Page 82 - Drumul_socialismului_1979_07

MARŢI, 24 IULIE 1970 fa £

\H TABĂRA ŞCOLARĂ DE LA SARMIZEGETUSA îlilj mmm

lillll FACEŢI
Pe vetrele de obîrşie s ALTA COMANDA !
ipitulaUve. ' . . ' . f- ■ <■'
curi popu- Pregătiri, meciuri CUPA MINERULUI" \ J.a restaurantul ,,¡‘¿vo­
ale neamului S tul veseliei", clin Deva,
Calvarul. conductele de Ia grupul
de verificare Etapa judeţeană sanitar sînt sparte de
icilor şco- r—- Greci că se cuvine' să Sarmizegetuşei; in carneţe­ a competiţiei multă vreme. Conduce­
mîrrcsfi sădim în inimile copiilor lele Cristinei Sucii şi. Mari-,; Consiliul judeţean al sin­ rea l.C.S.A.P. Deva a fă­
(.cuilîsle ■'/ noştri, mîndria .că aparţin' oarei Ducu . aii apărut pri-, F.C. CORVINUL - POU. TIMIŞOARA dicatelor, în colaborare cu cut comandă la G.l.G.C.L.
rţi şl (a- acestui brav popor,. înzqs- mele versuri, pâre ce se va
lilterpretâ- 1-1 (1-0) organele municipale, a or­ să vină să le repare. A
Irct „Dvo- ■ trat cu minunat« daruri-su-, ză.mişli din. sufletul P’evro- ganizat, la Petroşani, etapa trecut vremea şi n-a ve­
â S a • fleteşti, care, îhfruntînd res­ niei Novac, fetiţa dc 10 ani/- Fpraiaţia ■ hunecloreană nomii, Klein -— Nicşa, Ă- judeţeană a competiţiei po­ nit nimeni. Li s-a amin­
trişti, a ştiut să-şi apere in­ după această lecţie de isto­ F. C. Corvinul a declanşat gud, Văetuş. In repriza se­ tit de comandă. „Aia e
greu ile suita partidelor de verifi­ lisportive de masă dotată cu
rac« dependenţa, frumuseţea fără rie, cînd, încercând să de­ cundă au mai jucat: Mer- „Cupa Minerului“, tradiţio­ veche, nu-i mai valabilă.
naţ.ioji.iJ seamăn a pămîntului natal, finească patria, a scris cu care în vederea începerii lă, Dumitrache, R. Nun- nala întrecere rezervată oa­ J-'ace/f alta" — Ii s-a răs­
României“. limba . ce-o vorbim, portul, noului sezon fotbalistic. Du» weiller, Bologan, Bucur, puns. Au făcut. Dar tot
Ial-politică suflet şi simţire versuri ce menilor muncii din adîn-
obiceiurile, lăsîndu-ni-le ' ne-au copleşit prin fior: minică, fotbaliştii hunedo- Ciontoş, Andone şi Coles- curi, ce se desfăşoară cu in zadar. N-a venit re­
moştenire nouă, cei de azi, „Eu cred că patria începe reni au jucat în compania - niuc, ultimii trei, ca şi Lă- etape de masă, judeţene, paratorul. Veniţi să re­
spre a le transmite, la rîn- formaţiei Politehnica Timi­ • cătuş, fiind de la echipa de zonale şi republicană. paraţi ? — vă întrebăm
erea ţârii, du-ne, urmaşilor noştri. din satul bunicului/ Din ca­ şoara, partida închemdu-se juniori Corvinul. şi noi, ori să facă
roşţra inului sa cu stîlpi de lemn şi flori la egalitate, 1—T, golurile Marţi, Coriinui va juca întrecerile s-au desfăşu­ ¡.C.S.A.P.-ul altă doman-
de cerce- — Şi e bine ca sînt aduşi în pridvor/ Eu cred că pa­ fiind înscrise de Văetuş şi, rat la atletism, handbal, te­
voitaro în aici, pe vetrele de obîrşie cu o selecţionată dc jucă­ nis de cîmp, şah, volei şi dă '{
lergicl. ale neamului, ca să atingă tria se-mbracă cu sufletele spre final, Laţa. tori care au evoluat în e- popice.
