Page 85 - Drumul_socialismului_1979_07
P. 85

DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 675;
         r»g. 2


          gazetele de perete în coneurs                        La un. Bărbăteni Producţia de cărbune - in continuă creştere


                ÎN PAS CU            numirea   lor,   dar   se   uită                                                                           oada  1—-22  iulie  a.c.,  şi  din   16,oi) Telex
             CERINŢELE VIEŢII,       ce-i   mai   important:   nu­  De   la   începutul   acestui   vom  deschide  un  nou  aba­  rîţi   să   scoatem   mina   din   aceleaşi   perioade   ale   luni­
                                                                                                                                           şi-a
                                                                                                                             Brigada
                                                                                                                                     mea
            CU PREOCUPĂRILE          mele  celor  care  le-au  exe­  an,   I.M.   Bărbăteni   înregis­  taj  cu  front  scurt,  prin  care   impas.   lună   de   lună   planul   lor   anterioare.   Creşterile   de   16,03 Biblio
                                                                                                                     făcut
                                                                                                                                                                            16,25 Arii c
               COLECTIVULUI          cutat.   E   ţinut   în   secret...   trează  un  minus  cam  mare   vom   asigura   realizarea   rit­     producţie  sînt  de  ordinul  a   prana
                                     Mai  mult,  piesele  care  sînt   la   producţia   de   cărbune.   mică   şi   integrală   a   sarci­  de   la   începutul   anului   —   16.45 Trag ci
            Activitatea  gazetei  de  pe­  expuse  acum,  se  găseau  şi   Cauzele sînt mai multe.  nilor  de  plan  ale  sectorului   spunea  un  alt  şef  de  briga­  5  000—7.000  tone  de  cărbu­  16,55 Folelo
          rete   „Electromecanica“,   or­  anul trecut.          Dar   colectivul   de   muncă   I.  De  curînd,  în  scopul  eli­  dă  —  Ion  Pintecan,  de  la   ne.  Am  comparat,  de  ase­  Popul)
          gan   al   organizaţiei   de   „Ghimpele“,   alt   supli­  de  aici,  sub  conducerea  or­  minării   locurilor   înguste   şi   sectorul  II.  Cum  ?  Prin  bu­  menea,   randamentele   obţi­  Coree;
          partid,  sindicatului  şi  al  or­  ment,  avea  o  caricatură  în   ganizaţiei  de  partid,  a  ac­  neproductive,   am   trecut   2   na   organizare   şi   disciplină.   nute   în   aceleaşi   perioade.   17,10 Crcato
          ganizaţiei   U.T.C.   de   la   care   un   muncitor   îndemna   ţionat-  cu  fermitate  şi  con­  brigăzi  de  la  sectorul  II  la   La   mine   nu   există   nemo­  Creşterile,-sînt   şi   în   aceas­  - Vid
          U.UiM.R.  Crişcior  şi  a  su­  pe  altul,  să  părăsească  ser­  vingere,  a  eliminat  o  serie   sectorul  1  —  încă  un  argu­  tivate   sau   neînţelegere   în­  tă privinţă evidente.  17.45 Atenţi
          plimentelor   şale   este   anco­  viciul  mai  repede  şi  se'  în­  de   neajunsuri,   a   soluţionat   ment   pentru   realizarea   şi   tre   ortaci.   Am   în   brigadă   —  Atunci  cînd  avem  va­  18,05 Jurnal
                                                                                                                                                                                film <
          rată   şi   implicată   în   mod   treba  ce  păzesc  maiştrii  din   unele  probleme  şi  azi  acti­  depăşirea sarcinilor de plan  oameni foarte buni, cum  goane   şi   vagonete,   cînd   18,20 Festiv.
