Page 86 - Drumul_socialismului_1979_07

ERCURI, 25 IULIE 1979 Pag. $

CINE CHEAMA,
E ÎN FRUNTE Strip: „Să îi? respectată legea!“ j
MISTER 1
m Pionierii de la Şcoala ge­ 1
nerală din Dobra, cei care, ţ La berăria „Doina" din t
în vacanţa de primăvară, au Dor ei o incaico ia tot pasul i Micro 7, municipiul Hu- }
chemat la întrecere pe toţi I nedoara, se obişnuieşte \
IL'Ului colegii din judeţ, şi-au ono­ *ţ adeseori ca berea „Spc- 1
CU KÖ- rat de pe acum angajamen­
oinea tul de muncă patriotică luat' Există la noi, la români, ■bească. Dar societatea nu-i i ciulă" să se vîndă drept 1
sexpres pentru întregul an. Ei au co­ multe proverbe în stare să pretinde acest lucru întru­ / bere „Record“. Diferea- 1
epublica lectat şi. livrat 1 399 kg hîr_- .surprindă într-o. singură ex­ cât Constituţia noastră ga­ t fa de preţ dintre una 'şi |
ierată tie, -1 653 bucăţi sticlo şi presie malformaţii de com­ rantează oricărui cetăţean t uita dispare undeva, prin 1
1985 borcane, 273 kg mate­ portament proprii unor în­ dreptul la petiţie. Un singur ? ceva buzunare. Ale cui > •
poca sa riale secundare textile, 2 74o tregi grupuri de indivizi. Un lucru nu consfinţeşte: sfida­ 1 or Ii oare ? Cei In drept ^
kg fier vechi şi. au recoltat asemenea proverb spune: rea adevărului în numele a-
atenjie : 911,6 kg plante medicinale. „Cînd îi dai; • îi fată vaca. eestui drept. t sînt chemaţi să iumirie- (
ineea — ■Un raport pionieresc care .Cind îi iei, ii moare viţe­ Ce reclamă de fapt la in­ 1 ■ ze acest mister (S. Var- }
ar aduce cinste organizaţiei re­ lul“. Cît de bine nimerit este finit Siminic Coşa ? Cu mai 1 ga, corespondent).
mal voluţionare, îndrumătorilor proverbul acesta cirul ne în- mulţi ani înainte, prin 195.8,
vetânul său (al cărui nume
■mâniei“. ei, fiecărui purtător al cra­ tîl.nim cu acel soi de indi­ n-are i-Ost să-l mai ameste­ i'
specia­ vatelor. roşii 'cu tricolor şi vizi tare pretind de ia so­ DE CE PE
la Tîrgu fiecărui elev—uleCist din cietate tot ceea ce aceasta căm aici), a primit din pro­ BANII C.A.P. ?
şcoală. a legiferat ’ ca drepturi dar prietate de stal spre folo.- \
uită, sau se fac că uită, de stnţă o parcelă de pămînt Un mod dc a risipi o
MOŢII ÎN ACŢIUNE obligaţii! în intravilan. Ulterior, pe
Am avut mai zilele trecu­ baza Legii 9/1968, a primit, \ parte din banii agonisiţi (
tării — Echipajul expediţiei „Moţii te ocazia să cunoaştem un lingă el, o parcelă pentru t de C.A.P. l-a oierit şi 1
Directive în acţiune“, de la Şcoala ge­ om căruia i se potriveşte de a-şi construi casă şi. Coşa y. cooperativa agricolă din }
.i al XII- nerală .nr- 2 Brad, sub con­ minune proverbul de mai Siminic. După legea respec­ yiiărău. Cum? Chiar to- i
ului Co- sus. Un om în stare pur şi
ducerea tovarăşei profesoare tivă, nu putea primi pentru t varăşii de Ia contabili- 1
Viorica Mogoşan. a străbă­ simplu să astenizeze pe ori­ construcţia locuinţei mai | late puşi să vegheze la 1
tut încântătoarea zonă a cine se antrenează, sau este mult de 250 mp. A primit
I. Ciclul antrenat într-o dispută cu 236 mp. In plus a mai folo­
iri, mari el. „Exemplarul“ se numeş­ 8
1 1 illintil“ I sit, fără să se fi întrebat \ " ‘
V ’ I „ Constructor“ o meserie de simbol. te Siminie Coşa, şi domici­ dacă are sau nu dreptul, fără
álbum Parcului, la nr. 4. Este un ^să fi plătit nici o chirie, o
Foto. : VIRGIL 0X01U liază în Haţeg, pe strada \
personaj cunoscut la instan­ ^Suprafaţă în continuarea par­ \
celei sale de încă 317 mp.
