Page 92 - Drumul_socialismului_1979_07
P. 92
Proletari din toate ţările, uniţi-vâ Í
ANUL XXXI
NK. 0757
VINERI,
27 IUISE
1979
4 pagini — 30 bani
La invitaţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu în cinstea marii SAPTAMÎNA RECORD
ÎN PRODUCŢIE
şi a tovarăşei Elena Ceauşescu sărbători nationale
Uteciştii de la minele U-
ricani şi I.onea, în cinstea
ieri a început vizita oficială de partid SARCINILE DE PLAN — Zilei minerului, au iulie a.c.,
declarat
23—29
sâptămina
ONORATE EXEMPLAR
săplămtnă record In pro
şi de sfat a tovarăşului Ahmed Sekou Toure sarcinilor de plan şi a an a ducţie. Astfel, pe lingă sar
exemplară
îndeplinirea
cu
dc
producţiei
cinile
zi
gajamentelor asumate în zi, se vor executa repara
ţii Ia transportoarele de mi
si a tovarăşei Andrée Touré în tara noastră întrecerea socialistă, sînt nă, recuperări de armături
obiectivele centrale ale ac
tivităţii de zi cu zi şi la
T.H.,
aprovizionarea
locu
S.E.L. Pui. Buna organi rilor de muncă eu unele
La invitaţia tovarăşului portul Otopeni, împodobit zare a muncii în parchete materiale strict necesare
Nicolae Ceauşescu, secretar sărbătoreşte. Pe frontispiciul întrevedere le dc exploatare şi in de producţiei, şi se vor des-
general al Partidului Comu salonului oficial se aflau pozitele finale, folosirea cu
nist Român, preşedintele Re portretele tovarăşului Nicolae Tovarăşul Ahmed Sekou randament sporit a maşini
publicii Socialiste România, Ceauşescu şi tovarăşului Ah Toure şi tovarăşa Andree lor, instalaţiilor şi a tim
si u tovarăşei Elena med Sekou Toure, încadrate Toure au făcut, joi după- pului dc lucru au condus
v
Oţtauşescu, joi, 26 iulie, a de drapelele de stat ale ce amiază, o vizită protocolară la depăşirea prevederilor
'Sosit în Capitală. într-o vizi lor două ţări. tovarăşului Nicolae Ceauşescu de plan pe perioada care a mi»
tă oficială de partid şi de La ora 12,30 aeronava spe şi tovarăşei Elena Ceauşescu. trecut de la începutul a-
stat, tovarăşul Ahmed Sekou cială cu care călătoreşte întrevederea care a avut nului cu peste 1,6 milioa
Toure, secretar general al conducătorul partidului şi loc cu acest prilej, premer ne lei la producţia globa congestiona 350 m de gale
Partidului Democrat din statului guineez a aterizat. gătoare convorbirilor oficia lă, ,cu aproape 2 milioane rie. Pină in prezent, valoa
rea totală a lucrărilor efec
Guineea, preşedintele Repu La coborirca din avion, to le, s-a desfăşurat într-o am ÎN FRUNTE — lei la producţia marfă şi
blicii Populare Revoluţiona varăşul Ahmed Sekou Toure biantă de caldă prietenie şi SECTORUL II GHELARI cu mai mult de 200 000 lei tuate la colo două mine,
re Guineea, împreună cu to şi tovarăşa Andree Toure au cordialitate. în spiritul bu la producţia netă. Colecti în cadrul săptăinlnii record,
varăşa Andree Toure. fost salutaţi cu deosebită nelor relaţii statornicite în vul acestui sector, condus depăşeşte suma de 80 ooo
Ceremonia sosirii înaltului tre partidele, ţările şi popoa La permanenta sporire a de ing. Aron Petric, şi-a Iei.
oaspete a avut loc pe aero- (Continuare în pag. a 4-a) rele noastre. producţiei de minereu ex onorat cu cinste şi sarci
tras la mina Ghelari. sec
torul II, condus de Aurel nile de plan la export li- MUNCA
vrind
valoare
în
produse
Începerea convorbirilor oficiale Dineu Barbu, îşi aduce cea mai de 109 000 lei valută faţă PATRIOTICA
însemnată
De
contribuţie.
Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, la începutul anului, mine de 96 000 lei valută cit Pesie 1 ooo dc studenţi de
La Palatul Republicii au tele Republicii Populare Re prevedea planul perioadei.
