradului PF.NI : Vri
.cultural);
sumului de materiale şi tivului de muncă de la l.M. de confort şi civilizaţie al în zbor
refolosirea tot mai multor Paroşeni, sub conducerea talic de 4 ori, de ba oamenilor muncii să creas VULCAN:
piese rezultate de la dife organizaţiei de partid, de a re şi blocuri forjate că an de an, de la un cin (Muncitorc:
bătoarea
rite subansamble uzate. folosi cu răspundere, cu cinal la altul. (Minerul);
maximum de spirit gospo din oţel aliat dc 3 GH. CEHNAlANU eolati cu
— De la începutul anului vicepreşedinte resc) ; AN.
— intervine în discuţie Va- dăresc tot ceea ce au în ori. al Uniunii judeţene Afroditei
BRAD : A:
sile Capriş, şef de echipă dotare. a cooperativelor neagră — i
la lăcătuşi — prin înlocui LIVIU BRAICA meşteşugăreşti ua roşie) ;
periculoasă
(Patria) ; .1
torul (Fiaei
Cercetarea ştiinţifică, în avanpostul Duminică s-a lucrat cu forţe sporite la Joc serios
Acţi
IlAj:
(Casa dc ct
Ar
dezvoltării vertiginoase BRAZI: sigura
gea
recoltatul şi înmagazinarea producţiei de grîu seriile domi
I-II
oiplul
;
a României socialiste (Urmare din pag. I) partid, duminică au îmbră- puri-Surduc şi fermei de cultură) Ginea
teiaş
cat hainele de lucru şi me stat din Lăpuşnic. TLIA : Visu
(Urmare iii» pas. I) vităţii economice, în dez rioadă de o fertilitate deo dru Roşu, ne-a informat că TELIUC : Si
voltarea cooperării ştiinţi sebită pentru înfăptuirea ■recoltatul griului a-a în canizatorii de la C.A.P. Sîn- Odată cu urgentarea rit Ucliităţi (M
Proiectul Programului-di- fice şi tehnologice interna Programului de făurire a tandrei, Bîrcea Mică, Tîm- mului de lucru la seceriş
rectivă relevă cu o puter ţionale. într-un fel de sub societăţii socialiste multila cheiat şi la C.A.P. SibişeJ, pa şi din alte unităţi. Intre în toate formaţiile de com
nică forţă de convingere diviziuni Programul-directi teral dezvoltate şi de îna ceea ce a dat posibilitatea combinerii din Consiliul binen şi unităţile agricole
caracterul activ, revoluţio vă conţine evoluţii în dez intare Gpre comunism. concentrării forţelor în la unic agroindustrial Hune se impune să fie folosite
nar ' ce se imprimă vastei voltarea bazei materiale a Alături de Directive, nurile cooperativelor agri doara care se detaşează cu randament maxim pre
activităţi de cercetare, fie cercetării şi formarea şi Programul-directivă pri cole din Beriu, Orăştioara prin hărnicie şi depun efor sele de balotat, precum şi Rezultatei«
din 22 ia;
care capitol ul Programului pregătirea cadrelor, integra vind cercetarea ştiinţifică, de Sus şi Orăştioara de Jos, turi deosebite pentru a rea forţele proprii ale unităţi Şoimii Sibl
formulînd direcţii precise de rea organică a ştiinţei cu dezvoltarea tehnologică şi unde se acţionează cu 8 liza secerişul cu maximă lor agricole, pentru u asi Gaz ¡neta
• acţiune energică pentru pro producţia şi învăţămîntul, de jntroducere a progresului combine. Alte 15 combine operativitate în lanurile gura front larg mecaniza Nitramonia
I.C.I.M. I
pulsarea pe treptele supe perfecţionarea conducerii tehnic formează un tot u- sînt repartizate şi lucrează, C.A.P. şi in fermele de stat torilor cărora li s-a încre Delta Tulee.
rioare ale vieţii economice, activităţii de cercetare şi a nitar, deschizător de noi aşa cum au făcut-o şi du i-am notat pe .Ştefan Bă- dinţat sarcina să efectueze Portul Cc
sociale si ştiinţifice a ţării, sarcinilor organelor şi or-, drumuri pentru înscrierea minică, în lanurile C.A.P. căoanu, Sabin Ciupe, Cor arături. înlăturarea' deca F.C. Consta
Pescâruşu
pentru progresul general al ganizaţiilor de partid în României pe coordonatele din comuna Mărtineşti. nel Bande şi alţii. In frun lajelor de ordinul sutelor Dinamo Foc
ţării. Programul-directivă stimularea şi dezvoltarea progresului şi civilizaţiei Realizări demne de rele tea întrecerii care se des de hectare existente în fie Petrolul 1
conţine, astfel, direcţii dis activităţii de cercetare şti contemporane. Aici se află vat au înregistrat şi coope făşoară între unităţile Con care consiliu unic agroin Poiana Cîm;
tincte pentru afirmarea, re dustrial între suprafeţele Carpatl S
inţifică şi tehnică. izvorul entuziasmului şi rativele agricole din Deva siliului unic agroindustrial Progresul C
voluţiei ţehnico-ştiinţifiee, Ansamblul prevederilor bucuriei cu care oamenii şi Bîrsău. Aceste unităţi au Toteşti pentru finalizarea pc care s-a realizat seceri Rulmentu
rolului cercetării ca factor muncii din judeţul nostru transportat duminică la ba în timpul cel mai scurt a şul, au fost balotate şi Chimia Tg.
de bază al înfăptuirii Pro acestui important document, transportate paiele, precum Rova Roş
aflat pe ordinea de zi a au întâmpinat noul docu za de recepţie cîte 52 şi, secerişului se situează Constructorii
gramului partidului, orien celui de al XII-lea Con ment, angajamentul lor respectiv, 21 tone de grîu. C.A.P. Toteşti, unitate unde şi cele arate necesită o Relon Ce:
tările principale ale cerce ferm de a trece la înfăp-, Cantităţi însemnate de ce a mai rămas de strîns pro preocupare susţinuta din Cimentul Bi
Viitorul A
tării pînă în anul 2000 în gres al ^ partidului, mar tuirea lai prin realizări de reale au transportat la ba ducţia de grîu de pe o su partea conducerilor C.A.P. Cuorom Bai
toate domeniile, rolul cerce chează atît cuceririle româ prestigiu în anii 1979 şi zele de recepţie şi unităţile prafaţă de 40 de hectare. şi a şefilor secţiilor de me înfrăţirea
tării şj dezvoltării tehnolo neşti de pînă acum, cit şi 1980, încheind cincinalul din consiliile agroindustria canizare pentru a înlătura Victoria Cat
Bihorean5
gice şi promovării progre marile sarcini ce stau în actual într-un marş trium Duminică şi ieri s-a ac operativ toate neajunsurile Steagul -rotii,
sului tehnic în creşterea faţa partidului, a întregu fa! de împliniri multilate le Geoagin, Hunedoara, ţionat la secerişul griului ivite în fluxul lucrărilor cnToati r»
Haţeg
susţinută a eficienţei acti- lui nostru popor, intr-o pe- rale. chemării şi altele! Răspunzînd de pe ultimele suprafeţe în din actuala campanie de lei. Fond de i
organizaţiilor
de
lanurile C.A.P. Leşhic, Cîm-
seceriş.