ţele de judecată. Şi-a che­ Strigînd el mereu în stingă \ gospodărirea judicioasă \
de vacantă mat, în 7—8 ani, de foarte şi în dreapta, „săriţi, hoţii 1“ \ u iondurilor băneşti au t
multe ori vecinii în judeca­
a ieşit la iveală că folosea 1 considerat „necesar" să /
tă. A pierdut cele mai multe acest teren de peste 8 ani, î angajeze o cheltuială de )
c,oo Bă­ din procesele în care a vrut fără a plăti statului chiria \ 2 050 Ici pentru... lucrări i
ieţii; 7,00 să-i şicaneze pe alţii, a plă­ cuvenită.
Revista Munţilor Apuseni (Muntele ţ dc arhivare, a căror exc-
ui meio- Expoziţia de sculptară în lemn Vulcan, Valea Albă, Izvoa­ tit fără să clipească cheltu­ într-o bună zi (numai bu­ J cutie cădea in sarcina \
itc ştiri; rele Crişului, Ticera şi alte ielile de judecată dar nu s-a nă n-a fost) s-a uitat el ţ lor dc serviciu. Să fie t
iscultato- lăsat. A intentat alte şi alte cam vintriş către parcela ve­
ile .ştiri; ILIE MUNTEANU interesante obiective turisti­ procese. cinului din dreapta şi a sărit 1 oare vorba de nccunoaş- !
ioleioric; ce). înălţimea Păltinei le-a ca ars: „un ic din parcela \ teren, ignorare a normelor 1
ia pe ca­ ce, în care ideea se expri­ răscolit în suflete zbuciumul Cum calea instanţelor de vecinului a ţinut de parcela i legale sau mai degrabă t
lo, 15 Cin- La Casa municipală de istoriei, prin crucea care a- judecată devenise foarte cos­
t; ll,oo cultură din Hunedoara, ar­ mă dens, reîevînd, dincolo minteşte de jurămîntul lui tisitoare, a luat-o pe aceea, mea. De ce-1 foloseşte el ?“. > de comoditate ? <
11.03 Mi- tistul plastic amator Ilie de linia aparentă, formală, Şi de aici, un nou „casus
•r; 12,09 Munteanu, îinalist in actua­ esenţe originale, puternic Horea’, Cloşca şi Crişan — mai comodă, a reclamaţiilor. beli“.
2.03 Din conducătorii răscoalei din Dreptul la petiţie al orică- Colectivul care i-a cerce­ CITĂRI NEDORITE |
ii nostru; la ediţie a Festivalului na­ înrădăcinate in meşteşugul 1784. Pionierii au colectat şi ■rui cetăţean este garantat la
¡relative ; ţional „Cintarea României“, popular/ Reţinem alegoria interesante exemplare pentru noi, aşa că Siminic Coşa a tat ultima dată reclamaţia in adunarea generală j
3; 15,00 a deschis prima sa expo­ momentului 1907, realizată legată de presupusul său a oamenilor muncii din 4
16,00 Ea- ierbare şi insectare, aplicînd avut plăcerea să fie vizitat drept de a folosi acel ic de schimbul „A" ai fabricii t
1 August ziţie. însumînd peste două­ cu mijloacele cele mai ele­ în permanenţă cunoştinţele acasă de multe colective de teren a avut curiozitatea să-l
ic impli- zeci de lucrări în lemn pa­ vate, precum şi ..Materni­ dobir.dite în orele de biolo­ cercetare a sesizărilor sale. întrebe pe Siminic Coşa dacă ar. 2 dc aglomerare a 1
ociallstc ; tinat, expoziţia descoperă tatea“, „Grup familial“, gie. Colaborarea cu elevii Oricine îşi imaginează că minereurilor de la C.S. ţ
:ă; 17,00 Şcolii generale din Biăjeni, are un proiect pentru casa ’ Hunedoara au fost pro- 1
