Page 84 - Drumul_socialismului_1979_07

Proletari din toate ţările, uniţi-vâ !
ANUL XXXI

NR. 6755

MIERCURI,

25 IULIE
1979

ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P.C.R. Şl AL CONSILIULUI
4 pagini — 30 lîani

Documentele Congresului al Xll-lea Solemnitatea decernării tovarăşului
y
în dezbaterea comuniştilor, a tuturor oamenilor muncii
Nicolae Ceauşescu şi tovarăşei
Programul dezvoltării bazei energetice Elena Ceauşescu a medaliei de aur a

a ţării - problemă centrală a Institutului de relaţii internaţionale din Italia

bunăstării, civilizaţiei prezente şi viitoare avut loc, marţi, 24 iulie, ce­ a te, din partea institutului te pe planeta noastră, o
Republicii,
Palatul
La
lumi mai bune şi mai drep­
din Roma, Medalia de aur,
contribu­
remonia
tovară­
înmînării
ţie
în care popoarele să poală
ştiinţifică
şului Nicolae Ceauşescu, pentru înalta şi sa tehnică la lume fără arme şi războaie
A fost dat ieri publici- dezbătut şi aprobat de tării în ritm înalt a între­ secretar general al Partidu­ progresul românesc şi mon­ trăi în pace şi libertate,
.-tăţii Programul — directivă Plenara comună a C.C. al gii economii, a asigurării lui Comunist Român, pre­ dial, şi medalia jubiliară deplin stăpîne pe destine­
de cercetare şi dezvoltare P.C.R. şi Consiliului Su­ pi’ogresului genex’al al so­ şedintele Republicii Socia­ consacrată glorioasei ani­ le lor, pe dreptul de a-şi
In domeniul energiei pînă prem al Dezvoltării Econo­ cietăţii. liste România, a Medaliei versări de la 23 August. construi o viaţă demnă şi
în anul 1990 şi orientările mice şi Sociale a României în perspectiva cincinalu­ de aur cu plachetă a Insti­ Aceste prestigioase dis­ prosperă.
principale pînă în anul din 4—5 iulie a.c. Supus, ca lui viitor, a deceniilor vii­ tutului de relaţii internaţio­ tincţii conferite tovarăşului La rîndul lor, distincţiile
2 000, amplu, profund, însu- şi proiectul de Directive şi toare, dezvoltarea bazei e- nale din Roma, „pentru Nicolae Ceauşescu se adau­ conferite tovarăşei Elena
fleţitor plan de activitate Programul de cercetare şti­ nergetice a ţării pune ac­ marea contribuţie la pro­ gă marelui număr de măr­ Ceauşescu reprezintă un
creatoare, pus de partid inţifică, dezvoltare tehno­ centul pe utilizarea com­ movarea păcii, bun univer­ turii de respect şi preţuire nou şl cald omagiu adus
în faţa noastră, a tuturor logică şi introducerea pro­ bustibililor solizi, extinde­ sal al omului“, precum ?i ce vin să reconfirme ne­ personalităţii şi operei sale,
fiilor României socialiste. gresului tehnic, dezbaterii, rea construcţiei de hidro­ a medaliei jubiliare emisă contenit, de pe toate me­ care se bucură astăzi de un
3ste al treilea document de comuniştilor, oamenilor de centrale, trecerea la reali­ ridianele, valoarea persona­ larg prestigiu internaţional
mare însemnătate de pe or­ ştiinţă, proiectanţilor, cer­ zarea programului de con­ de institut cu prilejul celei lităţii multilaterale a pre­ şi care onorează deopotrivă
dinea de zi a celui de-al cetătorilor, întregului popor, strucţii de centrale nuclea­ de-a 35-a aniversări a eli­ şedintelui României, luptă­ pe toţi oamenii de ştiinţă'
