Page 87 - Drumul_socialismului_1979_07
P. 87
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 6755 • MIERCURI, 25 IULIE 1979
Solemnitatea decernării tovarăşului Nicolae Ceauşescu
Mina Tebea
si tovarăşei Elena Geausescu a medaliei de aur a 9
» v * din oraşul Brad
de reiaţii internaţionale din Itaiia Î N C A D R E A Z Ă
direct sau prin transfer
(Urmare din pag. I) prof. dr. Giancarlo Elia Va Tovarăşei Elena Ceauşescu Academiei de ştiinţe socia i ŞEF DEPOZIT EXPLOZIV SUPRAFAŢĂ
lori şi prof. dr. Adolfo i-au fost înmînate, totoda le şi politice, tovarăşul f Condiţii de îndeplinit :
La ceremonie au luat Gamberini, membri ai de tă, o reproducere în mi Mihnea Gheorghiu.
parte membri şi membri legaţiei italiene. niatură după o operă sculp Membrii delegaţiei Insti ^ — să aibă carnet de artificier ;
supleanţi ai Comitetului înaltele disticţii au fost în turală florentină. tutului de relaţii interna j * — să nu aibă antecedente penale,
Politic Executiv al C.C. al mînate tovarăşului Nicolae Din'partea oaspeţilor au ţionale din Roma au felici
P.C.R., secretari ai C.C. al Ceauşescu şi tovarăşei mai fost oferite tovarăşu tat călduros pe tovarăşul ţ * Limite de retribuire 2356—2448 lei.'
P.C.R., precum şi alte per Elena Ceauşescu de Gian lui Nicolae Ceauşescu şi to NicoÎae Ceauşescu şi pe to Se asigură locuinţă după 6 luni de la
soane oficiale. carlo Elia Valori, secretar varăşei Elena Ceauşescu varăşa Elena Ceauşescu
Au fost prezenţi membrii general al Institutului de două lucrări de pictură ita pentru distincţiile ce le-au încadrare.
delegaţiei Institutului de relaţii internaţionale din liană contemporană. ■fost conferite. Informaţii suplimentare la biroul perso
relaţii internaţionale din Roma. T o v a r ă ş u l Nicolae
Roma, sosită în Capitală Şefului statului român Exprimînd calde mulţu Ceauşescu şi tovarăşa Elena nal, telefon 1370.
pentru a înmîna tovarăşu i-au fost înmînate, de ase miri, a luat cuvîntul tova Ceauşescu au fost, de ase
lui Nicolae Ceauşescu şi to menea, un volum, apărut răşa Elena Ceauşescu. menea, felicitaţi cu căldu
varăşei Elena Ceauşescu în limba italiană, cu artico Invitat să ia cuvîn ră de tovarăşii din condu
înaltele distincţii. le şi cuvîntări ale tovară tul la ceremonie, tovară cerea partidului şi statului
în deschiderea ceremo şului Nicolae Ceauşescu, şul Nicolae Ceauşescu a nostru.
niei, a luat cuvîntul tova intitulat semnificativ „Pen rostit o cuvîntare, care a în încheierea ceremo
răşul Mihnea Gheorghiu, tru o lume mai dreaptă şi fost urmărită cu deosebit niei, tovarăşul Nicolae
preşedintele Academiei de mai bună“, precum şi cu interes şi deplină aprobare Ceauşescu şi tovarăşa Elena
ştiinţe sociale şi politice. legeri de texte juridice ita de cei prezenţi. Ceauşescu s-au fotografiat
în continuare, au rostit liene şi un album ilustrat Adresîndu-se tovarăşului cu membrii delegaţiei ita
alocuţiuni omagiale prof. care înfăţişează palatul — Nicolae Ceauşescu şi tova liene şi s-au întreţinut cu
dr, Giovanni Battista Bo- monument al Senatului ita răşei Elena Ceauşescu, a ei într-o atmosferă de caldă ÎNTREPRINDEREA MATERIALE CONSTRUCŢII
neli, Giancarlo de Carolis, lian. luat cuvîntul preşedintele cordialitate.
DEVA, judeţul Hunedoara
ÎNCADREAZĂ DE URGENŢĂ :
® GESTIONAR pentru magazinul ma
teriale de construcţii din incinta în
Măsuri preconizate pentru normalizarea treprinderii.
situaţiei din Nicaragua . m li ISlIgS Condiţia conform legilor în vigoare.
m
Informaţii la biroul personal al întreprin
MANAGUA 24 (Agerpres). Reconstrucţie Naţională din
•— într-o declaraţie făcută la Nicaragua, a declarat că ţa • Ion M. Nicolae, priin- renunţat marţi la misiunea derii.
