Page 85 - Drumul_socialismului_1979_07
P. 85
DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 675;
r»g. 2
gazetele de perete în coneurs La un. Bărbăteni Producţia de cărbune - in continuă creştere
ÎN PAS CU numirea lor, dar se uită oada 1—-22 iulie a.c., şi din 16,oi) Telex
CERINŢELE VIEŢII, ce-i mai important: nu De la începutul acestui vom deschide un nou aba rîţi să scoatem mina din aceleaşi perioade ale luni
şi-a
Brigada
mea
CU PREOCUPĂRILE mele celor care le-au exe an, I.M. Bărbăteni înregis taj cu front scurt, prin care impas. lună de lună planul lor anterioare. Creşterile de 16,03 Biblio
făcut
16,25 Arii c
COLECTIVULUI cutat. E ţinut în secret... trează un minus cam mare vom asigura realizarea rit producţie sînt de ordinul a prana
Mai mult, piesele care sînt la producţia de cărbune. mică şi integrală a sarci de la începutul anului — 16.45 Trag ci
Activitatea gazetei de pe expuse acum, se găseau şi Cauzele sînt mai multe. nilor de plan ale sectorului spunea un alt şef de briga 5 000—7.000 tone de cărbu 16,55 Folelo
rete „Electromecanica“, or anul trecut. Dar colectivul de muncă I. De curînd, în scopul eli dă — Ion Pintecan, de la ne. Am comparat, de ase Popul)
gan al organizaţiei de „Ghimpele“, alt supli de aici, sub conducerea or minării locurilor înguste şi sectorul II. Cum ? Prin bu menea, randamentele obţi Coree;
partid, sindicatului şi al or ment, avea o caricatură în ganizaţiei de partid, a ac neproductive, am trecut 2 na organizare şi disciplină. nute în aceleaşi perioade. 17,10 Crcato
ganizaţiei U.T.C. de la care un muncitor îndemna ţionat- cu fermitate şi con brigăzi de la sectorul II la La mine nu există nemo Creşterile,-sînt şi în aceas - Vid
U.UiM.R. Crişcior şi a su pe altul, să părăsească ser vingere, a eliminat o serie sectorul 1 — încă un argu tivate sau neînţelegere în tă privinţă evidente. 17.45 Atenţi
plimentelor şale este anco viciul mai repede şi se' în de neajunsuri, a soluţionat ment pentru realizarea şi tre ortaci. Am în brigadă — Atunci cînd avem va 18,05 Jurnal
film <
rată şi implicată în mod treba ce păzesc maiştrii din unele probleme şi azi acti depăşirea sarcinilor de plan oameni foarte buni, cum goane şi vagonete, cînd 18,20 Festiv.
direct în munca şi viaţa co tura a Il-a. Oamenii care vitatea minei urcă zi de zi Preparaţia Lupeni ne pri- „Ciuta
lectivului pe care o reflec încalcă disciplina, maiştrii spre potenţele reale. Acum, .meşte în condiţii optime ■Selecţi
colul
tă în mod veridic. Artico care nu controlează ce fac 3a I.M. Bărbăteni domneşte producţia, Roi putem veni Mureş
lele pozitive evidenţia muncitorii din subordine au o atmosferă robustă, toni LOCUL DE constant lâ plan — subli 18.40 Public
ză fruntaşii şi realiză nume concrete. Critica are fiantă. Oamenii muncesc ACTIUN E dqIVIU NĂ A: iyiiiVE mtOR nia tovarăşul ing. Dimitrie 13,50 1001 «1
rile lor, iar cele critice însă aici un caracter gene cu abnegaţie şi dăruire, SI CADRELOR DE CONDUCERE Simota, directorul I.M. Băr 10.00 Teleju
au o ţintă precisă. în- ral şi formal. „Ghimpele“ realizările sînt toţ mai bu băteni. Sigur, mai avem 15,15 In de
tr-un articol din ultima e- înţeapă pe alături, iar cri ne, cîştigurile de asemenea, încă greutăţi -şi neajunsuri, proicc
diţte intitulat „îmbunătăţi tica de la „Vitrina calităţii“ producţia de cărbune a mi la sectorul I. Aş mai men sînt Vasile Fad or, Valerian nu sîntem mulţumiţi cu ce ale Co
lua al
rea calităţii produselor — nu supără pe nimeni pen nei este mult superioară ţiona că toate cadrele noas Tăban, Mihai Samson şi al şi cu cît am realizat, ştim că num ist
sarcină de mare răspunde tru că nu critică pc ni faţă de acum 5—6 luni. tre tehnice sînt mai mult ţii. Acum experimentăm putem da mai mult, însă 19,30 Noi, f
