Page 89 - Drumul_socialismului_1979_07

fag. 8 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 07

DOCUMENTELE CONGRESULUI AL XII-LEA AL PARTIDULUI IN DEZBATEREA Mobilizarea întregului
COMUNIŞTILOR. A TUTUROR OAMENILOR MUNCII
potenţial de forţe SI
Program înălţător al dezvoltării patriei socialiste mijloace la seceriş 9,00 Si.
»,30 So
3,40 Mi
10,20 Re
TX
zona
întîlni
Vom amplifica eforturile Comunele - unităţi CREŞTEREA (Urmare din pag. 1) Română, şi Nădăştia de Bretea 10,45 Co
în
11,30 Ml
Jos,
str
în
pentru utilizarea eficientă puternice, înfloritoare PRODUCŢIEI cu combinele în lan, pentru Strei şi Streisîngeorgiu. insistă In juru
nu
cînd
se
a nu se irosi timpul, pen­
cazul
mi
cei
tru a nu se pierde recolta.
pentru
a energiei şi combustibilului DE ENERGIE Dar cum secerişul nu este îndeajuns de paie, eliberarea To
răş
evident,
terenurilor
(Urmare din pag. 1) ELECTRICĂ numai o bătălie a mecani­ nu pot fi însămîntaţe ime­ al
(Urinare din pag. 1) zatorilor, trebuie consti­ diat culturile succesive. IÜ11
toi
vor transforma în oraşe agroindustriale ÎN 1981—1985 VA tuite şi echipe de seceră- Fină in prezent s-au exe­ Iar
hală însemnătate pentru munca şi viaţa încă 140 dc centre comunale...". FI PUSA ÎN FUNC­ tori sau cosaşi. Sînt tere­ cutat arături pe 385 de ha, i»e<
cu
noastră, a tuturor, direeţionează cu claritate Intre localităţile din judeţul nostru care ŢIUNE O PUTERE nuri cu exces de umiditate din care doar 257 au fost Toi
eforturile celor ce muncesc spre obţinerea şi aici nu mai pot intra u- însămînţate cu culturi du­ HIV
unor cantităţi sporite de bunuri material* urmează să devină în viitor centre urbane, DE 6700—6900 MW. tilajele. ble. Nit
eu consumuri specifice minime, prin valo­ cu caracter agroindustrial, este şi comuna Se vor realiza noi ere
rificarea eu înalt spirit gospodăresc a tutu­ Pui, care a cunoscut şi va cunoaşte în vii­ Pe lingă mobilizarea în­ în concluzie, acum mai «tul
ror resurselor materiale de care dispunem. tor o continuă dezvoltare şi înflorire eco­ centrale electrice şi tregului potenţial de forţe mult ca oricînd este nece­ pc«
în lumina noilor exigenţe, colectivului nomică, socială, culturală şi edilitar-gospo- termice pe bază de şi mijloace mecanizate la sar să se facă în mod o- Soi
uzinei noastre — mare consumatoare de dărească. Atît pentru dezvoltarea agricul­ combustibili inferi­ încheierea fără pierderi şi perativ recoltarea griului a Cea
energie electrică şi combustibili — îi revii turii — avem in comună 4 C.A.P. şi o fer­ cît mai grabnică a seceri­ cu combinele de pe toate f ici
sarcini deosebit de mobilizatoare în ce pri­ ori. In viitorul cin­ şului în această zonă, este suprafeţele. Munca să fie stai
veşte gospodărirea şi utilizarea cu chibzu­ mă I.A.S., o secţie de mecanizare a agri­ cinal se vor pune în necesar a'se da o mai ma­ asigurată în flux continuu : 10,00 Tel
inţă, cu eficienţă maximă a resurselor ener­ culturii —, cît şi a producţiei industriale 16,05 Mei
getice, sarcini a căror rezolvare stă întru în sectorul minier, exploatării lemnului, funcţiune : re atenţie balotării şi eli­ recoltat — transport la ba­ 16,20 Hei