setată în noastre de copii/ Şi este lu­ Partida a fost urmărită chipa naţională ia Campio­
10. 1 Mal cu tălpile goale pietrele ca­ minată de oameni ca de niş- cu interes, datorită pregăti­ natul Mondial din Mexic, Pentru etapa zonală, ca­
1
şa demon- re au fost zidite pentru veş­ rilor pe care ambele for­ iar joi cu U.T.A. Ambele re se va desfăşura tot la
Iscistă te făclii/ Eu. cred că patria
n-maf ii de nicie de către străbunii noş­ coboară din Soare/ De aceea maţii le întreprind în ve­ partide au loc la Hune­ Petroşani, nu ocupat locul ...a fost răspunsul dai
râ tri. e nemuritoare". derea noului campionat şi doara. 1 şi s-au calificat următorii
rtru: ,,Wil- Dascălii care ne vorbeau a verificării unor tineri ju­ - M. N. sportivi şi următoarele e- unei cumpărătoare de o
<lo 1-riert- erau pe pămîntul Sarmize- — Prin tabăra „Pană şi cători. B ALTE REZULTATE: .chipe : 1500 m — Alexan­ lucrătoare de la maga­
Premic- penel" nu vrem desigur să zinul GOSTAT dc pe str.
getusei. Prof. Marcel Radu Pentru F.C. Corvinul au • Jiul — Minerul Lupeni dru Jianu (I.R.U.M.P.);
creştem poeţi, nici. pictori, jucat ; I. Gabriel — Lăcă­ greutate — Sabin Muntea- Br. Petru Groza din De­
venise de aproape, din Clo- 2—2 ; • Dacia Orăştie — nu (I.M. Livezeni) ; lungi­ va. O cumpărătoare, ne­
potiva, să conducă tabăra ci dorim să creştem oameni tuş, Angelescu, Gălan, Bog­ Jiul 2—2 ; • Jiul — Pan­ mulţumită de calitatea
şcolară de pe vatra milena­ adevăraţi. Şi dacă aici, unde dan —• Dumitriu IV, Eco­ durii Tg. Jiu 4—0. me — Mircea Golcea (I.M. ultimelor piersici dintr-o
jstoria e prezentă în fiecare Barza). Popice — Nicolae
rei Ulpia Traiana/ prof. Eli— Croitoru (I.M. Petrila). Te­ Iadă (ce nu mai erau
.’ saveta Novac poposise aici piatră, ei simt asta, înseam­ CAMPIONATELE INTERNATIONALE DE TIR dc-a-ntîial) a rugat vin-
: c,oo ita- tocmai din Piteşti, să înso­ nă că drumul spre înţelege­ ALE ROMÂNIEI nis de cîmp — Al. Groza
lineţil; 1,00 rea dragostei de neam şi (E.M. Deva). Şah — Miliai
'O Jîevista ţească, alături de alţi co­ glie e deschis. Luni au început 1a Poligo­ jubiliară (a X-a) a Marelui Pasca (I.M. Dîlja). Volei —
erul rnclo- legi, elevii din judeţul Ar­ nul Tunari din Capitală, — Preparatorul Coroieşti.
ln de ştiri; 100 de copii au lăsat pen­ campionatele internaţionale Premiu Carpaţi la talere se­
«scuuato- geş aflaţi în vacanţă. Eram niori şi prima ediţie a „Cu­ Handbal — I.M. Petrila.
In do ştiri; în Amfiteatru! roman, după tru o vreme ctitoriile de la dc tir ale României, compe­ pei Dunării“ pentru arme de AUREL SLABII
i rock şl Curtea de Argeş şi de pe tiţie aflată anul acesta la a
luni din o- ce, împreună cu cei peste Argeş, de la Cîmpulung -XXI-a ediţie. In acelaşi vînătoare, rezervată juniori­ prim-vicepreşedinte zătoarea să o servească
>âlan“ de 100 de copii, participasem timp, se desfăşoară .ediţia lor. C.M.E.F.S. Petroşani din lada următoare.
i Mioriţa, la lecţia de istorie ale că­ Muscel şi din Piteşti şi au
lografio şl venit la izvoarele istoriei — Staţi Ia rînd pînd
Buletin de rei pagini ie răsfoise în le termin pe astea, a re­
& populara preajma vestigiilor condu­ neamului. Tabăra i-a primit înotul pentru toţi copiii, dar profesorii de sport cam uită. plicat vînzătoarea irita­
i Avanpre- în dormitoare şi săli de
12,00 Bule- cătorul Muzeului arheologic tă, rcnunţînd să mai ser-'
U5 Din co- din Sarmizegetusa, prof. fi­ mese luminoase şi curate, Bucurîndu-se de iniţiati­ primul concurs de înot din sînt următorii : categoria 10 vească pe cea care „şi-ol
j nostru ; ni il Nemeş. club de vacanţă, eu un pro­ va Consiliului municipal acest an. Regretabil este ani — Cristina Bandaş la permis“ să protesteze. '
irprelative ; Cum ecuson nu purlo,
i; 13,00 Clu- Copiii se răspindiser.S pe gram din care nu lipsesc pentru educaţie fizică şi faptul că, deşi fiecare aso­ fete şi Călin Hagea la bă­
Badio- t terasele amfiteatrului să fie drumeţiile, şezătorile lite- • sport Deva şi de sprijinul ciaţie sportivă şcolară are ieţi ; categoria 11 ani — campărătoarca a dorit
H'douate e- acordat de către G.l.G.C.L., stabiliţi indicatori în pla­ Ioana Hagea şi Janeta Pan- să-l cunoască identitatea.