          direct  în  munca  şi  viaţa  co­  tura   a   Il-a.   Oamenii   care   vitatea  minei  urcă  zi  de  zi                               Preparaţia   Lupeni   ne   pri-   „Ciuta
          lectivului  pe  care  o  reflec­  încalcă   disciplina,   maiştrii   spre   potenţele   reale.   Acum,                                .meşte   în   condiţii   optime   ■Selecţi
                                                                                                                                                                               colul
          tă  în  mod  veridic.  Artico­  care  nu  controlează  ce  fac   3a   I.M.   Bărbăteni   domneşte                                     producţia,   Roi   putem   veni   Mureş
          lele   pozitive   evidenţia­  muncitorii   din   subordine   au   o   atmosferă   robustă,   toni­                      LOCUL DE      constant  lâ  plan  —  subli­  18.40  Public
          ză   fruntaşii   şi   realiză­  nume   concrete.   Critica   are   fiantă.   Oamenii   muncesc   ACTIUN E dqIVIU NĂ A: iyiiiVE mtOR   nia   tovarăşul   ing.   Dimitrie   13,50 1001 «1
          rile   lor,   iar   cele   critice   însă  aici  un  caracter  gene­  cu   abnegaţie   şi   dăruire,   SI CADRELOR DE CONDUCERE       Simota,  directorul  I.M.  Băr­  10.00  Teleju
          au   o   ţintă   precisă.   în-   ral   şi   formal.   „Ghimpele“   realizările  sînt  toţ  mai  bu­                                  băteni.   Sigur,   mai   avem   15,15 In de
          tr-un  articol  din  ultima  e-   înţeapă  pe  alături,  iar  cri­  ne,   cîştigurile   de   asemenea,                                încă   greutăţi   -şi   neajunsuri,   proicc
          diţte   intitulat   „îmbunătăţi­  tica  de  la  „Vitrina  calităţii“   producţia  de  cărbune  a  mi­  la  sectorul  I.  Aş  mai  men­  sînt  Vasile  Fad  or,  Valerian   nu  sîntem  mulţumiţi  cu  ce   ale  Co
                                                                                                                                                                               lua  al
          rea   calităţii   produselor   —   nu  supără  pe  nimeni  pen­  nei   este   mult   superioară   ţiona  că  toate  cadrele  noas­  Tăban,  Mihai  Samson  şi  al­  şi  cu  cît  am  realizat,  ştim  că   num  ist
          sarcină   de   mare   răspunde­  tru   că   nu   critică   pc   ni­  faţă de acum 5—6 luni.  tre   tehnice   sînt   mai   mult   ţii.   Acum   experimentăm   putem   da   mai   mult,   însă   19,30 Noi, f
          re“,  este  vizată  o  problemă   meni.                 Ce   elemente   au   determi­  implicate   în   activitatea   di­  noua   tehnologie   de   exploa­  activitatea   de   azi   este   in­  20.00  Tclecii
          de   stringentă   actualitate   şi   Comitetul   de   partid   al   nat   asemenea   schimbări   la   rectă   din   abataj,   activul   tare  într-un  abataj  cu  front   comparabil   mai   bună   decît   -.Mari
          sînt  subliniate  ca  o  cerinţă   I.M.M.R.   trebuie   să   inter­  I.M. Bărbăteni ?  nostru   de   partid   este   re­  scurt,   echipat   cu   susţinere   era  în  urmă  cu  4—6  luni.   a.ftori“
          majoră,  de  prim  ordin,  în­  vină   pentru   a   pune   capăt   —   în   primul   rînd   am   partizat   pe   schimburi   şi   metalică   şi   sperăm   să   fa­  Vrem  să  o  îmbunătăţim  in   — Pre
          tărirea   răspunderii   persona­  formalismului   ce   se   mani­  reuşit  să  facem  mai  multă   brigăzi,   pentru   a   coordo­  cem   treabă   bună.   în   cin­  continuare. Avem toate  21.40 Tclcjiu
          le   pentru   calitatea   muncii   festă   în   această   activitate   ordine   şi   disciplină   —   ne   na  şi  răspunde  de  produc­  stea   Zilei   minerului   şi   a   condiţiile   pentru  aceasta.   Şi
          prestate,   pentru   piesa   sau   la sectorul II.    spunea   tovarăşul   Vasile   ţia  formaţiilor  de  lucra,  am   zilei  de  23  August,  noi  ne   tehnice,  şi  materiale,  şi  u-
          operaţia   executată,   sporirea                      Pupăzan,   secretarul   comite­  reorganizat   unele   brigăzi   şi   angajăm  să  extragem  supli­  mane.   Principalul   este   că   JtAî
          exigenţei  controlului  pe  fa­  IN CENTRUL ATENŢIEI —   tului   de   partid   pe   între­  compartimente   de   activita­  mentar   sarcinilor   de   plan   avem   linie   de   front   sufi­
