Page 93 - Drumul_socialismului_1979_07

DRUMUL SOCIALISMULUI NR

Gospodărirea ou chibzuinţă şi I W VESTIT II* im U E ST IŢII • I NU E STITII

w— «o fii iii- ii i iu ^ «fi. IU ÎL i ins nuli ta L-
economisirea pe toate planurile IHUMATIAME HWURSA

ic,oo
(Urmare din pag. 1) îneît cota de benzină aloca­ pietate de înadtă cu alte mă­ ic,05
tă să fie. redusă substantial, suri, mai severe şi ¡nai efi­
aeţionindu-sc, totodată, pen­ ciente. Trebuie să se acţio­
centrale, de. stat, organizaţi­ tru îmbunătăţirea echipării neze cu deosebită vigoare 1C,30
ilor cooperatiste şi altor or­ cu motoare de randament pentru depistarea şi valori­ La C.S. Hunedoara se pregăteşte
ganizaţii obşteşti, comitetelor ridicat a autovehiculelor. A- ficarea altor căi de reduce­ 18,25
executive 'ale consiliilor semenea măsuri au în vede­ re a consumurilor, pentru
populare judeţene, munici­ re ca ele să nu afecteze po­ antrenarea, în înfăptuirea, o dublă premieră industrială 18.33
piului Bucureşti şi unităţilor sibilitatea deplasării oameni­ riguroasă a acestei impor­
subordonate acestora şi a lor muncii la bazele de a- tante sarcini cu caracter na­ I’e platforma metalurgică tă exigenţă profesională lu­ — Dacă ne referim la noul 18.30
limitelor maxime de consum gremenî şi îq excursii, la de la Hunedoara două noi crările de finisare, începute laminor de. sîrmă-— subli­ 10,00
sfirşit de săptămînă şi în zi­ ţional, a tuturor oamenilor-
de benzină, pe autoturisme, muncii. Sint vizate aici obiective de mare importan­ cu puţin timp in urmă. In nia interlocutorul. nostru —
de înlocuire a autoturisme­ lele de sărbătoare legală’, _a- preocupările tuturor oame­ ţă pentru producţia din com­ momentele deplasării noas­ în conformitate cu progra­ 13,13
cestSa rcalizîndu-se cu mij­
lor ‘ din parcul comun_ cu binatul siderurgic, pentru e- tre pe şantier, formaţia lui ■ mele optimizate în funcţie de
consum mare de benzină şi loace de transport în comun, nilor atît în interiorul uni­ conomia naţională, se află Petru ulic, spre exemplu, sosirea ultimelor utilaje, e-
în special cu trenul. tăţii în care îşi desfăşoară 10,15
limitare a distanţelor de intr-o adevărată întrecere continua probele de încerca­ xiştă perspectiva ca începînd
deplasare a acestora, pre­ Pe baza analizei Comitetu­ activitatea cit şi în sfera vieţii spre atingerea momentului re la instalaţiile hidraulice, cu 25 iulie a.c. să înceapă 13.30 '
cum şi de interzicere a cir­ lui Politic Executiv şi a mă­ cotidiene, ceea ce imprimă inaugural al intrării lor în iar instalatorii lui Ion Cor- probele la cald pjş tronsoane I
pentru
surilor
de flux tehnologic, dată la
or­
stabilite,
:
laminorul
productiv
fluxul
culaţiei, în interes perso­ ganizaţiile de partid, orga­ acţiunilor caiacter absolut, ■nr. 3 de sîrmă şi laminorul nea pregăteau asiduu pune­ care se pregăteşte şi cupto­
rea în funcţiune definitivă a
nal, cu autoturismele pro­ nele de conducere colectivă, general. nr. 2 de semifabricate. Con­ reţelei de racordare pentru rul cu propulsie pentru în­ 20,20 ;
prietate de stat sau obşteas­ pentru toţi oamenii muncii în al doilea rînd, pentru structorii hunedoreni acţio­ gaz de furnal aferentă cup­ cărcarea eu ţagle, îneît în 21,10 .