Managua, Daniel Ortega, ra sa va cere primirea în adjunct al ministrului co ce i-a fost încredinţată, de
membru al Juntei Guvernu cadrul mişcării ţărilor neali merţului exterior şi coope către şeful statului, de a
lui de Reconstrucţie Naţio niate. rării economice internaţio forma noul guvern al ţării,
nală din Nicaragua, a arătat Referindu-se, pe de altă nale, a avut întîlniri de anunţă agenţia de presă
că intre obiectivele priorita parte, la lărgirea bazei de lucru cu ministrul econo „Italia“. Trustul de construcţii Hunedoara
re ale noului guvern se nu mase a guvernului, la nece miei şi comerţului exterior Craxi a informat condu
mără reorganizarea armatei sitatea participării maselor cerea partidului său că se
şi a administraţiei publice şi populare la conducerea şi al Siriei, Moliammad Al- — D E V A —
găsirea unor soluţii optime organizarea treburilor ţării, Imady, cu care a analizat află în imposibilitatea de a
constitui un guvern, ca ur
pentru rezolvarea probleme Sergio Ramirez a arătat că stadiul relaţiilor economi mare a refuzului democra- str. Dr. Petru Groza, nr. 30, telefon 11960
lor economice cu v care este formele concrete de partici ce bilaterale şi posibilităţi ţiei-creştine de a accepta
confruntată, în prezent, ţara. pare vor fi sindicatele, co de lărgire a schimburilor programul său politic pre ÎNSCRIE prin Liceul industrial nr. 4 (con
mitetele de apărare civilă, şi cooperării economice şi strucţii) Deva, str. Minerului nr. 30, absolvenţi
★ zentat ieri.
MANAGUA 24 (Agerpres). comitetele de cartier, Miş tehnice între România şi ai treptei I de liceu pentru şcoala profesională
-— într-un interviu acordat carea Poporului Unit (MPU), Siria. ■ • Premierul desemnat al
agenţiei Prensa Latina, Ser- Frontul Patriotic Naţional Portugaliei, Maria de Lur- cu durata de 1—IV2 ani, în următoarele meserii:
gio Itamirez Mercado, mem (FPN), alte organizaţii ' de • Revenit Ia New York des Pinlasilgo, şi-a înce ® mecanici auto—şoferi 36 locuri
bru al Juntei Guvernului de masă. _ i după recentul său turneu put consultările consacrate
în diferite ţări ale lumii, formării unui guvern de mecanici montori elemente
secretarul general al tranziţie, avînd drept prin
O.N.U., Kurt Waldheim, a cipală sarcină soluţionarea prefabricate 72 I I
Proteste în legătură cu ultimele atacuri luat legătură cu membrii problemelor curente şi pre ® dulgheri-tîmplari-parchetari 72 72 I I
grupului de contact pentru gătirea
generale
alegerilor
Namibia al celor cinci ţări „intercalate“ din toamna a- ® zugravi-vopsitori-tapetori 72 I I
ale aviaţiei israeliene împotriva Libanului occidentale angajate în a- cestui an, informează a- • instalatori tehnico-sanitari
ceastă acţiune — Marea genţia ANOP.
Britanic, Statele Unite, şi încălzire 36 I I
NAŢIUNILE UNITE 24 (A- WASHINGTON 24 (Ager • Henry I'orde, minis
u, telefon
1
gerpres). — Reprezentantul pres). — Statele Unite au Franţa, Canada şi R.F. trul de externe din Barba- Informaţii la secretariatul şcolii, telefon
libaucz la Naţiunile Unite a condamnat oficial raidurile Germania — în scopul de dos, a declarat că guver 20975.
adresat secretarului general aeriene efectuate de aviaţia a încerca o eventuală re nul ţării sale urmăreşte —
al O.N.U., Kurt Waldheim, israeliană în Liban. lansare a planului occiden în planul politicii externe ÎNCADREAZĂ pentru şantierele din Deva,
o scrisoare în care protes tal privind accesul Nami — lărgirea şi diversificarea Călan, Haţeg, Brad, Orăştie şi Petroşani per
tează în legătură cu ultime Departamentul de stat a biei (teritoriu african ad sonal calificat în meseriile :
le atacuri ale aviaţiei israe dat publicităţii un comuni ministrat ilegal de Repu legăturilor cu ţările socia
liene împotriva regiunilor cat în care se precizează că blica Sud-Africană) la in liste. Amplificarea acestor ® zidari
din sudul Libanului, soldate au fost întreprinse demer dependenţă. relaţii, a spus el, nu va • dulgheri
cu opt morţi şi 19 răniţi. în suri pe lîngă guvernul Israe afecta legăturile tradiţio
scrisoare se arată că atacul • Premierul desemnat al nale pe care Barbados le • fierari—betonişti ------^
brutal al aviaţiei israeliene lului pentru a-1 „avertiza'“ Italiei, liderul Partidului are cu celelalte state ale
a fost complet nejustificat şi în legătură cu consecinţele Socialist, Bcttino Craxi, a lumii. • montori prefabricate
neprovocat. unor asemenea raiduri. • mozaicari
• tîmplari—parchetari
şi muncitori necalificaţi pentru calificare în
Programul dezvoltării bazei energetice a ţării-problemă aceleaşi meserii prin cursuri de calificare de
scurtă durată cu participarea în producţie.
centrală a bunăstării, civilizaţiei prezente şi viitoare Se asigură cazarea şi masa la căminele şi
cantina trustului.