re“, este vizată o problemă meni. Ce elemente au determi implicate în activitatea di noua tehnologie de exploa activitatea de azi este in 20.00 Tclecii
de stringentă actualitate şi Comitetul de partid al nat asemenea schimbări la rectă din abataj, activul tare într-un abataj cu front comparabil mai bună decît -.Mari
sînt subliniate ca o cerinţă I.M.M.R. trebuie să inter I.M. Bărbăteni ? nostru de partid este re scurt, echipat cu susţinere era în urmă cu 4—6 luni. a.ftori“
majoră, de prim ordin, în vină pentru a pune capăt — în primul rînd am partizat pe schimburi şi metalică şi sperăm să fa Vrem să o îmbunătăţim in — Pre
tărirea răspunderii persona formalismului ce se mani reuşit să facem mai multă brigăzi, pentru a coordo cem treabă bună. în cin continuare. Avem toate 21.40 Tclcjiu
le pentru calitatea muncii festă în această activitate ordine şi disciplină — ne na şi răspunde de produc stea Zilei minerului şi a condiţiile pentru aceasta. Şi
prestate, pentru piesa sau la sectorul II. spunea tovarăşul Vasile ţia formaţiilor de lucra, am zilei de 23 August, noi ne tehnice, şi materiale, şi u-
operaţia executată, sporirea Pupăzan, secretarul comite reorganizat unele brigăzi şi angajăm să extragem supli mane. Principalul este că JtAî
exigenţei controlului pe fa IN CENTRUL ATENŢIEI — tului de partid pe între compartimente de activita mentar sarcinilor de plan avem linie de front sufi
ze de operaţii, accentuîn- PROBLEMELE COMUNEI, prindere. N-am mai tolerat te, aşa incit treaba merge încă 100 tone de cărbune. cientă, că întregul colectiv
BUCUREŞ
du-se caracterul preventiv ALE CETĂŢENILOR nici o abatere de la disci acum mult mai bine. Un angajament la fel de este hotărit şi angajat -să dioprogram:
al acestui control. O bună activitate desfă plina de producţie, am luat La cele două sectoare mobilizator şi-a luat şi şe muncească mai bine, că se Radiojurnal
în „Vitrina calităţii“ sînt şoară gazeta comunală din chiar unele măsuri organi productive am discutat cu ful de brigadă Nicolae O- simte peste tot acea încre presei; 8,10
uiilor; 3,00
expuse produse bune şi Ribiţa. Aceasta, ca urmare zatorice care acum dau re cîţiva dintre cei mai buni prea, tot de la sectorul II. dere în propriile forţe. 9,05 ll&spiu
rele, indlcîndu-se denumi a preocupărilor comitetului zultatele scontate. De ase şefi de brigadă. Am reţi Noi vrem să dăm în cin Este în afară de orice nlor; 10,00
rea fiecărei piese, numele de partid, a secretarului ad menea, am rezolvat şi une nut din vorbele lor aceeaşi stea Zilei minerului 150 de îndoială că la mina Băr J0,05 Disc n
10.30 Report
celui care a executat-o, iar junct cu propaganda. Sînt le măsuri tehnice. Prin lu angajare şi fermitate în tone de căi’bune peste sar băteni se munceşte mai or lea socialisi
în cazul celor rebutate şi publicate materiale scurte na aprilie a.c., a intrat în acţiuni, aceeaşi dorinţă de cinile de plan. Cu oameni donat, mai disciplinat, că e- tece rcvoli
ce sumă i s-a imputat ce şi bogate în conţinut, efi funcţiune banda de trans a munci mai bine, de a da harnici şi inimoşi ca Iosif xistă hotărîrea fermă a în Buletin de
crofonul pi
lui vinovat. La rubrica: ciente. în ultima ediţie, la port — galeria de coastă mai mult cărbune patriei. Olteanu, Zaharia Ciuntuc, tregului colectiv de a ajun Buletin de
„Ştiaţi că...“ erau trecute rubrica „Cu ei ne mîn- Vîscoza, prin care am re Lucrurile sînt pe calea cea Nicolae Roşu, Gheorghe ge cît mai grabnic la plan, comoara fol
numele strungarilor Matieş drim“, erau afişate foto zolvat problema transpor bună — releva şeful de Brustur şi alţii ca ei vom de a recupera cît mai mult 12,35 Repere