totul în capacitatea şi puterea noastră. Aş silviculturii şui., sînt prevăzute importante • HIDROCENTRA­ berării terenurilor de paie, za de recepţie, balotat — Lib
aminti în acest cadru că avem deja unele fonduri de investiţii. Amplificarea actuale­ activitate ce trebuie inten­ eliberat teren de paie, 1 S,4S Itlll
17,00 Sea
reuşite, care constituie in fapt un puternic lor capacităţi de producţie şi modernizarea LA PORŢILE DE sificată. Pe mari suprafeţe transportul acestora în zo­ ban
imbold pentru acţiuni de mai mare anver­ lor — cst'e prevăzută construcţia unei fer­ FIER II — GRUIA; au rămas paiele nebalota- nele de depozitare. Se ce­ 1S,50 1001
gură. în domeniul economisirii energiei 19,00 Tel«
-electrice am redimensionat unele motoare me, de vaci cu lapte cu un număr de peste ® HIDROCENTRA­ t.e. Numai în perimetrul re. în acelaşi timp, spori­ 19,15 Dia
19,30 Ora
de acţionare a utilajelor principale — în 700 de capete şi darea în exploatare a LA TURNU-MAGU- Vîlcele sînt 20 de hectare rea vitezelor medii ia ară­ V¿0,20Doe
deplină corespondenţă cu sarcinile utile —, unei unităţi miniere pentru valorificarea ICELE—NICOPOLE; în această situaţie. Terenuri turi şi însămînţarea cult' cuti
înfăptuim cu consecvenţă programul special resurselor minerale utile din zonă — va v cu baloţi şi paie mai poţi rilor succesive. prol
întocmit pentru funcţionarea, în parametrii duce la dezvoltarea potenţialului de pro­ @ 2 000 MW ÎN . 20.45 Mer
strict necesari, a instalaţiei de sfărimare a ducţie al comunei noastre, la creşterea HIDROCENTRALE 21,33 Tele
minereurilor, pentru eliminarea consumului gradului de ocupare a populaţiei în acti­
neproductiv de energie electrică. ŞI MICROHIDRO-
Cit priveşte utilizarea cu randamente su­ vităţi cu caracter neagricol. CENTRALE PE RÎU-
perioare a combustibilului gazos, cadrele Dezvoltarea economică atrage după sine RILE INTERIOARE.
noastre, cu sprijinul direct al institutelor de şi o dezvoltare corespunzătoare din punct
specialitate, au realizat echiparea cuptoarelor de vedere social şi edilitar-gospodărese. OARE.
bucuu
de prăjire cu arzătoare de ti.p îmbunătăţit, Astfel, alături de actualele dotări sociale Se va începe con­ «iioprogrt
au montat schimbătoare de căldură (la cup­ şi edilitare — blocul de locuinţe cu 12 Kactiojun
toare) în zona de preîncălzire a minereului strucţia de noi cen­ presei; a
şi o instalaţie de etanşare la capetele cuptoa­ apartamente şi cu unităţi comerciale şi trale hidroelectrice «I ii lor; !),(
relor. Aceste măsuri au contribuit efectiv prestatoare de servicii la parter, comple­ 3.05 RăS)
la îmbunătăţirea randamentului termic al xul comercial cu etaj, magazine pentru le­ pe porţiunea româ­ rilor; lu,i
cuptoarelor şi, implicit, la reducerea consu­ gume şi fructe, unităţile de alimentaţie nească a Dunării. 10.05 Rad
mului de gaz motan cu cca. 4 N.m3 pe tona publică, fabrica de pîine, şcoala generală Primul agregat de lor; 10,33
poloneză;
de minereu prelucrat.
nouă cu internat, căminul cultural, biblio­ .ştiri; 11,21
Preocupările noastre prezente şi de pers­ teca, cinematograful, spitalul, dispensarul energie nuclearo-e- dio-tv. ;
pectivă apropiată, în consens cu. sarcinile lectrică urmează să ştiri; 12,0.