          ze   de   operaţii,   accentuîn-   PROBLEMELE COMUNEI,   prindere.   N-am   mai   tolerat   te,   aşa   incit   treaba   merge   încă  100  tone  de  cărbune.   cientă,   că   întregul   colectiv
                                                                                                                                                                             BUCUREŞ
          du-se   caracterul   preventiv   ALE CETĂŢENILOR      nici  o  abatere  de  la  disci­  acum mult mai bine.  Un   angajament   la   fel   de   este   hotărit   şi   angajat   -să   dioprogram:
          al acestui control.          O   bună   activitate   desfă­  plina  de  producţie,  am  luat   La   cele   două   sectoare   mobilizator  şi-a  luat  şi  şe­  muncească  mai  bine,  că  se   Radiojurnal
            în   „Vitrina   calităţii“   sînt   şoară   gazeta   comunală   din   chiar   unele   măsuri   organi­  productive   am   discutat   cu   ful  de  brigadă  Nicolae  O-   simte  peste  tot  acea  încre­  presei; 8,10
                                                                                                                                                                            uiilor; 3,00
          expuse   produse   bune   şi   Ribiţa.   Aceasta,   ca   urmare   zatorice  care  acum  dau  re­  cîţiva   dintre   cei   mai   buni   prea,  tot  de  la  sectorul  II.   dere în propriile forţe.  9,05 ll&spiu
          rele,   indlcîndu-se   denumi­  a   preocupărilor   comitetului   zultatele   scontate.   De   ase­  şefi   de   brigadă.   Am   reţi­  Noi  vrem  să  dăm  în  cin­  Este   în   afară   de   orice   nlor; 10,00
          rea   fiecărei   piese,   numele   de  partid,  a  secretarului  ad­  menea,  am  rezolvat  şi  une­  nut  din  vorbele  lor  aceeaşi   stea  Zilei  minerului  150  de   îndoială   că   la   mina   Băr­  J0,05 Disc n
                                                                                                                                                                            10.30  Report
          celui  care  a  executat-o,  iar   junct   cu   propaganda.   Sînt   le  măsuri  tehnice.  Prin  lu­  angajare   şi   fermitate   în   tone  de  căi’bune  peste  sar­  băteni  se  munceşte  mai  or­  lea socialisi
          în   cazul   celor   rebutate   şi   publicate   materiale   scurte   na  aprilie  a.c.,  a  intrat  în   acţiuni,   aceeaşi   dorinţă   de   cinile  de  plan.  Cu  oameni   donat,  mai  disciplinat,  că  e-   tece rcvoli
          ce  sumă  i  s-a  imputat  ce­  şi  bogate  în  conţinut,  efi­  funcţiune   banda   de   trans­  a  munci  mai  bine,  de  a  da   harnici   şi   inimoşi   ca  Iosif   xistă  hotărîrea  fermă  a  în­  Buletin de
                                                                                                                                                                            crofonul pi
           lui   vinovat.   La   rubrica:   ciente.  în  ultima  ediţie,  la   port   —   galeria   de   coastă   mai   mult   cărbune   patriei.   Olteanu,   Zaharia   Ciuntuc,   tregului  colectiv  de  a  ajun­  Buletin de
           „Ştiaţi   că...“   erau   trecute   rubrica   „Cu   ei   ne   mîn-   Vîscoza,  prin  care  am  re­  Lucrurile  sînt  pe  calea  cea   Nicolae   Roşu,   Gheorghe   ge  cît  mai  grabnic  la  plan,   comoara fol
           numele   strungarilor   Matieş   drim“,   erau   afişate   foto­  zolvat   problema   transpor­  bună   —   releva   şeful   de   Brustur  şi  alţii  ca  ei  vom   de  a  recupera  cît  mai  mult   12,35 Repere
                                                                                                                                                                            13.00
                                                                                                                                                                                 De  la
          Gheorghe,   care   a   rebutat   grafiile   cooperatorilor   Sofia   tului   producţiei   de   cărbune   brigadă   Andronic   Gramă-   reuşi   cu   siguranţă   să   ne   din  restanţe,  de  a  se  în­  Clubul   invit
           un  capac  de  lagăr,  Cornel   Jula,   Elena   Niţă   şi   Iosif   din  stratul  XV.  O  mare  a-   zescu,  de  la  sectorul  I.  De   ţinem de cuvînt.'  scrie   în   rîndul   unităţilor   «liojumal;   ;