Noi înre-' singuri, cu ei înşişi, • sa rare, expoziţia cu creaţiile „N-am nici ecuson, nici
că uşoară ; transpună în culoare şi vers realizate aki, v excursii ' in deţinătorul ştrandului din nul de măsuri aprobat în duru ; categoria 12 ani —
a
ştiri; ■ 17,03 cartierul Gojdu, copiii, pio­ conferinţele asociaţiilor Gabriel Mâcavei ; categoria numc a răspuns enig­
cînt, patria lecţia la caro participase­ judeţ, carnavaluri şi focuri nierii şi şcolarii deveni au matica vînzătoare, lucru
ode eterne ră. J00 de copii, şi-n fieca- de tabără. Directorul tabe­ sportive, din care reiese că 13 ani — Viorel Arghir; pe care solicitanta nu l-a
1 Orele bc- beneficiat de cele mai bune 10 la sută din efectivul e- categoria 14 ani — .Doina
•eţi ai mu- . re. o zbatere, o. f}ocăru de rei, Marcel Radu, dascălii condiţii de învăţare a îno­ levilor vor învăţa în vara Vodislav. ’ . aflat nici de la colega
:
19,13 . Roroâ- . poet,-de artist. Ce poteci-lo Victoria Epure, Elisabeta tului, în cadrul centrului Activitatea de învăţare a sa de muncă.
ustrlal cu»- ; deschide, tabăra.,,. „Pană şi aceasta să înoate, indicatori I! chiar aşa rnarc se­
Memoria Barbu, • Elis.aveta Novac, organizat cu începere din reieşiţi şi din Programul înotului va continua “ pe
nesc; £1,80 penel" de la Sarmizegetusa, Marin.; Diaconescu, coman­ 2'iulie 1979. Un număr.’ de de dezvoltare a activităţii toată perioada vacanţei de cretul ? îl cunoaşte, de­
; _ 21,85 Căr ■ unde . fiecare piatră e ecou dantul instructor Aurel 46 participanţi, la catego­ de educaţie fizică şi spoit vară a elevilor, pe 6erii de sigur, conducerea unită­
,60 O ati Şn— ţii care-va trebui să cin-
-5,00 Nou de istorie ? Cristina Ciejea- Ursu, medicul Artur Găvriş, riile de vîrstă 9—11 ani şi pe anii 1970/1080, aprobat 10 zile, care vor funcţiona
cturn. nu, Dan Eugen Marinică, E- ; toţi ii înconjoară cii aten­ 12—14 ani, au frecventat de Comitetul Politic Execu­ între 28 iulie — 6 august; tărească cutn se stă si cu
lena Ciorane ou prins să ţie şi grijă, şi-n fiecare zi cu regularitate cursurile de tiv al C.C. al P.C.R., nici 0—18 august; 27 august — disciplina muncii şi cu
solicitudinea.
dea contur gîndurilor cu găsesc o oră, două în care învăţare a înotului. în scurt un cadru didactic de spe­ 0 septembrie 1979, între o-
timp, copiii au reuşit să-şi cialitate din cele 14 unităţi rele 11—12,30 şi 14—15,30.