reieşite din Directive, vizează în esenţă eli­ medical .uman de circumscripţie, farmacia, ‘ intre în funcţiune clorului i
re
interp
minarea totală a funcţionării în gol a utila­ oficiul poştal nou, reţeaua de alimentaţie la i la ;
jelor (mari consumatoare de energie electri­ cu apă ş.a. — se vor realiza noi dotări. în 1985. vers 20;
că), din fluxul productiv, prin încărcarea la Se vor construi noi blocuri de locuinţe, în scopul utilizării 16,13 Ciul
capacitatea maximă a acestora. Specialiştii se va extinde reţeaua de alimentare cu rescu; 16,
noştri electromecanici se ocupă acum <}e apă şi se vor începe lucrările de canali­ raţionale a energiei ganizare
conceperea şi realizarea unui dispozitiv limi- şi combustibilului se 16,40 Muzi
tato-r, de „mers în gol" cu temporizare — zare, se va mări volumul desfacerilor de nbză; 17,0
17,03 Op Ir
pentru compartimentul de concasare a ma­ mărfuri şi cel al prestaţiilor de servicii. prevede : neglijenţă
terialului — de redimensionarea rânitoarelor Tot ceea ce se va înfăptui în viitorul cin­ ® utilizarea raţio­ tă); 18,00
aferente instalaţiei de prăjire magnetizantă a cinal în comuna noastră va contribui la nală a combustibi­ Interpreţi
minereului, inclusiv a motoarelor de acţio­ creşterea nivelului de trai, la îmbunătăţirea popular ;2(
nare. Totodată, vrem să procurăm limita- condiţiilor de muncă şi de viaţă ale tutu­ lului şi energiei în putui; 20,
' toare de. „mers în gol“ şi pentru grupurile ror cetăţenilor. toate ramurile eco­ re; 22,00
23,00 Mol o
fie sudură, iar dacă nu vom reuşi le vom letin dc ş
concepe şi executa cu forţe proprii. Pentru Locuitorii din comuna noastră, animaţi nomiei naţionale şi stop muzi
reducerea în continuare a consumului de de adinei sentimente patriotice, de dorinţa cel al consumului
gaz, punem accent pe echiparea tuturor fierbinte de a contribui, alături de între­
cuptoarelor eu un grup de sprijin îmbu­ gul popor, la înălţarea patriei pe noi culmi public ;
nătăţit, conceput in cadrul uzinei, în scopul de progres şi civilizaţie nu-şi vor precu­ @ reducerea mai ac­
eliminării operaţiunilor dc răcire şi încăl­ centuată a consumu­
zire a cuptoarelor impuse la oprirea acci­ peţi eforturile pentru a traduce în viaţă
dentală . a acestora ca urmare a spargerii politica Partidului Comunist Român de lui şi creşterea ran­ DEVA ;
rulmenţilor de la rolele de sprijin- Ne în­ făurire a societăţii - socialiste multilateral damentelor energe­ ploaie (Pa
deamnă la aceasta faptul că, prin experi­ dezvoltate. mat tren 1
mentarea acestei soluţii la două cuptoare am tice ; . a venit zi
(Grădina
redus cu peste 70 la sută opririle acciden­ ® diminuarea pier­ DOARA; i
tale de acest gen. ÎN VIITORUL CINCINAL prieten (F
Sînte-m interesaţi tn materializarea cit mai, derilor în reţelele de rii (Sideriu
rapi>- a acestor proiecte — în deplină con­ 1981-1985 SE VOR transport a energiei soare (Art
cordanţă cu sarcinile reieşite din proiectul electrice ; loarea Ieri
de Directive ale Congresului al Xll-lea al TRANSFORMA ÎN ORAŞE acul); PET
partidtilui — cu atit mai mult cu cit, prin folosirea completă toăelor —
Nea
rea);
tot ceea ce am întreprins în primul semestru AGROINDUSTRIALE ÎNCĂ a tuturor resurselor (7 Noiemb
al anului, am reuşit să economisim peste 140 CENTRE COMUNALE (Republicai
1)00 000 kWh energie electrică şi aproape 1,5 energetice. C.S. HUNEDOARA. Vedere din hala dc turnare de la merge îna,
3
milioane N.m de gaz metan. oţclâria electrică II. Foto : .VIRGIL ONOJU VULCAN;.