           Gheorghe,   care   a   rebutat   Niţă,   de   la   C.A.P.   Ribiţa,   tenţie   am  acordat-o   deschi­  vreo  15  zile  de  cînd  am   miniere   din   bazinul   Văii   XXXV  —  <
           cinci  osii  de  vagoneţi,  Doţ   ale   cetăţenilor   Nicolae   Ru­  derii   de   noi   abataje,   cum   preluat  o  brigadă  în  totali­  La  I.M.  Bărbăteni,  de  3   Jiului,   care-şi   realizează   şi   nirilor   noas
                                                                                                                                                                            16,40  Muzicii
           Nicolae,  care  a  rebutat  un   su,   David   Gheorghe,   Au-   este  cel  al  lui  Mihai  Vărza-   tate   nouă   într-un   abataj   luni  de  zile  lucrurile  merg   depăşesc   constant   sarcinile   Buletin   de
           capac  de  la  maşina  de  în­  gustin   Faur,   Nicolae   Josan   ru,   din   blocul   1.2,   stratul   frontal   din   sectorul   I,   am   mult   mai.   bine.   Este   mai   de  plan.  Vom  consemna  cu   limbii   rom;
           cărcat,   -ale   forjorilor   Vlad   din   satul   Dumbrava   de   III,   echipat   cu   susţinere   reuşit   să   închegăm   multă   ordine   şi   disciplină,   plăcere   asemenea   rezultate   formaţii   de
                                                                                                                                                                            Iară; 17,40
                                                                                                               briga-.  o
           Petru  şi  Trifa  Ion,  care  au   Sus,   Viorel   Bad,   secretarul   metalică  şi  cel  al  lui  An-   .  da,  treaba  merge  bine,  ne   mai   temeinică   organizare   bune   ale   minerilor   de   la   18.00 Orele s
           executat   robinete   de   slabă   organizaţiei   de   partid   şi   dronic   Grumăzescu,   din            a  muncii,  un  climat  de  des­  Bărbăteni.          preţi ai cin
           calitate,  iar  la  a  doua  ru­  Vasile   Mihăiesc,   deputat,   stratul  XV)  echipat  de  ase­  depăşim  zi  de  zi  planul  şi   făşurare   a   activităţii   anga-   20.30  Tot c
                                                                                                                                                                            frumos.' 23
           brică  —  „Produse  de  cali­  din   satul   Uibăreşti,   Nicolae   menea   cu   stîlpi   hidraulici   avem  toate  condiţiile  ca  de   jant,   ferm,   mobilizator.   Am   Prin telex de la   23 August
           tate'“  —  erau  expuse  dife­  Lupea,  din  satul  Crişan  şi   şi   cu   combină   de   tăiere.   la  1  august  a.c.  să  lucrăm   pus  faţă  în  faţă  şi  cîteva   trimisul nostru   denţe sonor
           rite   piese   executate   de   Miron  Vişa,  din  satul  Ribi-   Spre sfîrşitul acestei luni  şi mai bine. Sîntem hotă-  cifre. Realizările din peri­  DUMITRU GHEONEA  tr-o oră; ;
                                                                                                                                                                            stop muzica
           muncitorii  Victor  Micu,  Sa­  cioara,   fruntaşi   în   muncă,                                                                                                  TIMIŞOAl
           bin   Litra,   Candin   Leahu,   în   activitatea   obştească,   la                                                                                              tualiţ&tca r;
           Gheorghe   Bulzan,   Avram   contractarea   şi   livrarea   de                                                     Succesele unui colectiv harnic                înregistrări
           Rusu,  Teodor  Bulza,  Ion  Di-   carne  şi  lapte  la  fondul  de                                                                                               rul ostăşi
                                                                                                                                                                            Emisiunea
           neş  II,  Cornel  Guguţă  şi  al­  stat.                                                                     Colectivul   oficiului   poştal   nul  a  fost  îndeplinit  în  pro­  actualitatea
           ţii.   Aceste   rubrici   de   îa   în   articolul   „Iniţiative                                           din   cartierul   „Dacia“   Deva   porţie  de  104  la  sută,  iar   rături de v