17.03 Odă publicului larg un artist de­ „Ţăran răsculat“, „Alegorie care au reconfirmat ospita­ constituirea unui colectiv de pe care şHa făcut-o. Avea, \ puşi şi aprobaţi, pentru Y
7,23 Mici licat, cu reale aptitudini de toamnă“, „Pan“. cercetare a unei reclamaţii numai că ’ una scria în pro­
că popu- plastice, preocupat cu pre­ Alături de sculpturile re­ litatea românească, s-a rea­ înseamnă scoaterea unor oa­ iect şi alta construise el. L-a t titlul dc „evidenţiat In \
i ritmic ; lizat şi prin jocurile sportive meni de la preocupările lor, .mai întrebat dacă are apro- / întrecerea socialistă", nu- i
1.00 Inter- dilecţie de istorie, de figu­ levate reţin atenţia şi cî- desfăşurate pe terenul şcolii,
popular; ra umană. Elogiu al omului teva lucrări hi care trans­ amînarea rezolvării unor tre­ .taare pentru gardul din beton 1 meroşi oameni ai muncii }
ţara mai istoric dar şi contemporan, par motive de statuete ar­ dar şi prin orientarea în te­ buri de mai larg interes, în­ şi fier pe care-1 execută în 4 care s-au distins în rea- \
t 1314 — haice, amintind obiecte de ren. (Elevă Alina t'umures- seamnă cheltuieli cu depla­ jurul gospodăriei sale. Nu 1 Uzarea a 25 000 tone mi- ţi
20,50 Ca- tăind în carnea lemnului cu redactor şef la sub- sarea. Pentru a se cerceta avea. Nu avea nici acte din V aereu aglomerat peste }<
0 O zi in- forme sugestive, calde, a- cult' străvechi, zeităţi agra­ redacţia „Cravatele roşii cu şi răscerceta o săsizare n lui care să rezulte • unde şi-a
00 Non ceastă primă apariţie cu re ale pămîrttului şi trans­ tricolor" Brad). ^ plan. In acelaşi timp, au S
iru. mai multe lucrări a lui Ilie cendenţei — o statuetă din C.S., s-au deplasat de la ni­ confecţionat partea metalică t lost ci tal i — lucru nedo- ţ
1.00 Ac- velul judeţului trei aseme­ a gardului. Cu toate acestea, y. rit — în l a f a adunării 1
18,10 Noi Munteanu este o reuşită. lemn negru, numită „Maica ÎN TABÀRA nea colective, plus timpul pe continuă să-i acuze pe alţii
ale — fco- Argument al puterii de e- ţarinii“, precum şi „Africa­ care: i l-a acordat cu mări­ de neprincipialitate, să stri­ \ generale şi unii dintre J
•tru; 18,30 mulaţie artistic-creatoare nă“. Cîteva „replici“ în DE RADIOGONIOMETRIE ge în gura mare : „să se res­ 1 „aglomeratoriştii proble- ţ
u sate ; nimie Biroul . executiv . al } mă" care, ' prin absente i
olă — a- cît şi in favoarea descope­ lemn ale unor clasici ai Cei mai buni radiogonio- Consiliului popular orăşenesc pecte legea 1“.
3 întreaga ririi unor noi talente, mul­ gravurii şi picturii, aducînd metrişti hunedoreni — câşti­ Haţeg- Bineînţeles, nici un Legea a fost respectată. Şi ] nemotivate şi lipsă de )
Solişti de te din lucrări reţin emoţia o viziune proprie şi adîn- Colectiv „n-a fost. obiectiv“. va fi şi pe mai departe! i responsabilitate în înde- ţ
1 ; 19,00 gători ai fazei judeţene a ' ,;N-a fost“ pentru că Simi- Legea nu este părtinitoare 1 plinirea sarcinilor, au di- i
ră : cena- prin valoarea lor, prin ceea cind expunerea în spaţiul concursului de gen — au pe­ cu nimeni, ci pătrunsă de 1 minuat realizările colec- ?