penelul şi culoarea. Daniel se reîntorc cu copiii la ve­
Sitaru rii se descoperă ca trele de obîrşie ale nea­ însuşească elementele teh­ şcolare ale municipiului nu înscrierile pentru cei ca­ NU STlNJENIŢI
cături în un talent deosebit. Pe trei mului. nice ale acestui frumos şi s-a mobilizat să se achite re doresc să participe la CIRCULAŢIA
'Tima iubi- planşe a schiţat „clipele“ complet sport. de această sarcină de cate­ cursurile de învăţare a îno­
i aminliti- -înotul, ramură de sport dră, cu toate că timpul a tului' se fac zilnic la Sala
I (Grâdina de acum două milenii ale LUCIA LICIU ' cuprinsă în programul ,,Da- fost favorabil şi copiii do­ sporturilor din cartierul Drumul Ghelari — Hu-’i
IEDOARA : ciadei“, şi-a găsit în felul resc să practice înotul. Gojdu. nedoara este în repara- 3
an prieten
oare — se- acesta şi- în municipiul De­ în urma desfăşurării con­ Prof. DORIN BORZA ţii de aproximativ o săp-
rtirgistul) ; va adepţi, care au partici­ cursului de înot din data prim-vieepreşedinte tămînă ; pe marginea dru­
Ar ta); Je- pat la primul curs şi apoi de 20 iulie 1979, cîştigătorii C.M.E.F.S. Deva mului în apropierea că­
irul); PE-
sul tobelor tunului Mănăstire se ailă
(Unirea); mari cantităţi de piatră
sub clar Dialog cu cititorii şi pămînt rezultate în -
oiembric) ;
ie de dra- • Orşa Ionel, Deva, car­ • Un grup de cititori, rezultă că Constantin Ciofu ur’ ia curăţirii canaliză­
J) ; IAT- tier Micro T5, bloc 76, sCa- cartierul Micro 15, bloc 18, are apartament la parter, rilor. S-au format ast­
Vă văd fel nişte movile- care
ira pas». ra I, etaj II, ap. 12 : Recia- scara III Deva : Ciofu Con­ execută mici reparaţii în
icitorese) ; maţia dumneavoastră ă fost stantin posedă autorizaţia afara programului de liniş­ încurcă circulaţia rutie­
;ie ciudată te, pereţii încăperii unde ră.
)NEA: Sfir- trimisă spre soluţionare la nr. 105/30 IV 1978, eliberată Semnalăm pe cei în
!or cop(l conducerea I.C.S.I. Deva de Comitetul executiv al lucrează nu se învecinea­ cauză să descongestio­
ILA: Cio- ză cu nici un locatar. I
(Muncito- care, recent, ne-a comuni­ Consiliului popular munici­ s-a atras atenţia lui Ciofu neze drumul pentru a
A.: Braţele cat că v-a fost expediată pal pentru practicarea me­ permite o circulaţie co­
eitorcsc) ; suma de 209 lei, contrava­ seriei de reparaţii încălţă­ Constantin să nu lucreze respunzătoare. (Petru
im ureche în timpul programului de
I-II (Stea- loarea pantofilor cu defecte minte. Din verificările efec­ linişte, în caz contrar se va \ Sperios, Ghelari).
jTIE: Uşa de calitate, cu mandatul
i balcon Spitalul «lin Petroşani. tuate de un reprezentat al proceda la retragerea au­ t
itgeb, plc- Foto ; A. LICIU poştal nr. 7073/3 VII 1979. circumscripţiei financiare torizaţiei de funcţionare.
3EOAGIU- > j
„Arsenal“
; HAŢEG:
p u 1 a r) ; Iată o întrebare care
lent la le- Ce s-a realizat din intenţiile de modernizare tru că ceea ce ni s-a ex^-
tatulul — pune in încurcătură atit in­ pus a fi înfăptuirea ideii de
IN : Prin- stituţia coordonatoare a ac- concentrarea producţiei ira
(Casa de tivit&ţii de comerţ în judeţ e altceva decît ceea ce
IA ; Ma- — Direcţia comercială —
Mureşul) ; a alimentaţiei publice? ştiam, adică eforturi deja
Lumina) ; cit şi întreprinderile care materializate în anii ante-)
ui de an­ desfăşoară activitate de ali­ viori pentru înfăptuirea ho?
mentaţie publică. fapt ce ar fi. dus la creşterea Potrivit acestuia, „rotoSer- tă al I.P.H. Restaurantul cestei idei în drumul ei tărîrii referitoare la crea»)
gradului de calificare al viri s-au realizat în Deva „Bachus“ produce pentru spre împlinire ? Cele afir­
Acţiunea de modernizare personalului ce lucrează e- pe strada Lenin, în locul bufetele I.T.A. şi I.R.E., mate aici au ia bază o pre- rea unor bufete de incintă.’
la care se referă întrebarea fectiv în bucătării (prin de- • fostei bucătării de bloc (ur­ restaurantul „Izvorul vese­ Sub acest '• aspect, cantina.