început, joi, 2G iulie, con voluţionare Guineea. ' secretar' general al Partidu rii de Ut acest sector au ia Institutul de mine Pe
lui
pre
Român,
Comunist
vorbirile oficiale intre tova Convorbirile au prilejuit şedintele Republicii Socialis extras suplimentar 3 328 ECONOMISESC troşani efectuează prin
patriotică
o
serie
răşul Nicolae Ceauşescu, se un prim şi rodnic schimb te România', şi tovarăşa tone minereu de fier; Sec al ENERGIA ELECTRICA muncă lucrări Ia construcţiile
clasează
III
torul
se
de
de păreri privind stadiul ac
cretar general al Partidului tual al relaţiilor româno- Elena Ceauşescu au oferit
doilea în hărnicie avîind la
Comunist Român, preşedin guineeze, căile şi mijloacele joi seară un dineu oficial in zi 1441 tone minereu scos Lucrătorii din hala obor de locuinţe ale municipiu
lui.
tele Republicii Socialiste de promovare a acestora in onoarea tovarăşului Ahmed în plus, iar sectoarele I şi a Hunedoarei acţionează
pentru
stăruitor
prevenirea
România.'şi tovarăşul Ah viitor, precum şi în legătu Sekou Toure, secretar gene IV au dat suplimentar 826, risipei de energie electri
med Sekou Toure, secretar ră cu uncie probleme ale si- ral al Partidului Democrat respectiv, 807 tone minereu că. Astfel, de la începutul EXPUNERE
general al Partidului Demo de fier peste sarcinile de anului aici s-au economi „Valorile etice şi mo
crat din Guineea, preşedin- (Continuare în pag. a 4-a) (Continuare în pag. a 4-a) plan. sit peste 27 500 kWh. rale aie tineretului patriei
noastre socialiste“ este ti
tlul expunerii ţinute re
cent în faţa tinerilor din
Vedere din centrul civic organizaţia B 1 de la Ţe-
al oraşului Hunedoara. sătoria de mătase din De
Foto : VIRGIL ONOIU va.
Cu documentele Congresului al Xll-lea
al partidului pe masa de lucru î
Gospodărirea cu chibzuinţă şi
economisirea pe toate planurile
direcţie esenţială de acţiune
pentru întregul popor
Ziarele de ieri au publicat tatea pe care o aduc recen
comunicatul şedinţei Comi ta analiză, precum şi mă
tetului Politic Executiv al surile stabilite constă în na
C.C. al P.C.R., în care a fost tura lor deosebit de acută,
Minerii de la Lupeni dovedesc prin fapte analizată una dintre proble în caracterul intensiv şi de
centrale
durată.
dezvoltă
lungă
ale
rezultă
Faptul
mele
rii economico-sociale a ţării ou mare claritate şi din do
cumentele celui de al XII-
prezente şi într-o largă per
forţa şi trăinicia angajării muncitoreşti spectivă -- gospodărirea cu lea Congres al partidului. A-
tît în Directive, cit şi în
maximă chibzuinţă şi econo
misirea hotărîtă şi riguroasă programele-directivă privi
T ts t e /\ - 1 rvi nr f ,*! o rn i i /-v>> .. < : T . 1 • . i * materiale, costul unei tone Sav, preşedintele consiliului toare la cercetare în cele
, i • .
Intr-o atmosferă de puter
nică angajare şi responsabi de cărbune extras fiind mai oamenilor muncii, au scos în brigăzi aplică iniţiativa ..Bri a tuturor resurselor energe două direcţii fundamentale
înaltei
gada
tice.
productivităţi“,
litate in înfăptuirea sarcini redus cu 15,62 lei faţă de relief experienţa bogată acu iar toate cele 6 sectoare de Pornind de la cerinţele ac ale dezvoltării ţârii. în cin
lor de plan pe acest an şi plan. mulată de acest prestigios producţie în care s-a deschis tuale şi de perspectivă ale cinalul 1981—1985 şi în per
cincinal, precum şi a celor Ca o încununare a rezul colectiv de mineri care a „Contul colector de econo dezvoltării multilaterale a spectiva pină la sfîrşitul se
prefigurate în documentele tatelor bune obţinute pe li ştiut să descopere in sinul mii“ au acumulat economii patriei noastre — se spune colului, orientările vi-zînd u-
Congresului ai Xll-Iea »1 nia sporirii producţiei fizice, său şi să mobilizeze plenar între 4,4 milioane şi 400 000 in comunicat —, de la ne tilizarea economicoasă a re
partidului, la întreprinderea creşterii productivităţii mun energiile necesare învingerii lej fiecare. Nu mai puţin cesitatea utilizării cu maxi surselor, a materiei prime,
minieră Lupeni a avut loc cii. depăşirii producţiei nele greutăţilor cu care s-a con important este faptul că prin mă eficienţă a resurselor de materialelor, energiei şi
adunarea generală a oame valorice şi reducerii cheltu fruntat, să găsească cele niai aplicarea iniţiativei „Fieca combustibili, de la implicaţi combustibililor străbat ca
nilor muncii — forul suprem ielilor de producţie, retribu- adecvate soluţii pentru folo- re . cadru tehnic să rezolve ile pe care le generează cri un fir roşu, viguros, concep