că. se deschide un larg front de organizaţiile de partid, se nează în paralel, pe un front torului cu propulsie, conco­ următoarele zile să poată )
Au fost luate, de aseme­ deschide un larg cîmp de larg, la ambele obiective, mitent cu operaţiunile de re­ începe probele tehnologice
nea, măsuri care să regle­ muncă, care trebuie desfă­ muncă educativă, căci eco­ punind la punct ultimele glare a instalaţiilor de . arde­ pe întregul flux. Sint pe ter­ 21.33
menteze circulaţia cu taxiuri, şurată cu toată răspunde­ nomisirea raţională a re­ corelări impuse de verifică­ re efectuate de coechipierii minate reglajele şi mişcările
turistică şi a celei cu auto­ rea pe două planuri- esenţia­ surselor, a benzinei, în spe­ rile la care sint supuse me­ lui Ioan Artean. mecanismelor de la toate ea-
turisme proprietate persona-, le. în primul rînd, este ţă, este o chestiune de e- canismele şi instalaţiile a- în „vecini-“, la laminorul jele, în prezent punîndu-se
îă, concentrarea autovehicu­ «vorba de revederea progra­ ducaţie socialistă, patrioti­ cestor noi capacităţi produc­ nr. 2 de semifabricate — a- la punct ultimele scheme de
melor şi pianurilor de ac­ tive. ceeaşi atmosferă de muncă, acţionare ale ' mecanismelor
lelor de transportat marfă că, cu largi implicaţii asu­ După cum ne spunea mai­ caracteristică perioadei 1 fe­ auxiliare din cadrul lamino­
în unităţi de transport, a- ţiune stabilite anterior şi ca­ pra dezvoltării cconomico- strul Petru Mu rar — de la brile dinaintea intrării în rului. Aş sublinia că, în a-
reducerea
cestea desfăşurîn.du-şi acti­ re au determinat carburanţi, sociale a ţării, cit şi asu-pra şantierul montaj-instalaţii al producţie a unui mare şi ceastă etapă finală înfăptuim BUI
consumurilor
de
creşterii nivelului de trai al
vitatea pe baza unor indi­ I.C.S.H. — o parte din oa­ complex obiectiv industrial. ferm programul special în­ iliojm
catori îmbunătăţiţi, astfel acestea trebuind să fie com- întregului popor. menii săi, care şi-au încheiat — Constructorii noştri ac­ tocmit, în detaliu, privitor Radio,
misiunea la cel de-al treilea ţionează acum cu toate for­ ■la numărătoarea inversă de­ presei
diilor;
laminor de sîrmă s-au mutat ţele pe circuitul hidrotehnic, clanşată. deja pentru laminor 9.03 I
deja pe şantierele siderur­ la ciclonul decantor de ţun- rul nr. 3 de sîrmă, program rilor;
Angajamente, realizări Indiferent tic vreme, con­ gice ale Călanului, iar peste dăr şi la staţia de pompare care se analizează zilnic, cu 10.03 .
■toţi factorii responsabili din
a apelor — ne informa şeful
Ştiinţa
citeva zile alţii, îi vor urma
structorul continuă opera — semn al etapei finale de şantierului, inginerul Glieor- partea constructorului, bene­ mente
proiectantului. aici. Cei care sint prezenţi ghe Ivan, aflat în mijlocul ficiarului şi proiectantului. lllii; i
Oamenii muncii din oraşul mare parte a sporului s-a Foto : VIRGIL ONOÍU încă , la noul laminor îşi de­ oamenilor de aici. Pentru La laminorul nr. 2 de se­ 11,20
Simeria s-au angajat să rea­ realizat pe seama creşterii finitivează cu migală şi înal­ recuperarea grabnică a unor mifabricate, care pe drept clio-lv
lizeze suplimentar, în acest productivităţii muncii care, i întîrzieri am sporit efective­ ■cuvînt se poate spune că se ştiri; :
clorul!