o la ce- ce sugerează, prin comuni­ tridimensional întregesc trecut două săptămîni din nic Coşa are „dreptatea“ lui
iVrs poeti- carea artistului eu materia imaginea despre un artist vacanţă în tabăra specială de şi în faţa acestei „dreptăţi“ ■simţul dreptăţii şi al echită­ | tivului. Ii amintim şi noi î
juileţcne la Nucşoara (Argeş). Aici, ' trebuie să cadă, după păre­ ţii. Este timpul ca -şi Simi­ 1 aici, în speranţa că îi (
¡O Ritmuri dificilă a lemnului. Mode- pentru care actualul festi­ rea sa, autoritatea oricăror nic Coşa să înţeleagă acest 1 vom ajuta să se alinieze t
il dv. lînd în tei sau în nuc, în val a însemnat, nu doar un Ramona Mihalcea (Hunedoa­ acte ce stabilesc o, situaţie lucru elementar. Iar în ce
stejar sau cireş, forme plas­ prilej de a se învedera ra),- Marioara'Floca (Vulcan), | în Irontid color muiţi: I
priveşte
tice, artistul depăşeşte pra­ sieşi, ci şi unui public larg, Cornelia Matei, Crinel Gha­ de fapt. Dacă societatea i-ar încălcări propriile abateri şi i Alexandru Lăcătuş, Vasi- ţ
organele
'imputa lui Siminic Coşa toa-
ale
legii,
gul unei pasiuni minore, a- argumentîndu-se convingă­ na (Deva), Carol Rezi (Lu- ' te. cheltuielile pe căr.e le-a în drept nu datoria să apli­ ’ ie Moraru, Grigore Ste- i
tingînd deseori virtuale va­ tor, în spaţiul unei afii-mări peni), Cezar Matei şi Alin ; făcut, spre ’a-1 dovedi că nu ce spiritul legislaţiei noas­ ţ garu, Adela Spătaru, A- *
lori estetice. pe care o întrevedem cu Guşat (Petroşani) s-au între­ are dreptate în - pretenţiile tre în vigoare. 4 lexandru Giurcă, loan \
lături in Remarcabilă este şi rea­ certitudine. cut cu colegii lor veniţi din sale, atunci nu ştim cam cu ’ Vrăţilă.
rima iubi- toate judeţele ţării, O var cît ar. trebui, să o deşpăgu- ION CIOCLEI ■SM
1 amintiri- lizarea unor alegorii plasti­ 'EUGEN EVU canţă instrucliv-recreativă .1
1 (Grădina
EDOARA :
m prieten )i (Urmare diD pag. Dir coniLină sint. vreo G0. S^\
oare — se- \!-------------------------------------- 0 ZI LUMINA încă foarte multe cereri i Fotbalul poate fi totuşi şi frumos
rurgistul) ; . ■ —- aveam să allu măi tir- de înscriere pentru ma- J
Arta); Jc- Este greu, la cîteva minu­ solut al fotbalului nostru,
:
■rul); Plu­ 1 v.iu. de Ia Glieorghe Cu- şină. : ţ te după meci, înaintea în­ Mireea Lucescu, s-a realizat,
sul tobelor ţ teanu, secretarul comi'le- LA BRETEA ROMÂNĂ Peste puf in timp oamc- i chiderii ediţiei, să cuprinzi prin grija clubului bunedo-
(Unirea); i tutui comunal dc partid, nil aceştia, care au stat în î in cîteva rînduri, şi convin­ rean, în toată valoarea sa
sub clar y primarul comunei — dar gătoare, toate sentimentele
oiembrie) ; şi Plopi şi între Bretea lor. Si nu este de mirare. bătaia locului dogoritor al ţ şi ideile la care conduc un- simbolică, omagială, jubilia­
te de dra- ţ ele nu reprezintă nici zece Română şl Băfălar, au con­ Valoarea fondului da mar- platlormelor siderurgice i ră şi educativă.