berării României.
Xll-lea Congres, document Programul-directivă al e- re şi folosirea formelor noi tor neobosit pentru pace şi din ţara noastră.
de perspectivă pentru dez­ nergeticii va fi document de energie — solară, geo- în cadrul aceleiaşi so­ colaborare, pentru edifica­
voltarea ţării, pe care de lucru al Congresului al termică, a vînturilor, bio- lemnităţi tovarăşei Elena rea unei noi ordini econo­
partidul îl pune în dezba­ Xll-lea al partidului. gazul — reducîndu-se con­ Ceauşescu i-au fost înmîna- mice internaţionale, a unei (Continuare în pag. a 4-a)
terea comuniştilor, a între­ Fundamentat cu clar­ sumul de hidrocarburi.
gului popor. viziune ştiinţifică, Pro­ Producţia de energie e-
Elaborat din iniţiativa şi gramul-directivă al ener­ lectrică se prevede să a- in cinstea marii sărbători nationale
sub directa conducere a se­ geticii dă expresie prac­ tingă în anul 1985 un nivel
cretarului general al parti­ tică politicii partidului de 88—90 miliarde kWh,
dului, tovarăşul Nicolae nostru, concepţiei secretaru­ SUCCESE ALE MINERII
Ceauşescu, în deplină con­ lui său general, cu privire din care aproape 60 la su­ DE LA GHELARI
cordanţă cu strategia dez­ la lărgirea şi gospodărirea tă va fi realizată în termo­ CONSTRUCTORILOR
voltării economice şi socia­ chibzuită, judicioasă a ba­ centrale pe cărbuni şi şis­ DE LA incjjjjl OBŢIN SUCCESE
le a României în următoa­ zei proprii de materii pri­ turi bituminoase, iar 20 la RÎU MARE-RETEZAT DE SEAMA
rele decenii, proiectul Pro- me şi energetice — condi­ Prin efortul generai al în­
gramului-directivă a fost ţie fundamentală a dezvol­ (Continuare în pa*, a 4-a) • S-nu terminat excavaţi- tregului colectiv de muncă
lle pentru infrastructura cen­ de la inlna Ghelari, în frun­
tralei hidroelectrice subtera­
te cu comuniştii, s-au dat in
ne. Excavaţiile s-au încheiat plus anul acesta aproape 3 00U
Zile hotărîtoare pentru cu 15 zile în avans faţă de tone minereu brut şi peste
încheierea
acestei
grafic.
500 tone fier în minereu. Pro­
lu­
prima
crări
fază
marchează
la execuţia sălii maşinilor. ductivitatea muncii in subte­
ran a sporit cu 1,2» la sută,
încheierea grabnică a secerişului ! • La adueţiunea principa­ iar la investiţii — metri li­
niari de galerii şi suitori —
lă,
castel
la colectivele de de muncă de s-au realizat lucrări in plus
echilibru
lotul
în valoare de aproape 3 mi­
pe toate suprafeţele, din au început lucrări pregătitoa­ lioane lei.
9 In unităţile Consiliului unic agroindustrial Gcoa- cauza precipitaţiilor abun­ re pentru montarea maşinii
glu se depun eforturi pentru stringerea recoltei de dente şi stării necorespun­ de forat la secţiune plină. LIVRĂRI
pe ultimele suprafeţe 9 Să fie acordată maximă aten­ zătoare a terenurilor, se im­ • La puţul castelului de SUPLIMENTARE
ţie onorării prevederilor la fondul centralizat al statu­ echilibru se fac ultimele pre­ LA EXPORT
lui 0 întreaga producţie de paie — strînsă fără pune ca la seceriş să fie gătiri pentru începerea belo- APROAPE Lucrătorii C.L.F. Ilia, an­