(Miuicilorc
eursio ciut
PETUILA:
(Muncitorii)
Cine poate afirma că plăteşte „Cu toţii sîntem vinovaţi de rămînerea în urmă, Omul fără
citorftsc);
husari (7 Ni
cu toţii să punem umărul pentru redresare“ Trenul de
superficialitatea şi lipsa de răspundere? roşie) ; GL
pod prea l
Colectivul şantierului IV — se continuă — pe fondul in­ mai aştepte un prilej ca a- unei zile sau al mai multo­ rii le I-II (l
TIE:
Dir
Recent, ne-am aflat pe şan­ lecomunicaţii au fost trasate aducţiuni secundare de pe disciplinei muncii — in ne- dunarea generală a oameni­ ra. Avînd in vedere o ase­ (Patria); A’
tierul noilor blocuri ee se de specialişti, s-a in'jBmit o amenajarea hidroenergetică folosirea la capacitate a uti­ lor muncii-, menea „experienţă“ s-ar cere (Flacăra);
" clară, care a
construiesc în microraionul hartă ‘ " i5s 'fost în- din Retezat nu are motive să lajelor, în defectuoasa lor .Iată ce remarca în cuvîn- din partea conducerii şan­ Lanţul ami
4 din Hunedoara. în.această minată întreprinderii dc se declare mulţumit de felul exploatare şi întreţinere. Este tul său maistrul Nicolae Co- tierului, â loturilor să aibă I-H (Casa t
zonă a oraşului nu funcţio­ construcţii. Cu toate acestea, cum a încheiat prima jumă­ de ajuns, credem, să ară­ robca: „Realizările în sal­ întocmite şi pregătite vari­ ŢEG: Col
(Popular);
nează în prezent 37G de pos­ constructorii nu au ţinut tate a anului. Planul — rea­ tăm că fondul de timp la turi se datoresc indisciplinei. ante de program spre a nu sălbatice; )
turi telefonice. Abonaţilor cont de ea- lizat în proporţie de nici 50 dispoziţie a fost „dijmuit“ Sînt zile cînd, din cauza ab­ se pierde timp preţios în piui domin
• din blocurile B 3 şi B 4 li Tovarăşul inginer şef Di- la sută. S-ar putea motiva eu pînă la 35 la sută de senţelor nemotivate, nu pot cazul unor asemenea pertur­ cultură); S
s-au întrerupt legăturile te­ niş explică faptul că toate această stare de lucruri prin absenţele nemotivate şi alte alcătui un schimb. Dar con­ baţii. miştll (MuO
lefonice din data de 21 iunie cablurile de telecomunicaţii lipsa efectivelor necesare. absenţe de la lucru. sumuri energetico se fac in Desigur, aşa cum se impu­ pli dc la i
(Lumina);
a.c. Pornind pe firul celor sînt introduse în sol la o a- S-ar putea, dacă de moti­ Participanţii la dezbateri subteran şi atunci, cu aerul nea, adunarea generală a fă­
37G de posturi telefonice ca­ dincime ce variază între 70 vări este nevoie atunci cînd au subliniat cu precădere comprimat, cu ventilatoare­ cut o critică aspră tuturor sută dc zii)
(Mtuicitores
re nu funcţionează am in- şi 80 centimetri. Cine sapă e vorba de realizarea sau rolul deosebit pe care tre- le, cu iluminatul“. Iată' încă neajunsurilor oare s-au ma­
’ cercat să vedem unde şi cine mai adine pentru orice lu­ nerealizarea planului care nifestat în prima jumătate de
a întrerupt binecunoscutul crare, este necesar să. anun­ are, ştim cu toţii, putere de an. Dar tot din această cri­
„ton“ care de cînd a fost ţe lucrătorii de la telefoane lege. Dar nici măcar aşa nu Áulocondute.ea muncitorească tică şi autocritică sc des­ :g»noi
inventat telefonul a devenit pentru asistenţă. în caz con­ se poate motiva. Şi ,nu se prinde convingător hotărîrea
un ajutor de mare nădejde trar se întimplă ceea ce s-a poate, pentru că nici pro­ •A.- in acţiune colectivului şantierului de a
al omului. întîmplat în microraionul 4. ductivitatea, indicator care pune, de la' primul, la ulti­ Rezultatei)
Drumul astfel început ne-a Se pierde forţă de muncă, „vorbeşte“ despre modul mul om, umărul la redresa­ iulie 1973 :
dus la lucrările pe pare le timp preţios, materiale care cum a fost organizată mun­ Adunări generale ale oamenilor muncii re, Planul de măsuri apro­ Extr. I : i8
execută Şantierul 4 al ar putea fi folosite în alte ca, despre cuantumul efor­ bat de adunare cuprinde e- Extr, a II-
I.C.S.H., în acest mic ¡-©raion. scopuri. Pentru refacerea turilor proprii nu a fost rea­ lementele necesare acestei 4, 29.