i) ; LU- î Ia sută din numărul total sau au executat piese dc î asemenea joc, ea cel văzut Un asemenea joc nu se
. vă văd ’ al caselor existente în cele struit un pod peste Strei. lă vîndută populaţii! a marc precizie, vor purce- ţ ieri după-amiază, la Hune­ pretează la o Cronică ci de­
>ra păsării Să nu ne despărţim încă crescut an de an. Dacă în doara, de cei 10 000 de spec- vine o pledoarie pentru fru­
ncltoresc) ; ţ treisprezece sate ale co- dc planul de sistematiza­ 1953 era numai dc 1,7 mi­ de la cîmp să-şi ajute 4 tateri care au avut inspira­ museţea fotbalului.-bun. Vom
s în derivă l munei. Ce să mai spun?... consătenii la slrînsul re- 4 ţia să vină la stadion 1 A-
)NEA: Ex- ; Casele noi sînt solid con- re. Ce va aduce viitorul ? lioane lei, anul trecut a coltel. Trebuie smuls pă- î cei 10 000 de spectatori feri­ spune totuşi că in faţa „echi­
(Minerul); La Bretea Română va li ajuns la 8,1 milioane lei. pei mexicane“ a "jucat -tână­
¡şi cerşetor \ struite. Strciul este aproa- mlntului tot cc se poate ţ ciţi — ferice- de ei că au ra şi ambiţioasa formaţie
■NINOASA: i pe. Nisip şl piatră din bel- construit centrul civic al Se poale vorbi de un smulge. V<i întrebaţi, dc- 1 văzut fotbal, cum . demult, hunedoreană, care şi in a-
i (Muncito- 1 şug. Pămîntui acesta argi- comunei. El cuprinde un schimb intens de produse sigur, cc suplineşte lorfa » din anii ’70, nu s-a mai vă­ cest mod şi-a demonstrat
t B0 de lau- I los e bun pentru cărămi- nou sediu politlc-adminis- între oraş şl sat, ca o con- ■ zut pe la noi, printre echi­ ambiţia marilor sale aspira­
C); BRAD: de muncă bărbătească ? \ pele noastre.
•es (Steaua \ dă. Să-şl tot facă oame- trativ, un dispensar uman, secintă a creşterii necon­ Mecanizarea! Odată cu t Poate, în echipa „Mexico ţii. Aspiraţii meritorii, jus­
RZA: Un i nii casc. De prin. 1975 la mlcromatemltate, centru tenite a nivelului de trai. ' ea au apărut în comună / ! 70“ care a susţinut ieri pri­ tificate şi deplin realizabi­
¡flrtat (MI­ 1 noi se vorbeşte serios de stomatologic, un nou că­ ...Ziua se scurge pe ne­ prolcsil noi. Odată cu ea ţ le. Dar a demonstrat, . mai
DIE : Uşa mul său meci jubiliar, în ales, că merita mai mult
la balcon \ sistematizare. Noile. locuin- min cultural, o şcoală ge­ simţite'.' In comună se în­ au crescut şi producţiile l amintirea, performanţei rea­ deeît divizia B.
tatgeb, pic- t (e depăşesc tradiţia. Sint nerală, brutărie, blocuri teţeşte mişcarea. Se întorc medii la hectar. . lizată la Campionatul Mon­ 4—4 intr-un joc de fru­
GEOAGIU- / cu etaj, cu cameră de zi, Ce distante mari au J dial din 1970 — cea mai museţe, din care au câştigat
dn Urilor — cu spatii comerciale . la acasă coi care au lucrat mare performanţă a fotba­ toţi cei ce au fost la stadion.
¡a dc cul- ţ hol, bucătărie, dormitoa- parter şi un magazin uni­ în schimbul de dimineaţă. parcurs cele 5 cooperative ^ lului "românesc în ultimele
Consplraţia 1 re, balcoane, baie... Vreo Unii cu autobuzele, alţii agricole 1 Imediat după 1 decenii —, poate în această Dar nu scorul contează. To­
; BRAZI: I sută de . familii şi-au tras versal. Cele 13 magazine cooperativizare, producţia > tuşi, pentru momentul jubi­
e; CAL AN: mixte nu mai corespund cu autoturismele lor. Au echipă n-au jucat: cei mai liar consemnăm nutorii go­
oului (Casa 1 apa-n casă. Supralata co- solicitărilor cumpărători­ şi autoturisme pe aici. In de griu nu depăşea cîteva ţ mari jucători români. Dai-, lurilor : Dumitrache (min.