an, o producţie globală in­ calculată, pe baza producţiei le de lucru eu meseriaşi ca­ află în întrecere cu cel de ro int
dustrială în valoare de 20 globale, a fost mai mare de- re au o vastă experienţă, a- sîrmă (în ce priveşte înce­ la 1
milioane lei şi o producţie cit cea planificată cu 5236 sigurînd totodată formaţiile perea probelor la cald) au ciul) ;
netă de 7,7 milioane lei, iar lei, iar cea calculată pe ba­ de lucru cu utilajele de fost mobilizate, de . aseme­ IC,20 C
la producţia fizică să repare za producţiei nete a fost su­ construcţii necesare, de ma­ nea, toate forţele umane şi 10,40
în plus 210 vagoane marfă perioară celei prevăzute. în re productivitate. Activita­ tehnice de care dispunem. muzici
tin di
(RPe) ; să producă peste plan cu 1686 lei pe om- al tea a fost de asemenea or­ Aici este în curs de finali­ patrie:
plan 20 000 mp dale mozai- muncii. Prin reducerea chel­ ganizată pe trei schimburi. zare reglajul acţionărilor cu initru
cate, 200 osii montate şi al­ tuielilor totale la 1000 lei Depun eforturi stăruitoare tiristoare la căile cu role de serii; :
te produse, să economisească producţie marfă s-au reali­ în aceste zile formaţiile de legătură între trenul conti­ tecului
55 tone .metal, 50 000 kWh zat economii de peste 5,7 zidari, dulgheri, betonişti şi nuu de laminare şi paturile chetă
energie electrică, 200 tone milioane lei. Toate aceste lăcătuşi, conduse de Tudor de răcire a laminatelor. Un tlenţc
de combustibil convenţional realizări valorice îşi găsesc Polifronie, Teodor Bodeanu, ritm cu totul deosebit a fost tr-o o
•stop n
ş.a. corespondent în, depăşirea îacob Moişe, Laszlo Dionisie, imprimat creării condiţiilor
Activitatea desfăşurată de producţiei fizice, in reduce­ Radu Cîrciumaru, Augustin de montare şi începere a ro­
colectivele de oameni ai rea consumurilor. Astfel, au Deneş, Mihai Veber, Gheor- dajului căilor cu role care
pnineii din întreprinderile fost rep'arate pesle plan 460 ghe Gîrbea, Ion Nicolau, ceea ■alimentează trenul continuu Ti MI
oraşului. în frunte cu comu­ vagoane (RPe), s-au produs ce dă garanţia — dacă ne al celor 6 caje. Sistemul tuajitai
niştii, buna organizare a în plus 21695 mp dale mo- referim la ritmul de muncă de role pentru primirea blu- clntccu
muncii, grija pentru folosi- zaicate, 230 osii montate, 916 — că_ lucrările vor fi finali­ . murilor din fluxul blumin- de mu
’'r.ea cit mai deplină şi cu ; nip placaj de marmură, 22 zate în aceste zile, conform guiui de 100.0 a fost deja litre; 1;
graficelor reactualizate.
miere ■
montat şi pus în funcţiune...
randament sporit a capacită- tone unt, 10 tone brînzeturi. Beneficiarul mai are de so­ romani
maistrului
Din
relatările
ţilor de producţie, reducerea De asemenea, muncitorii Mitrică Tălîngă, aflăm că oa­ luţionat cîteva probleme le­ tă torn
consumurilor şi a cheltuieli­ complexului C.F.R- au expe­ menii de sub coordonarea gate de _ completările de uti­ talc de
lor materiale a condus la diat peste plan aproape 13000 laje şi instalaţii restante de Coiocvi
, obţinerea unor rezultate po­ tone de mărfuri. Totodată sa, în frunte cu şef ii de e- la furnizori din Satu Mare, nai tic
ehipe Line Gaşpari Ilaralam-
zitive. Multe din angaja­ s-au economisit 125 000 kWh bie Cieal, Andrei Ciumas, Buzău şi Sibiu. judeţul
ştim dt
mentele anuale ah şi fost în­ energie electrică, 55 tone me­ Teofil Ilotaru şi Ioan Chela- viitorul
deplinite de pe acum. • Ast­ tal, 653 tone de păcura. ru sint angajaţi în o seamă Analizînd toate aspectele tete pe
fel, s-au realizat angajamen­ 561000 mc gaze naturale, 18 de lucrări finalizatoare la legate de etapa finală a lu­
crărilor de pe platforma si­
tele privind creşterea pro­ tone benzină, 256 tone com­ laminorul nr. 2 de semifa­ derurgică a Hunedoarei, du­
ductivităţii muncii, reduce­ bustibil convenţional, inde- bricate, care trebuie înche­ pă cum rezultă si din păre­
rea cheltuielilor totale In plinindu-se integral angaja­ iate în aceste zile. rile interlocutorilor noştri
1000 lei producţie marfă şi mentele anuale. Au fost rea- în încheierea vizitei noas­ — se întrevăd deja premise­
a celor materiale, cele pri­ iizate şi sarcinile privind li­ tre pe şantierele ceior două le suprapunerii momentelor