pierderi la fermele zootehnice 0 Nici o restanţă la mobilizate echipele de se- nării. Cofragul glisant a fost DOUA MILIOANE LEI gajaţi responsabil fn întrece­
semănatul culturilor succesive. cerători şi cosaşi. De ase­ confecţionat şi' montat. BENEFICII rea pentru îndeplinirea sar­
menea, comandamentele lo­ Colectivul do muncă de la cinilor de plan, acordă o a-
cale pentru agricultură au • Staţia trafo de 220 Kv I.C.S. mărfuri industriale din tenţle deosebită realizării ob­
Sarcina de căpetenie a 150 tone din producţia care se află în faza de montare a Hunedoara a obţinut de la ligaţiilor la export — indica­
un
organizaţiilor de partid de se recoltează pentru să- datoria să asigure mobili­ stupilor suport pentru rigle­ începutul anului de benefi­ tor de plan care a fost În­ a
care
deplinit,
perioada
in
ciu
aproape
suplimentar
la sate şi a consiliilor uni­ mînţă. zarea cooperatorilor la le de susţinere a izolatori­ două milioane lei, iar chel­ trecut de la începutul anu­
Sînt create toate condi­
lor.
ce agroindustriale o repre­ De o atenţie deosebită stringerea şi depozitarea ţiile pentru ca la termenul tuielile de circulaţie au fost lui şi pînă acum, cu deose­
zintă, în aceste zile, mobi­ s-au bucurat şi acţiunile fără pierderi a paielor, să prevăzut in grafic, sfirşitul reduse cu 572 000 lei. Cu cele bit succes. Astfel, s-au livrat
prevederi
de
plus
faţă
în
mai bune realizări se prezin­
lizarea întregului potenţial de eliberare a terenului impulsioneze lucrările de lunii august, să fie predată tă unităţile conduse de Mar­ produse in valoare de peste
■de forţe şi mijloace meca­ (paiele s-au strîns de pe însămîhţare a culturilor la montaj. gareta Sfetcu, Marla Hamza, 800 000 lei valută. De menţio­
că
nice la încheierea grabnică 250 ha — n.n.), precum şi succesive pentru realizarea • Au Început, experimen­ Elena Moisin, Lidia Vîntu, E- nat şi faptul producţia prevederile
planului
la
indus­
Vasi-
Spanache,
Viorica
şi fără pierderi a secerişu­ semănatul culturilor succe­ tal, depunerile de argilă in lena Ghcorghc Iloşca, Maria trială au fost depăşite cu
le,
lui. Urmărind îndeaproape sive, unde prevederile au neîntârziată a planului în corpul barajului pentru lacul .Turescu şl altele. (ARON CA- mai mult de o jumătate de
materializarea unui aseme­ fost depăşite cu 10 ha. Un fiecare consiliu agroindus­ de acumulare. TA, corespondent). milion de lei.
nea obiectiv, unităţile din aport decisiv la înregistra­ trial şi unitate agricolă.
raza Consiliului unic agro­ rea acestor rezultate l-au
industrial Geoagiu s-au a- adus mecanizatorii Cornel
propiat de finalizarea re­ Beca, Ion Florea, Ion Măr- 7 Xa Bretea Română nu bătălia cu pămîntul, apă­ Cînd zările sînt tulburi, la C.A.P.). Dimineaţa, oda­ 1
coltării griului. Inginerul gineanu, Ion Rusu, Ion 1 sînt nici observatoare as- rea ceva nou. Şi iar era ca o dimineaţă netrezită tă cu ei pleacă şi femei­
şef al C.A.P. Geoagiu, Ioan Bokcy, Ion Inel, Petru Per- i tronomice şi nici fabrici supus. Dar rezultatele erau încă, comuna prinde via­ le la cîmp. ' Satul s-ar
Rob, ne spunea că la aceas­ ţa şi alţii Importante for­ i ele mecanică fină. Lipsind totuşi minime. A trebuit tă. Bărbaţii, cu genfi sau părea că rămîne pustiu.