de autoconducere şi auto- cel puţin o problemă tebni- za energetică ce se manifes ţia şi acţiunea partidului în
gestiune muncitoreasca. Bi tă pe plan mondial, de la această direcţie. Aşa cum
lanţul realizărilor obţinute Autoconducareo muncitorească co-economică echivalentă cu creşterea continuă a preţu sublinia secretarul general
retribuţia pe un an“ . s-au
în cinstea aniversării a 35 realizat economii de peste 6 rilor petrolului pe piaţa in al partidului, tovarăşul
de ani de la eliberarea pa ţn acţiune milioane lei. ternaţională, Comitetul Poli Nicolae Ceauşescu, la plena
triei şi împlinirii a 50 de ani Preocupîndu-se do extinde tic Executiv a dezbătut şi ra din 4—5 iulie, se preco
de la luptele minerilor din ţia medie lunară a persona sirea eficientă a dolafiei teh rea mecanizării şi de moder aprobat o serie de măsuri nizează să se acţioneze ast
august 1929, în primele 6 lului muncitor a depăşit 3 100 nice, să pună în concordantă nizarea tehnologiilor de lu pentru raţionalizarea consu fel incit în viitorul deceniu
luni ale anului, prezentat cu lei, fiind cu 135. lei mai mare cu noile cerinţe ale produc cru din subteran, consiliul mului de carburanţi şi gos România să devină indepen
acest prilej, este un bilanţ decit cea planificată. ţiei activitatea electromeca oamenilor muncii s-a preo podărirea economicoasă a dentă din punctul de vede
pe care şi-l doreşte In adunare s-au relevat nică, transportul, organiza cupat cu răspundere sporită parcului de autoturisme. re al combustibililor şi ener
oricare dintre unităţile meritele deosebite ale celor rea muncii, pregătirea şi per de asigurarea şi pregătirea In concepţia partidului giei.
miniere din Valea Jiu mai bune colective de muncă fecţionarea personalului, toa cadrelor la nivelul tehnicii nostru problematica econo Un loc central in acest an
lui : 47 300 tone de căr — din sectorul IV, care a te activităţile auxiliare. di.n dotare. In această peri misirii are un caracter in samblu de preocupări il de
bune extrase peste plan ; de extras peste plan 22 400 tone In experienţa colectivului oadă au terminat cursurile tegrator, totalitar, absolut, ţine evoluţia în sensul redu
păşirea producţiei nete valo cărbune, sectorul VI — 14 700 — despre care au vorbit pe de calificare în meseriile de de la care nu se poate sus cerii consumului de ţiţei, cu
rice cu 13,4 milioane lei ; 450 tone şi sectorul VII —4 000 larg tovarăşii Dumitru Dăn- bază 107 muncitori : 165 trage nici un fel de activi toate derivatele acestuia, a-
ml in .plus la lucrările de tone; ale brigăzilor conduse ciulescu, şeful sectorului IV, muncitori calificaţi au pri tate productivă, socială, u- flate în starea de carbu
pregătire şi 63 ml la lucră de Constantin Lupulescu, Ion Ion Gîrca, şef de brigadă, mit atestarea în cea de a rnană, în general, începînd rant. Pornind de la con
rile de deschidere ; pesle 5,3 Sălăjan, Teodor Boncaio, Ka- Mihai Doroftei, maistru mi doua meserie, intrînd în rîn- cu marea producţie indus siderentele clar şi răs
milioane lei depăşire la pla eso Ioan, Gheorghe Toma, nier, Silviu Năstase, secreta dul celor poliealifieati. iar trială şi terminînd cu becu- picat exprimate, Comite
nul lucrărilor de investiţii ; Balint Adalbert, Constantin rul comitetului U.T.C., Du 575 au absolvit diferite letul din casă. In acelaşi tul Politic Executiv al C.C.
o productivitate fizică medie Nichila ş.a. precum şi ale co mitra Cîmpennu, preşedinta cursuri de perfecţionare. timp, această preocupare nu ai P.C.R. a ho tării' reduce
mai mare cu 1 368 kg/post în lectivului electromecanic, în comisiei de femei ş.a. se Conducerea minei si orga prezintă o noutate, ea ve rea numărului autoturisme
abataje şi 187 kg/post pe în frunte cu inginerul Tilus înscrie la loc de frunte pre nizaţia de sindicat, îndruma nind cu intensitate mereu' lor din parcul comun al mi
treprindere ; reducerea chel Costache. luarea şi generalizarea meto te îndeaproape de comitetul sporită din orientări şi exi nisterelor, celorlalte organe
tuielilor de producţie cu 15,1 Dezbaterile purtate pe mar delor înaintate şi iniţiative genţe exprimate în numeroa
milioane lei total şi cu 8,2 ginea dării de seamă pre lor minereşti. Este semnifi se documente şi măsuri a-
milioane Iei la cheltuielile zentate de tovarăşul Ioan cativ că 56 din cele 60 de (Continuare în pag. a 2-a) doiptate în ultimii ani. Nou- (Continuare in pag. a 2-a)