vind economisirea metalului, vrările .de mărfuri la export laminoare de la Hunedoara, începerii în aceste zile a
combustibilului şi energiei si s-au livrat în plus mărfuri aflate acum la mică probelor tehnologice la cele deva
etc. Depăşirile la producţia în valoare de 70 000 lei va­ distanţă de momentul pu­ două noi laminoare, caz unic ploaie i
globală industrială însumea­ nerii în . funcţiune, am’ — şi de prestigiu profes;"' mat ire
1
ză, pe primul semestru, a~ lută. Aceste realizări sint în­ solicitat tovarăşului ingi­ nai am zice noi — în în^ a venit
(Grădin
proape 11,5 milioane lei, iar chiriate celor două mart eve­ ner Cornel Crăciun — co­ lungata şi creatoarea activ»- DOA1ÎA
la producţia netă peste 6,2 nimente aie acestui an — a ordonator şef al lucrărilor tate a constructorilor hu­ prieten
milioane lei, cifră care se si­ 35-a aniversare a eliberării de aici — o imagine de an­ nedoreni. rii (Sidc
tuează foarte aproape de an­ ţării şi Congresului - al XII- samblu asupra stadiului a- soare (
gajamentul anual. Cea hiai lea ai’ partidului. tins la aceste obiective. SABIN IONESCU ioarea :
rul);
I
tobelor F
rea);
(Urmare din pag. 1)
de partid, preocupîndu-se cu Minerii de la Lupeni dovedesc prin fapte Congresul al XII-lea al (7 Noic
partidului — precum şi cu
(Eepubl
răspundere sporită de înde­ prilejul împlinirii a 50 de merge
ani dc la luptele minerilor
plinirea sarcinilor economi­ din Lupeni să obţină noi rea­ Cele 4 :
ce, au acordat o atenţie deo­ forţa şi trăinicia angajării muncitoreşti lizări, să dea patriei cît mai (Muncit
sebită îmbunătăţirii protec­ mult cărbune eocsificabil. Ciocolat
ţiei muncii — parte integran­ într-o atmosferă de puter­ cKorcsc;
tă a activităţii de producţie. fronturile de lucru, îndeosebi 12 milioane lei, să pună în tatele obţinute şi i-a urat noi siliul oamenilor muncii vor nic entuziasm şi angajare, a- (ele A
Numai în acest scop s-au fo­ în ceea ce priveşte organi­ funcţiune noi capacităţi de succese în activitatea de vii­ trebui să acorde atenţie deo­ PETRU
(Muncit
losit în primul seme-stru pes­ zarea muncii, aprovizionarea producţie. tor, subliniind sarcinile care sebită urmăririi realizării rit­ dunarea generală a oameni­ Omul f;
lor muncii de la I.M. Lu­
te 5 milioane lei, iar pentru tehnico-materială, asistenţa Dînd glas dorinţei mineri­ îi stau în faţă în perioada mice a producţiei de cărbu­ peni a adoptat o telegramă cltorcsc;
recuperarea şi refacerea ca­ tehnică, disciplina şi au fă­ lor de a contribui plenar la următoare. ne, asigurării în permanenţă adresată COMITETULUI sa va ■
pacităţii de muncă au fost cut propuneri pentru ridica­ îndeplinirea acestor obiecti­ în încheierea lucrărilor a- a liniei de front, utilizării CENTRAL AL PARTIDU­ BRAD:
trimişi la tratament şi odih­ rea calitativă a întregii ac­ ve. şeful de brigadă Kacso dunării generale, a luat cu­ mai eficiente a mecanizării LUI COMUNIST ROMAN, roşie);
nă aproape 300 oameni ai tivităţi a minei. Ioan din sectorul VI s-a o- vintul tovarăşul Ioan Ciucu, din dotare. Legat de folosi­ TOVARĂŞULUI NICOLAE împretu
M
iui
muncii de la mină- — Este de datoria condu­ bligat ca în întîmpinarea prim-secrctar al Comitetului rea la capacitate a mecanis­ CEAUŞESCU, în care, între -HAŢEG
Concomitent cu punerea în cerii colective, a fiecăruia Congresului al XII-lea să judeţean Hunedoara al melor şi utilajelor, vorbito­ altele se arată : Mobilizaţi roiu (I
evidenţă a rezultatelor obţi­ dintre noi •— s-a subliniat suplimenteze angajamentul P.C.R. După ce a relevat rul a arătat că trebuie pus de exemplul dumneavoastră înainte,
nute şi experienţei pozitive in adunare — ca, sub condu­ de întrecere cu încă 5 000 rezultatele bune obţinute de un accent deosebit pe asigu­ înflăcărat, de abnegaţie şi Exprese
dobîndite. în activitatea co­ cerea organizaţiei de partid, tone de cărbune, iar şeful minerii din Lupeni în pri­ rarea pieselor de schimb, a dăruire revoluţionară, sîn- dc culte
lectivului de muncă, partici­ să ne mobilizăm mai plenar de brigadă Gheorghe Tonta, mele 6 luni ale acestui an ritmicităţii şi calităţii repa­ tem hotărîţi să ne sporim e- Ţepeş
din sectorul XII cu 1 200 mc.