                                                                                                                                                 la  telegraf  a  fost  depăşit  cu
                                                                                                                            rezultate
                                                                                                                                    meritorii
                                                                                                                                             în
                                                                                                                      obţine
           „Vitrina   calităţii“   au   darul   lăudabile“   era   evidenţiată                                        realizarea   atribuţîunilor   ce   29  la  sută.  Colectivul  oficiu­  suprafaţă;
                                                                                                                                                                            muzică p
           de  a-i  mobiliza  pe  oameni   hotărîrea   tinerilor   din   or­                                          îi  revin,  în  condiţiile  asigu­  lui  închină  succesele  '  sale   Emisiunea
           să  urmeze  exemplul  frunta­  ganizaţia   U.T.C.   a   comunei                                            rării  unei  serviri  de  calita­  celor  două  evenimente  isto­  ciul literat
           şilor,  să  fie  mai  atenţi,  să   de  a  presta  peste  100  ore                                         te.   După   cum   ne   spunea   rice  ale  acestui  an  :  a  35-a   naclul llti
                                                                                                                                                                            ea“ al blb
           muncească  mai  bine,  să  în­  de   muncă   patriotică   la   a-                                          Vasiliea   Gireadă,   diriginta   aniversare   a   eliberării   pa­  Timiş; 19,
           tărească autocontrolul.    menajarea   casei   memoriale                                                   unităţii,  pe  primele  0  luni   triei   şi   Congresul   al   XII-   pentru casi
                                                                                                                                        capitolul
                                                                                                                                     la
                                                                                                                           acest
                                                                                                                                an,
                                                                                                                      din
                                      „Crişan“,  din  satul  cu  ace­                                                                            lea  al  partidului.  (V.  S.  co­
              FORMALISMUL     —                                                                                       corespondenţă-mesagerii pla-  respondent).
               O BOALA VECHE         laşi  nume  şi  activitatea  de­
                                      pusă   de   ei.   De  asemenea,
             Comitetul  de  partid  de  la   la   panoul   intitulat   sugestiv                                          0.A.P. Haţeg şi-a onorat prevederile
           sectorul   II   vagoane   marfă   „Faptul   zilei",   erau   expuse
                                                                                                                                                                             DEVA:
           de  la  I.M.M.R.  Simeria  nu   documentele   plenarei   co­                                                                                                     stepă   (Bat
           se   ocupă   cu   răspunderea   mune  a  C.C.  al  P.C.R.  şi                                                             Sa fondul de stat                      re   (Arta);
           cuvenită   de   activitatea   ga­  Consiliului  Suprem  al  Dez­                                             Concomitent   cu   apropierea   demn  de  urmat  şi  ^Te~  alte   îDi.“...—  ser.