Lucrări pentru construirea lucrărilor din zona bulevar­ lizată. buic să-l aibă în conducere o „faţă“ a indisciplinei care redresări. Sarcina şantierului Fon«I total
unor blocuri şi a unei străzi. dului Mihai Viteazul se vor Cu aceste nerealizări s-au şeful de echipă sau de bri­ se manifestă păgubitor pe este una de o deosebită im­ 036 369 led, d
Totul a fost desfiinţat aici': cheltui circa 40 000 lei. aşezat la dezbaterile în adu­ gadă şi maistrul. Nu facem şantierul adueţiunilor se­ portanţă, de a realiza 36 km 276 411 led.
pomi, zone verzi, străzi, Toate acestea se întimplă narea generală oamenii o critică a modului cum au cundare. de aducţiuni secundare, care
locuri de joacă pentru copii pentru că şefii de loturi şi muncii de pe şantier. La discutat în adunare cei ce au Tovarăşul Alexb Pop adu­ vor asigura peste 46 la sută
etc echipe de constructori nu sfirşit, ei aveau să conchidă : luat parte la dezbateri. Dar, cea în discuţie o problemă din debitul viitorului lac de m V r b
însoţiţi de tovarăşul ingi­ atenţionează oamenii din cu toţii ne facem vinovaţi legat de această subliniere, spinoasă a acestui şantier, a- acumulare. Şantierul nu se
ner şef Tiberiu Diniş-de la subordine asupra locurilor de această serioasă rămîne- arătăm un fapt doar. Un nume că reparaţiile la uti­ mai află la începuturile sale
Direcţia judeţeană de poştă unde sînt cabluri de teleco­ re in urmă, cu toţii să pu­ maistru care conduce 12—13 lajele terasiere care se fac (a fost înfiinţat la sfîrşitul Timpul |
şi telecomunicaţii, tovarăşii municaţii. Cînd se reproşea­ nem umărul pentru redresa­ oameni se lamenta că nu ştie la atelierul central al ame­ anului 1977). Convingerea cu ziua de 26
Petru Ureche, maistru la ză conducerii I.C.S.H. aceste re I ce să mai facă cu ei pentru najării sînt de slabă cali­ privire la necesitatea unui se menţine
reţeaua de telecomunicaţii stricăciuni însoţite de pagu­ Ce carenţe anume şi-au a-i determina să respecte tate. în acest context este efort colectiv conjugat la moaşă eu
Hunedoara şi tehnicianul Ni- be serioase, se răspunde pus amprenta asupra activi­ disciplina muncii. Faptul ni explicabilă depăşirea cu a- care a ajuns adunarea gene­ tor. Se vor r
de
ploaie
oolae Oargă, mergem şi ve­ prompt: „Plătim, tovarăşi i tăţii pe G luni ? O parte din­ se pare simptomatic. Ce proape 600 mii lei a cheltu­ rală a oamenilor muncii este amiaza şi I
dem ia faţa locului cum au Calculăm cit costă şi plă­ tre ele au fost reliefate în prestanţă are maistrul, ce ielilor planificate cu utilaje­ de bun augur. Dar singură zona de dea 1 !
fost întrerupte prin smulge­ tim 1“. No punem şi noi în­ darea de seamă. Ele încep rol joacă el în organizarea le. Ba mai aflăm de la con­ această convingere nu va tul va sufi
re cu excavatorul respecti­ trebarea : „De unde atîţia de la activitatea de condu­ producţiei şi a muncii ? Iată ducerea şantierului că plani­ provoca redresarea.' Este ne­ nord-vest. T
vele cabluri. înainte de. în­ bani, tovarăşi ? 1“. „De unde cere şi se reflectă în neurmă- întrebări pe care organiza­ ficarea lă lucru făcută anu­ voie de fapte care s-o mate­ nimă va £f.
ceperea lucrărilor de către bani -pentru lipsa de răspun­ rirea zilnică a programelor ţia de partid, conducerea mitor utilaje nu se respectă rializeze. 9 şi 14 grad«
I.C.S.H. locurile respective dere-si superficialitate!“. de lucru, insuficienta pregă­ şantierului trebuia să şi le de la nivelul grupului, ceea mă între. 21
pe unde trec cabluri de te­ B. VALERIU tire a lucrărilor începute şi pună mai demult, fără să ce dă peste cap programul ION CIOCLEI Izolat ceaţă