(Urinar« din pag. 1) •acelaşi timp şi energie e- un nivel de 105—110 miliar coordonate ale civilizaţiei, Informaţii la sediile şantierelor din : Deva,
lectrică-. de kWh. Modernizarea progresului, bunăstării ma Brad, Haţeg, Orăştie şi Petroşani.
Va fi promovată o poli structurii ecoriomiei naţio teriale şi spirituale.
sută în hidrocentrale. în nale; accentuarea măsurilor
cincinalul 1981—1985 va fi tică fermă de utilizare ra - „Trebuie să fim conştienţi
pusă în funcţiune o putere ţională a energiei şi com de economisire a enex giei — sublinia tovarăşul
bustibilului
ramu
toate
în
de 6 700—6 900 MW. Se vor rile economiei naţionale, în toate sectoarele de acti Nicolae Ceauşescu — că
realiza noi centrale electri precum şi în domeniul con vitate trebuie să asigure, în este obligatoriu pentru
ce şi termice pe bază de sumului public. Vor fi lua cursul deceniului viitor, ob dezvoltarea societăţii noas
combustibili inferiori. Vor te măsuri pentru reducerea ţinerea unui venit naţional tre socialiste, a ţării noas
fi date în funcţiune hidro mai accentuată a consumu pe unitatea de energie con tre, să ne asigurăm inde
centralele Porţile de Fier lui şi creşterea randamen sumată la un nivel compa pendenţa, lichidind situaţia
II—Gruia, Turnu Măgure rabil cu realizările ţărilor de importuri de combusti
le—Nicopole, Rîu Mare-Re- telor energetice, pentru di . avansate economic. bili şi energie“.
în
re
minuarea
pierderilor
tezat, precum şi 2 000 MW Un principiu ferm al po în lumina acestor indica
in hidrocentrale şi micro- ţelele de transport a ener a liticii partidului nostru este ţii avem îndatorirea să des
giei,
completă
folosirea
hidrocentrale pe rîurile in tuturor resurselor energeti făşurăm o largă acţiune, o
ferioare. Va începe con ce. acela ca în viitorul deceniu acţiune de masă pentru u-
strucţia de noi centrale România să devină inde tilizarea şi valorificarea cu
hidroelectrice pe porţiunea Asigurarea cu energie e- pendentă din punct de ve înalt spirit gospodăresc a
românească a Dunării. De lectrică a dezvoltării eco- dere al energiei şi com resurselor energetice ale ţă
subliniat că primul agregat nomico-sociale a ţării se va bustibilului. rii, pentru dezvoltarea ne Tipografia Deva
de energie nuelearo-electri- întemeia deci pe creşte Alături de proiectul de contenită a României so
că urmează să intre în rea accentuată a extrac Directive ale Congresului
•funcţiune în 1985. ţiei de cărbuni, sporirea al XH-lea al Partidului Co cialiste pe calea civilizaţiei str. 23 August nr. 257, telefon 13206
Se prevede să se treacă energiei hidroelectrice, a e- munist Român, Programul- şi progresului, pentru în
hotărît la schimbarea ac nergiei nuclearo-electri- făptuirea neabătută a Pro ÎNCADREAZĂ ÎN MUNCĂ :
tualului sistem de asigura ce, precum şi intensi directivă privind dezvolta gramului partidului de fău
re a energiei termice, or- ficarea utilizării noilor sur rea energeticii româneşti rire a societăţii socialiste • lăcătuşi mecanici cat. 4-6^
, ganizîndu-se o reţea cores se de energie. In anul 1990 înseamnă un deschizător de multilateral dezvoltate şi • fochişti încălzire cazane apă caldă*'
punzătoare de centrale de se prevede ca producţia de drumuri pentru înscrierea înaintare a României spre
termoficare, care produc în energie electrică să atingă României noastre pe noi comunism !
se fac
la otlcdile poştale, factorii
Abonamentele,
COLEGIUL DE REDACŢIE : REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA : poştali şl difuzorii voluntari din întreprinderi şl
Nicolae Badiu, Gheorghe Călinescu, Tiberiu Isfratc 2700 Deva, str. Dr. Petru Groza, nr. 35 instituţii.
(redactor şef adjunct), Elena Lucia Liciu, Gheorghe Telefoane : 11275, 11585, 20708 Costul unul abonament: ti lei (pe 3 luni), 4#
Pavcl (redactor şef), Vasilc' Pâţan, Nicolae Tîrcob. TIPARUL : Tipografia Deva, str. 23 August, nr. 257 lei (pe S luni), »s lei (un an).