           zetei  de  perete,  a  suplimen­  voltării  Economice  şi  Socia­                                          de   finalizare   a   secerişului,   cooperative   agricole.   Rezul­  de  Vară)  ;
           telor  sale.  Aşa  se  explică  fap­  le  a  României  din  4—5  iu­                                       C.A.P.  Haţeg  şi-a  onorat  e-   tatele   pozitive   înregistrate   Alibi   pc
                                                                                                                                                                            (Flacăra);
           tul  că  o  perioadă  îndelun­  lie  a.c.  —  cuvîntarea  tova­                                            ¡xeînplar  prevederile  la  fon­  oglindesc   eforturile   depuse   rille   I-Il
           gată  de  timp  gazeta  de  pe-   răşului   Nicolae   Ceauşescu,                                           dul  de  stat,  predînd  la  baza   îndeosebi   de   mecanizatori   Masca   de
                                                                                                                                                                            zebel
                                                                                                                                                                                 (Coi
           f-ete   şi-a   încetat   activita­  hotărîrile   adoptate.   Activi­                                       de   recepţie   întreaga   canti­  pentru   aplicarea   tehnologii­  TROŞANI
           tea.  Nici  acum  (în  ziua  de   tatea  de  aici  este  caracte­                                          tate   de   grîu   stabilită.   De   lor  Înaintate  şi  sporirea  re­  —   seriile
           17  iulie  a.ci),  la  gazetă  nu   rizată   de   operativitate,   de                                      menţionat  că  şi  la  orz,  uni­  coltelor  la  hectar  la  cultu­  Compania
                                                                                                                      tatea  a  predat  suplimentar  o
                                                                                                                                                 rile  de  cereale  păioase.  La
           sînt   articole.   La   „Vitrina   orientare   spre   oglindirea   Prepaţla   cărbunelui   Coro   eşti  :  Strungarul   Ernest  Blro   cantitate  mai  mare  cu  10  la   orz,  spre  exemplu,  recolta  a   de   lună
                                                                                                                                                                            Imposibila
           calităţii“   sînt   expuse   piese   problemelor actuale.  «lin  cadrul  atelierului  mecanic  al  întreprinderii  cxecutind  cu   sută  faţă  de  cea  planificată,   fost  mai  mare  cu  peste  1300   goste-   (R'
                                                                  atenţie una din piesele încredinţate lui spre realizare.
           bune şi rele, se indică de-              N. BADIU                                   Foto : ŞTEFAN NEMECSEK  oferind astfel un exemplu  kg decît cea ■ prevăzută.  PENI:   Vi
                                                                                                                                                                            (Cultural);
                                                                                                                                                                            în   zbor
                                                                                                                                                                            VULCAN:
                                                                                                                                                                            (Mimciorcs
             Desfăşurată   într-un   cli­                                                                                                        Darea  de  seamă,  ca  şi  o   eursle   ciu<
           mat   muncitoresc,   de   exi­    Exigenţă maximă pentru soluţionarea problemelor                                                     bună  parte  a  celor  care  au   PETRII.  A:
           genţă,   adunarea   reprezen-                                                                                                         luat   cuvîntul,   au   remarcat   (Muncltore
                                                                                                                                                                                   Ai
           tanţilor   -   oamenilor   muncii                                                                                                     că  aici  există  încă  rezerve   Braţele   URI
                                                                                                                                                                            resc);
           de   la   Exploatarea   minieră                  de care depinde soarta producţiei                                                    considerabile   pentru   noi   sari  (7  No
           Ghelari  a  aşezat  în  centrul                                                                                                       împliniri  pe  toate  ;  planu­  Trenul   de
                                                                                                                                                                                  GU
           dezbaterii   cele   mai   impor­  obţinerea   acestor   rezultate   mineri,   ingineri,   tehnicieni   deri   apreciindu-se,   pe   bună   mineral   Iordache   Scînteie,   rile.  în  perioada  supusă  a-   roşie);   prea
                                                                                                                                                                            pod
           tante  probleme  de  care  de­  au   adus-o   brigăzile   condu­  de  la  E.M.  Ghelari  ii  în­  dreptate,  că  de  acesta  de­  ing.   Kovacs   Francise   şi   nalizei  la  E.M.  Ghelari  s-au   nerul)  ;
           pinde   succesul   îndeplinirii   se   de   comuniştii   Gheorghe   cheiat   prima   jumătate   a   pinde   nivelul   producţiei.   La   alţii  au  criticat  cu  toată  as­  înregistrat  nu  mai  puţin  de   periculoasa
                                                                                                                                                                            (Patria)  ;  .