1ERIA: Op- l munei se va reslringd cu sute de kilograme boabe i sigur, au jucat cei care as­ 10), Radu Nunweiller (min.
d); ILLA : ■ aproape 50 de hectare. Ele Ia hectar, iar cea de po- ' tăzi pot oferi generaţiilor noi 41), DUdu Georgescu (min.
lrglnea 6 a- lecţii de fotbal, de pasiune,
i TELIUC : 1 vor fi redate in circuitul rumb abia trecea cu ceva ) dragoste, spirit de echipă şi 58 şi 70) — pentru „Mexico
. anticliităll \ agricol... Si uite că uitam: peste mic. Pămlntul se iu- i multă, foarte multă muncă 70“. Nicşn (min. 6 şi 55),
t între 196Î şi 1965 am reu- era cu atelaje rudimenta- } pentru însuşirea unei idei Durnitriu IV (min. 43, din-
’ şit să clectrilicăm în to- re. Pînă prin '59—‘60, în 1 proprii de joci Idee, criticată penalti), Klein (min. 65) —
\ talilale satele aparţinătoa- comună n-d existat nici i eîndva, dar care a dus la ’ pentru F.C. Corvinul. Topan
Vasile
Arbitrul
^ re dc comună! ’ un tractor, de îngrăşămin- 1 ceva, a adus realizări şi sa­ (Clu'î-Napoca) a condus „un.
i Dc lapl, nu este singu- te chimice nici nu se po- 1 tisfacţii suporterilor acestui meci cum ini-aş dori mereu.
abil pentru • " rul lucru util care s-a iă- menea. Iar astăzi, datorită ţ sport. Şi mie mi-e drag să văd
: Vreme in \ cui. Prin 1948 s-a dat in acestora, se livrează la i Ieri, Antrenorul emerit, fotbal*.
ă cu cerul tondul centralizat al sta- ) prof. Angelo Niculescu, şi-a • „Mexico ’70“ : Răducanu —
iotul izolat i folosinţă primul cămin condus din nou foştii elevi 'SMmăreanu I, Anca. Dinu,
averse de : cultural. La Măceu. Dc a- tului importante cantităţi \ de-acum un deceniu, pe ga­ •Moeanu, Nunweiller VI, Do-
:ări electri- ţ tunel, în alte şapte sale au de produse agroalinien- ţ zonul din Hunedoara, în fa­
ifla slab la tare... : ţa echipei locale, F.C. Cor- brin, Domide, Dembrovschi,
nord-vest. ) liral liintă asemenea aşe- vinul, şi în faţa unui public Dumitrache, Lucescu. Au
nimă va ii l zăiminle de cultură. Acum Plcla nopţii înaintează { călduros care a salutat cu mai evoluat : Deleanu, Săt-
1 şi 15 gra- ) a început construcţia unul tăcută pe străzile comu- I măreanu II, Cheran, Dudu
ira maximă ţ cămin la Huşi. in liecare toată dragostea fotbalul. Georgescu.
grade. Pc nci. In gospodării se face t Ieri. la Hunedoara, spre deo­ F.C. Corvinul : I. Gabriel
ilabâ diml- I sat există cîte o şcoală şi bilanţul unei zile de num- ţ sebire de Guadalajara, a — Lăcătuş (Bucur), Gălan.
} cîte un magazin mixt. Oa- că, dar în acelaşi timp oa- 1 jucat si marele fotbalist Do-
cme uşor 1 menii nu stau cu braţele menii se gîndesc la viitor, ’ brin, iar portarul Răducanu (Andone), Merlă (Dina),
al temporar a evoluat şi vîrf de atac, Bogdan (Colesniuc), Dumi-
a averse de l încrucişate. Au moderni- la ce le-ar mai li necesar ^ triu IV. Economu (Ciontoş),
şi dc des- i zai drumurile între Ruşi Verteré din localitatea Bretea Română. peste zile, peste ani. ^ spre satisfacţia publicului. Klein. Nicşa, Aeud, Văetuş.
Ieri, o idee valoroasă, apar-
ţinînd internaţionalului ab- NICOLAE i&TANCIU