tă unitate se acţionează cu ţe sînt concentrate la se­ 1 acestea, am putea crede să vină vremea socialis­ sacoşe in mîini, pleacă la Pe drum, nimeni. Ba da!
7 combine la recoltatul ceriş şi la C.A.P. Pişchinţi, \ că lipseşte ineditul, tnşe- mului, a tractoarelor, a oraş, Ia uzină. Majoritatea Apare un bălrîn ce duce
griului destinat pentru să- asigurîndu-se astfel condi­ t lătoare aparentă ! Dacă ăi îngrăşămintelor chimice, lucrează in întreprinderile în spate o legătură de
mînţă de pe ultimele 70 de ţii pentru încheierea grab­ 1 norocul să Iii martor de „ctoumbe uscate". Omul
hectare. Odată cu încheie­ nică a recoltatului în toate ţ o zi la răsăritul şi apusul ăsta nu mai poartă „cioa­
rea secerişului s-a livrat la unităţile din Consiliul agro­ l soarelui, aici, in dreapta reci“ , nici,,cămeşă cu poa­
fondul de stat întreaga can­ industrial Geoagiu. / şi stingă St teiului şi dacă le". Ii îmbrăcat „orăşeneş-
titate de grîu stabilită — Deoarece nu este posibil \ ai răbdare să stai şi să te". Dar fizionomia îi mai
150 tone, urmînd să mai fie să Se facă operativ recolta­ L cumpăneşti puţin lucruri- păstrează ceva de efigie.
predate la Agrosem alte tul griului cu combinele de 7 le, vezi că nu este chiar Privindu-1, intuieşti că are
\ un meleag unde nu se în- un temperament calm, dar
^ tîmplă nimfe. Deocamdată categoric, ca toii oamenii
t se face agricultură. Mai O zi lumină de pc aici. L-am urmărit
* greu uneori, este adevă- - cu privirea. A intrat în
\ rat, dar se iace. Pe aici curtea unei case noi, casă
t n-a iost niciodată un „pa- la Bretea Română ca multe altele din loca­
7 ■ radis" al agriculturii. Pă- litate, ce se aşează liniş­
j ‘ mîntui nu-i prea darnic. tite lingă şerpuirca do-
1
ţ Oamenii du mult de lucru. moaiă a drumului, gala
7 Dar au şi un crez al lor: a învătămînlului agricol Căianuiui, Hunedoarei -sau să-ti dea bineţe sau să-fi
I „nu există pămînt, cit ar pentru atingerea recolte­ Haţegului. Chiar se spune zîmbească din culorile lu­
lor de astăzi.
ţ ii de sărac, să reziste gîn- De iapl, ce şi cum este despre ei că aii două me­ minoase în care sînt zu-
i durilor de mai bine ale o- serii: una de iurnalist.i ‘ gtăvile. Unde or ii casele
I mului“. la Bretea Română ? cocsar, strungar, zidar, e- vechi cu ferestre cîl pal­
Aşezarea aceasta de oa­ leclrician ori miner învă­
\ Cil adevăr, cită dîrzenie meni gospodari cunoaşte ţată prin şcoli şi uzine, iar ma şi acoperişuri deşciale
l şi optimism pot cuprinde numai două momente ale cealaltă de făran, moşte­ de ploi şi zăpezi ?
7 aceste cuvinte! Ce bine zilei: zorile şi aslintilul. nită de ia o generafie la — Sînt cîteva case vechi
1 pot ilustra ele o anumită In răstimpul dintre dimi­ alta (după ce se întorc de DORIN CORPADE
ţ situaţie... De fiecare dală neaţă şi seară se inlîm- la muncă se duc să lucre­
Combinerul Nicu Stanciu Lşi aduce o contribuţie de seamă ţ cînd se credea pierdută plă totul Ia Bretea. ze alături de femeile lor
la stringerea grabnică a recoltei de griu obţinute de C.A.P. (Continuare în pag. a 3-a)a 3-a) i
Tt'Jmpa.