vizează, în principal, reali­ grevarea de sarcinile de mează a se da în folosinţă, liei“ produce pentru bufe­ documentare. în nici un Siderurgistul de la Hune-;
zarea unei largi accesibili­ gestiune şi conducere a u- în . zilele următoare). Tot tul fabricii de mătase“. oraş din judeţ nu am în- doara 8-ar putea lăuda cii
tîlnit
de
ini ului tăţi a cumpărătorilor. Cum nor bucătari). Ni se inai în aceeaşi zonă se va rea­ Nu polemizăm în aceste ■servire asemenea formă străină aplică centralizarea produc-)
accesibilă,
i: ■ se vedea, cu luni în urniă, liza o a doua unitate cu â-, ţiei culinare. Dar acesta e-
realizată o asemenea idee ? vorbea despre aplicarea u- rînduri cu Direcţia comer­ •— deocamdată — consuma­ un lucru realizat deja cpl
laş x: Ne întoarcem la şfîrşitul lu­ nor forme noi de servire celaşi profil”. Cu privire la cială şi deci interpretările torului. Am văzut-o înfăp­ 3-4 ani în urmă.
? - prin care preparatele să e- concentrarea producţiei cu­ pe care le dăm acestui răs­
1 nii ianuarie. Publicam în 27 tuită în oraşe din afara ju­ Ni s-ar putea reproşai'
ianuarie sub titlul „în lu­ jungă la consumator fără in­ linare, ni se răspunde: „Pe­ puns sînt interpretări pe ca­ deţului şi este într-adevăr „Sigur, comentaţi un răs-i
t o tervenţia unor „verigi" in­ troşani. ta restaurantul
mina consfătuirii po ţară a re le-ar putea da orice con­ un lucru foarte bun, dar puns dat în pripă". Nu);
J
ea 1 oamenilor muncii din comer­ termediare. Ideile sînt sa­ „Minerul" se prepară mân­ sumator care cunoaşte cît care la noi în judeţ se rea­ răspunsul nu este dat în
ţul socialist — Alimentaţia lutare şi răspund cerinţei de care pentru braseria „Ol­ de cît situaţia. Singurul lizează prea încet. pripă. Reflectă o situaţie
1 tul“, „Gospodina“, bodegile
publică gîndită şi realizată modem şi eficient. Am a- răspuns faptic în conformi­ Concentrarea producţiei de fapt, pe care oricine o:
3 după ideea largii accesibi­ vut în vedere, cînd am re­ „Dîmboviţa“ şi „Zori de zi". tate cu cele avansate în ia­ culinare are un răspuns poate constata. întreprin­
lităţi“, o discuţie cu .tova­ venit la ele, că înfăptuirea Restaurantul „Transilvania“ nuarie este rotoservirea de concret în ceea ce se în­ derile comerciale profilate
hdria 1 cerca timp şi mai ales din Petrila produce pentru pe alimentaţie publică nur
ele - răşul Dumitru Bogdan, di­ pe strada Lenin din Deva, treprinde în Valea Jiului s-au precipitat în eforturi--
1 rectorul Direcţiei comercia­ schimbări de concepţie. berăria „Căprioara“, bodega în curs de amenajare. Deci, prin concentrarea la Petri­
,11 "— le. Se relevau în acea dis­ Timp a fost. Şase luni de „Cerbul", chioşcul de la mi­ dintr-un foc idoea de lar­ la a producţiei de cofetă­ le de a transpune în fapţi
3 nişte idei bune şi Direcţia-
cuţie cStcva idei, care erau zile, credem noi, erau sufi­ na Petrila, şi Lonea. La gă accesibilitate, saltul în rie şi patiserie. Aici se rea-'
n-
comercială
a
nu
impus
1 dealtfel cuprinse .într-un ciente. Din păcate, aşa cum Brad, restaurantul „Perla privinţa înţelegerii acestei lizează parţial ideea de eeste idei. Iată de ce, după
t X program de dezvoltare şi afirmam Ia inceput, între­ Grişului“ prepară mîncare noţiuni se reduce ia un „fabrică de prăjituri“. Unde şase luni din an, problema
modernizare a alimentaţiei barea pune în încurcătură pentru bufetul „Vînătorul“ singur exemplu. Nu-i prea sînt însă „fabricile de mîn- a rămas, cu mici excepţii,’
iHa 3 publice. Ni se vorbea, în e- forul judeţean coordonator şi „Virşlărie". La Deva, res­ puţin într-o jumătate de căruri“ anticipate ? Unde la- stadiul declaraţiilor dc
senţă, despre concentrarea al ' activităţii comerciale. taurantul „Transilvania" an? Nu cumva rutina, este materializată acea idee intenţii,
26G 273 producţiei culinare în bucă­ Transcriem aici răspunsul produce preparate pentru imobilismul în gîndire a de a folosi mai bine forţa
tăriile unităţilor mai mari, pe care l-am primit în scris. „Ulpia“ şi bufetul de incin­ pus plumb în picioarele a- de muncă calificată ? Pen­ ION CIOCLEI