13.00
De la
Gheorghe, care a rebutat grafiile cooperatorilor Sofia tului producţiei de cărbune brigadă Andronic Gramă- reuşi cu siguranţă să ne din restanţe, de a se în Clubul invit
un capac de lagăr, Cornel Jula, Elena Niţă şi Iosif din stratul XV. O mare a- zescu, de la sectorul I. De ţinem de cuvînt.' scrie în rîndul unităţilor «liojumal; ;
Gheorghe, care a rebutat Niţă, de la C.A.P. Ribiţa, tenţie am acordat-o deschi vreo 15 zile de cînd am miniere din bazinul Văii XXXV — <
cinci osii de vagoneţi, Doţ ale cetăţenilor Nicolae Ru derii de noi abataje, cum preluat o brigadă în totali La I.M. Bărbăteni, de 3 Jiului, care-şi realizează şi nirilor noas
16,40 Muzicii
Nicolae, care a rebutat un su, David Gheorghe, Au- este cel al lui Mihai Vărza- tate nouă într-un abataj luni de zile lucrurile merg depăşesc constant sarcinile Buletin de
capac de la maşina de în gustin Faur, Nicolae Josan ru, din blocul 1.2, stratul frontal din sectorul I, am mult mai. bine. Este mai de plan. Vom consemna cu limbii rom;
cărcat, -ale forjorilor Vlad din satul Dumbrava de III, echipat cu susţinere reuşit să închegăm multă ordine şi disciplină, plăcere asemenea rezultate formaţii de
Iară; 17,40
briga-. o
Petru şi Trifa Ion, care au Sus, Viorel Bad, secretarul metalică şi cel al lui An- . da, treaba merge bine, ne mai temeinică organizare bune ale minerilor de la 18.00 Orele s
executat robinete de slabă organizaţiei de partid şi dronic Grumăzescu, din a muncii, un climat de des Bărbăteni. preţi ai cin
calitate, iar la a doua ru Vasile Mihăiesc, deputat, stratul XV) echipat de ase depăşim zi de zi planul şi făşurare a activităţii anga- 20.30 Tot c
frumos.' 23
brică — „Produse de cali din satul Uibăreşti, Nicolae menea cu stîlpi hidraulici avem toate condiţiile ca de jant, ferm, mobilizator. Am Prin telex de la 23 August
tate'“ — erau expuse dife Lupea, din satul Crişan şi şi cu combină de tăiere. la 1 august a.c. să lucrăm pus faţă în faţă şi cîteva trimisul nostru denţe sonor
rite piese executate de Miron Vişa, din satul Ribi- Spre sfîrşitul acestei luni şi mai bine. Sîntem hotă- cifre. Realizările din peri DUMITRU GHEONEA tr-o oră; ;
stop muzica
muncitorii Victor Micu, Sa cioara, fruntaşi în muncă, TIMIŞOAl
bin Litra, Candin Leahu, în activitatea obştească, la tualiţ&tca r;
Gheorghe Bulzan, Avram contractarea şi livrarea de Succesele unui colectiv harnic înregistrări
Rusu, Teodor Bulza, Ion Di- carne şi lapte la fondul de rul ostăşi
Emisiunea
neş II, Cornel Guguţă şi al stat. Colectivul oficiului poştal nul a fost îndeplinit în pro actualitatea
ţii. Aceste rubrici de îa în articolul „Iniţiative din cartierul „Dacia“ Deva porţie de 104 la sută, iar rături de v
la telegraf a fost depăşit cu
rezultate
meritorii
în
obţine
„Vitrina calităţii“ au darul lăudabile“ era evidenţiată realizarea atribuţîunilor ce 29 la sută. Colectivul oficiu suprafaţă;
muzică p
de a-i mobiliza pe oameni hotărîrea tinerilor din or îi revin, în condiţiile asigu lui închină succesele ' sale Emisiunea
să urmeze exemplul frunta ganizaţia U.T.C. a comunei rării unei serviri de calita celor două evenimente isto ciul literat
şilor, să fie mai atenţi, să de a presta peste 100 ore te. După cum ne spunea rice ale acestui an : a 35-a naclul llti
ea“ al blb
muncească mai bine, să în de muncă patriotică la a- Vasiliea Gireadă, diriginta aniversare a eliberării pa Timiş; 19,
tărească autocontrolul. menajarea casei memoriale unităţii, pe primele 0 luni triei şi Congresul al XII- pentru casi
capitolul
la
acest
an,
din
„Crişan“, din satul cu ace lea al partidului. (V. S. co
FORMALISMUL — corespondenţă-mesagerii pla- respondent).