           sarcinilor   de   plan   pe   cel   Braşoveanu,   Vasile   Pînza-   anului   cu   rezultate   bune.   acest  capitol  au  fost  adre­  primea   calitatea   acestei   ac­  3  511  zile  absenţe  nemotiva­  torul   (Flac
           de-al  doilea  semestru  al  a-   ru,   Mihai   Gîlcă,   Ghera-   Adunarea   reprezentanţilor   sate   critici   aspre   consiliu­  tivităţi.   Modul   în   care   se   te,  344  zile  învoiri  şi  un   BAI:   Lanţ
           nului.                     sim   I.   Mureşan,   Gherasim   însă nu s-a rezumat la evi­  lui oamenilor muncii pen­  desfăşoară   reparaţiile   este   mare  număr  de  zile  de  con­  seriile   I-I!
             Prima   jumătate   a   anului   T.   Mureşan,   Aristide   Coz-                                          de  natură  să  frîneze  efor­  cedii   medicale.   Unii   vorbi­  tură);   HA'
                                                                                                                                                                                  (Pc
                                                                                                                                                                            tăcerii
           a   fost   marcată   de   re­  ma,  Vasile  Jurj,  Vasile  Co-                                             tul   colectivului   de   mineri   tori  însă  au  arătat  că  este   Albinele   s;
           zultate   bune,   din   care   man,  Vasile  Stan,  de  echi­       Autocondueorea muncitoreasca           pentru   îndeplinirea   sarcini­  necesar   ca   problemele   dis­  Principiul
           amintim   :   au   fost   extrase   pele  de  lăcătuşi  şi  electri­                                       lor.  în  răspunsul  dat  criti­  ciplinei  să  fie  văzute  şi  în   dc   cultură'
                                                                                                                                                                                   (1
                                                                                                                                                                            tlmiştli
           peste  plan  2  960  tone  de  mi­  cieni   conduse   de   Romulus          în acţiune                     cilor   formulate,   inginerul   laturile   lor   mai   subtile,   Plopii   de
           nereu   brut,   productivitatea   Talfeş,   Ioan   Burlacu,   Pali                                         Ionel   Darie,   director   ener­  cum  ar  fi  calitatea  muncii   tulul   (Lui
           muncii   a   fost   depăşită   cu   Arpad,   Gomboş   Francise   denţierea  acestora,  ci  a  tre­  tru   inconsecvenţa   cu   care   getic  al  I.M.  Hunedoara,  a   celor   care   se   prezintă   la   Magazinul
           1,29  la  sută  ;  volumul  de   şi alţii. *•         cut   la   o   analiză   profundă   acţionează   în   finalizarea   u-   subliniat   că   întreaga   acti­  lucru,   fapt   scăpat   de   cele   (Alincrul).