O BOALA VECHE laşi nume şi activitatea de
pusă de ei. De asemenea,
Comitetul de partid de la la panoul intitulat sugestiv 0.A.P. Haţeg şi-a onorat prevederile
sectorul II vagoane marfă „Faptul zilei", erau expuse
DEVA:
de la I.M.M.R. Simeria nu documentele plenarei co stepă (Bat
se ocupă cu răspunderea mune a C.C. al P.C.R. şi Sa fondul de stat re (Arta);
cuvenită de activitatea ga Consiliului Suprem al Dez Concomitent cu apropierea demn de urmat şi ^Te~ alte îDi.“...— ser.
zetei de perete, a suplimen voltării Economice şi Socia de finalizare a secerişului, cooperative agricole. Rezul de Vară) ;
telor sale. Aşa se explică fap le a României din 4—5 iu C.A.P. Haţeg şi-a onorat e- tatele pozitive înregistrate Alibi pc
(Flacăra);
tul că o perioadă îndelun lie a.c. — cuvîntarea tova ¡xeînplar prevederile la fon oglindesc eforturile depuse rille I-Il
gată de timp gazeta de pe- răşului Nicolae Ceauşescu, dul de stat, predînd la baza îndeosebi de mecanizatori Masca de
zebel
(Coi
f-ete şi-a încetat activita hotărîrile adoptate. Activi de recepţie întreaga canti pentru aplicarea tehnologii TROŞANI
tea. Nici acum (în ziua de tatea de aici este caracte tate de grîu stabilită. De lor Înaintate şi sporirea re — seriile
17 iulie a.ci), la gazetă nu rizată de operativitate, de menţionat că şi la orz, uni coltelor la hectar la cultu Compania
tatea a predat suplimentar o
rile de cereale păioase. La
sînt articole. La „Vitrina orientare spre oglindirea Prepaţla cărbunelui Coro eşti : Strungarul Ernest Blro cantitate mai mare cu 10 la orz, spre exemplu, recolta a de lună
Imposibila
calităţii“ sînt expuse piese problemelor actuale. «lin cadrul atelierului mecanic al întreprinderii cxecutind cu sută faţă de cea planificată, fost mai mare cu peste 1300 goste- (R'
atenţie una din piesele încredinţate lui spre realizare.
bune şi rele, se indică de- N. BADIU Foto : ŞTEFAN NEMECSEK oferind astfel un exemplu kg decît cea ■ prevăzută. PENI: Vi
(Cultural);
în zbor
VULCAN:
(Mimciorcs
Desfăşurată într-un cli Darea de seamă, ca şi o eursle ciu<
mat muncitoresc, de exi Exigenţă maximă pentru soluţionarea problemelor bună parte a celor care au PETRII. A:
genţă, adunarea reprezen- luat cuvîntul, au remarcat (Muncltore
Ai
tanţilor - oamenilor muncii că aici există încă rezerve Braţele URI
resc);
de la Exploatarea minieră de care depinde soarta producţiei considerabile pentru noi sari (7 No
Ghelari a aşezat în centrul împliniri pe toate ; planu Trenul de
GU
dezbaterii cele mai impor obţinerea acestor rezultate mineri, ingineri, tehnicieni deri apreciindu-se, pe bună mineral Iordache Scînteie, rile. în perioada supusă a- roşie); prea
pod
tante probleme de care de au adus-o brigăzile condu de la E.M. Ghelari ii în dreptate, că de acesta de ing. Kovacs Francise şi nalizei la E.M. Ghelari s-au nerul) ;
pinde succesul îndeplinirii se de comuniştii Gheorghe cheiat prima jumătate a pinde nivelul producţiei. La alţii au criticat cu toată as înregistrat nu mai puţin de periculoasa
(Patria) ; .
sarcinilor de plan pe cel Braşoveanu, Vasile Pînza- anului cu rezultate bune. acest capitol au fost adre primea calitatea acestei ac 3 511 zile absenţe nemotiva torul (Flac
de-al doilea semestru al a- ru, Mihai Gîlcă, Ghera- Adunarea reprezentanţilor sate critici aspre consiliu tivităţi. Modul în care se te, 344 zile învoiri şi un BAI: Lanţ
nului. sim I. Mureşan, Gherasim însă nu s-a rezumat la evi lui oamenilor muncii pen desfăşoară reparaţiile este mare număr de zile de con seriile I-I!
Prima jumătate a anului T. Mureşan, Aristide Coz- de natură să frîneze efor cedii medicale. Unii vorbi tură); HA'
(Pc
tăcerii
a fost marcată de re ma, Vasile Jurj, Vasile Co- tul colectivului de mineri tori însă au arătat că este Albinele s;
zultate bune, din care man, Vasile Stan, de echi Autocondueorea muncitoreasca pentru îndeplinirea sarcini necesar ca problemele dis Principiul
amintim : au fost extrase pele de lăcătuşi şi electri lor. în răspunsul dat criti ciplinei să fie văzute şi în dc cultură'
(1
tlmiştli
peste plan 2 960 tone de mi cieni conduse de Romulus în acţiune cilor formulate, inginerul laturile lor mai subtile, Plopii de
nereu brut, productivitatea Talfeş, Ioan Burlacu, Pali Ionel Darie, director ener cum ar fi calitatea muncii tulul (Lui
muncii a fost depăşită cu Arpad, Gomboş Francise denţierea acestora, ci a tre tru inconsecvenţa cu care getic al I.M. Hunedoara, a celor care se prezintă la Magazinul
1,29 la sută ; volumul de şi alţii. *• cut la o analiză profundă acţionează în finalizarea u- subliniat că întreaga acti lucru, fapt scăpat de cele (Alincrul).
investiţii a fost depăşit cu S-a relevat faptul că în şi exigentă a unor fenome nor lucrări de investiţii im vitate de reparaţii şi între mai multe ori. Adunarea a
2,9 milioane lei; s-au reali perioada analizată consiliul ne negative ce se mai ma portante. Sînt unele obiec ţineri a întreprinderii se a- conchis la acest capitol că
zat peste plan 1 808 ml lu oamenilor muncii şi comi nifestă în activitatea colec tive, între care instalaţia llă într-o fază de reorga este nevoie ca întreaga
crări de- pregătiri, ceea ce tetul sindicatului, sub con tivului. în esenţă, dezbate cu skip, pentru a căror fi nizare, punîndu-se bazele muncă politico-educativă să
a determinat intrarea în ducerea organizaţiei de rea s-a centrat asupra a nalizare s-au stabilit cîteva unei munci de anvergură, fie orientată mai ferm, cu Timpul
ziua de' 25
producţie a 7 abataje. Intre partid, aij acordat o aten trei probleme de primă în termene, iar instalaţia în mai bine şi mai sistematic o intensitate sporită în di general ir
lucrările de investiţii mai ţie sporită problemelor no semnătate pentru eficienţa cauză nu este finalizată nici ordonată şi că aceasta îşi recţia întăririi disciplinei în variabil,
importante finalizate în a- dale ale producţiei, cum muncii în cea de a doua pînă în prezent. în aceste pune, deocamdată, ampren muncă. sînt pos
ceastă perioadă amintim Lsînt: organizarea mai bună jumătate a anului. condiţii, planul de măsuri ta asupra promptitudinii şi Prin abordarea deschisă, ploaie şl i
ce. Vtntul
funicularul CrăciuneaSa — a producţiei şi a muncii, Manifestînd un dezvoltat adoptat în adunare a tre calităţii, dar că în viitor cu claritate şi fermitate a moderat
Ghelari în vederea trans devansarea lucrărilor de in simţ de prevedere, partici buit să fie reîncărcat cu lucrurile vor intra pe un realităţilor adunarea s-a Temperaţii
portării materialului pentru vestiţii şi de pregătire, re panţii la dezbatere, între prevederi vechi, ceea ce so făgaş normal. constituit într-un autentic cuprinsă l
de, iar ten
umplerea golurilor. în a- ducerea consumurilor spe care maistrul Vasile Ţenţ, licită eforturi suplimentare O bună parte a vieţii şi forum al democraţiei mun între 23 ţ
ceeaşi perioadă, colectivul cifice, introducerea pe sca inginerul Nicolae Jurcoane, pentru întregul colectiv. muncii colectivului, a suc citoreşti, jalonînd tot atît alocuri <
a economisit 1 079 mc lemn ră mai largă a progresului mineral Vasile Jurj şi alţii Cea de a doua problemă, ceselor şi lipsurilor, nu de limpede direcţiile de ac neaţa. mun
La
de mină. şi 517 000 kWh >e- tehnic, ridicarea calificării au analizat în amănunţime larg dezbătută, se referă la fost abordate din punctul ţiune pentru cea de a doua instabila t
nergie electrică. minerilor, a celorlalţi mun modul în care se îndepli activitatea de reparaţii a u- de Vedere al comportamen jumătate a anului. noros. Voi
Adunarea a apreciat că o citori. nesc prevederile programu tilajelor şi instalaţiilor. To tului în muncă, al spiritu ploaie îns
contribuţie importantă în Altfel spus, colectivul de lui de investiţii şi deschi varăşii ing. Simion Mariş, lui de ordine şi disciplină. CORNEL ARMEANU cărcări el