           investiţii  a  fost  depăşit  cu   S-a   relevat   faptul   că   în   şi  exigentă  a  unor  fenome­  nor  lucrări  de  investiţii  im­  vitate  de  reparaţii  şi  între­  mai  multe  ori.  Adunarea  a
           2,9  milioane  lei;  s-au  reali­  perioada   analizată   consiliul   ne  negative  ce  se  mai  ma­  portante.   Sînt   unele   obiec­  ţineri  a  întreprinderii  se  a-   conchis  la  acest  capitol  că
           zat  peste  plan  1  808  ml  lu­  oamenilor   muncii   şi   comi­  nifestă   în   activitatea   colec­  tive,   între   care   instalaţia   llă   într-o   fază   de   reorga­  este   nevoie   ca   întreaga
           crări  de-  pregătiri,  ceea  ce   tetul   sindicatului,   sub   con­  tivului.   în   esenţă,   dezbate­  cu  skip,  pentru  a  căror  fi­  nizare,   punîndu-se   bazele   muncă   politico-educativă   să
           a   determinat   intrarea   în   ducerea   organizaţiei   de   rea   s-a   centrat   asupra   a   nalizare   s-au   stabilit   cîteva   unei   munci   de   anvergură,   fie   orientată   mai   ferm,   cu   Timpul
                                                                                                                                                                             ziua de' 25
           producţie  a  7  abataje.  Intre   partid,  aij  acordat  o  aten­  trei  probleme  de  primă  în­  termene,   iar   instalaţia   în   mai  bine  şi  mai  sistematic   o  intensitate  sporită  în  di­  general ir
           lucrările   de   investiţii   mai   ţie   sporită   problemelor   no­  semnătate   pentru   eficienţa   cauză  nu  este  finalizată  nici   ordonată   şi   că   aceasta   îşi   recţia   întăririi   disciplinei   în   variabil,
           importante   finalizate   în   a-   dale   ale   producţiei,   cum   muncii  în  cea  de  a  doua   pînă   în   prezent.   în   aceste   pune,   deocamdată,   ampren­  muncă.  sînt pos
           ceastă   perioadă   amintim  Lsînt:   organizarea   mai   bună   jumătate a anului.  condiţii,   planul   de   măsuri   ta   asupra   promptitudinii   şi   Prin   abordarea   deschisă,   ploaie şl i
                                                                                                                                                                            ce. Vtntul
           funicularul   CrăciuneaSa   —   a   producţiei   şi   a   muncii,   Manifestînd   un   dezvoltat   adoptat   în   adunare   a   tre­  calităţii,   dar   că   în   viitor   cu   claritate   şi   fermitate   a   moderat
           Ghelari   în   vederea   trans­  devansarea  lucrărilor  de  in­  simţ   de   prevedere,   partici­  buit   să   fie   reîncărcat   cu   lucrurile   vor   intra   pe   un   realităţilor   adunarea   s-a   Temperaţii
           portării   materialului   pentru   vestiţii  şi  de  pregătire,  re­  panţii   la   dezbatere,   între   prevederi  vechi,  ceea  ce  so­  făgaş normal.  constituit   într-un   autentic   cuprinsă l
                                                                                                                                                                            de, iar ten
           umplerea   golurilor.   în   a-   ducerea   consumurilor   spe­  care   maistrul   Vasile   Ţenţ,   licită   eforturi   suplimentare   O  bună  parte  a  vieţii  şi   forum   al   democraţiei   mun­  între 23 ţ
           ceeaşi   perioadă,   colectivul   cifice,   introducerea   pe   sca­  inginerul   Nicolae   Jurcoane,   pentru întregul colectiv.  muncii   colectivului,   a   suc­  citoreşti,   jalonînd   tot   atît   alocuri <
           a  economisit  1  079  mc  lemn   ră  mai  largă  a  progresului   mineral  Vasile  Jurj  şi  alţii   Cea  de  a  doua  problemă,   ceselor   şi   lipsurilor,   nu   de  limpede  direcţiile  de  ac­  neaţa.  mun
                                                                                                                                                                              La
           de  mină.  şi  517  000  kWh  >e-   tehnic,   ridicarea   calificării   au   analizat   în   amănunţime   larg  dezbătută,  se  referă  la   fost   abordate   din   punctul   ţiune  pentru  cea  de  a  doua   instabila   t
           nergie electrică.          minerilor,   a   celorlalţi   mun­  modul   în   care  se  îndepli­  activitatea  de  reparaţii  a  u-   de  Vedere  al  comportamen­  jumătate a anului.  noros.  Voi
             Adunarea  a  apreciat  că  o   citori.              nesc   prevederile   programu­  tilajelor   şi   instalaţiilor.   To­  tului  în  muncă,  al  spiritu­      ploaie   îns
           contribuţie importantă în    Altfel spus, colectivul de  lui de investiţii şi deschi­  varăşii ing. Simion Mariş,  lui de ordine şi disciplină.  CORNEL ARMEANU   cărcări el
   80   81   82   83   84   85   86   87   88   89   90