panţii la dezbateri au pus pentru înlăturarea neajunsu­ şi i-a felicitat în numele Bi­ raţiilor şi întreţinerii, elimi­ torturile de gîndire şi ac­ Lanţul:
sub lupa unei exigenţe cri­ rilor existente, pentru folosi­ Prin angajamente asemănă­ roului Comitetului judeţean narea opririlor accidentale, ţiune pentru înfăptuirea ne­ le I-1I <
O sută*
tice lipsurile şi neîmpliniri- rea maximă a rezervelor toare, toţi vorbitorii au ex­ de partid, al birourilor co­ respectarea cu stricteţe a abătută a planului şi anga­ lăt’ie (B
le care s-au făcut simţite în interne, să- transpunem în primat în cuvintul lor hotă- mitetelor de partid munici­ disciplinei tehnologice, inten­ jamentelor pe acest an şi
rîrea
colectivului
fermă
a
activitatea întreprinderii. viaţă sarcinile concrete ee de a răspunde prin fapte pal Petroşani şi a orăşenesc sificarea acţiunii de policali­ cincinal, să facem totul pen­
ne revin în lumina orientă­
vorbitorul
arătat
Lupeni,
Mai mulţi vorbitori, prin­ rilor şi indicaţiilor date de concrete de muncă insufle- că în activitatea colectivului ficare a personalului mun­ tru realizarea exemplară a
citor.
tre care tovarăşii Constantin conducerea partidului, de to­ ţitoarelor chemări şi îndem­ sint încă însemnate rezerve sarcinilor ce ne revin din
Păun eseu, şef de brigadă, nuri ale secretarului general Primul secretar , al Comite­ documentele Congresului al E
oare trebuie mobilizate pentru
Mircca Şuba, şeful sectoru­ varăşul Nieolae Ceauşescu, de al partidului, rhinerul de o- sporirea continuă a produc­ tului judeţean de partid a Xl-lea şi Conferinţei Naţio­
a ridica pe un plan superior
lui XII transport, inginerul întreaga, activitate economi­ noarc al Văii Jiului, tova-' ţiei de cărbune eocsificabil. insistat, de asemenea, pe ne­ nale. ale’ partidului.
Titus Costache, director teh­ că, de a spori producţia do răşul Nieolae Ceauşescu, de cesitatea desfăşurării unei Luînd cunoştinţă cu deo­ Timpi
nic electromecanic au' luat cărbune a ţării. a da patriei cărbune cit mai Ţinînd seama de sarcinile activităţi eficiente, pe creş­ sebită satisfacţie şi mîndrie ziua de
atitudine critică faţă de o mult, mai bun şi mai ieftin. mari care stau în faţa mi­ terea mai simţitoare a pro­ patriotică de prevederile se va 1
nerilor din bazinul carbonifer
va ii t
De pe poziţiile unei înalte
seamă de neajunsuri privind responsabilităţi, adunarea ge­ Invitaţi la adunare, au luat al Văii Jiului, de obiective­ ductivităţii muncii şi redu­ Proiectului de Directive ale ales în
cerea continuă a consumuri­
îndeosebi calitatea necores­ nerală a reprezentanţilor oa­ cuvintul şi pensionarii Aron le deosebit de importante' lor de materiale, energie şi Congresului al XII-lea al munte,
punzătoare a unor lucrări de menilor muncii de la între­ Cristca şi Wiliam Sudor, ca­ prevăzute în documentele partidului, ne angajăm să de pios
întreţinere, revizie şi repa­ prinderea minieră Lupeni a re au evocat viaţa minerilor Congresului al XII-lea al combustibili, pe îmbunătăţi­ punem în valoare noi resur­ slab la
raţie a utilajelor, neexecuta- dezbătut modalităţile concre­ din trecut, transformările partidului supuse dezbaterii rea disciplinei şi acordarea se şi posibilităţi de creştere sud-vcs
unei griji deosebite condiţii­
rea acestora la termenele te de îndeplinire a sarcini­ din anii socialismului şi au publice, de indicaţiile secre­ lor de muncă şi de viaţă ale a producţiei de cărbune coc- mă va
şi 13 i
prevăzute in grafice şi exi­ lor sporite ce revin colecti­ îndemnat la obţinerea de noi tarului general al partidului minerilor. sificabil, a productivităţii maximă
muncii şi a valorii produc­
genţei scăzute la recepţiona- vului minei in cel de-al şuccese în activitatea mine- ciate cu prilejul vizitelor de . Tovarăşul Ioan Ciucu şi-a ţiei nete, avînd nestrămuta­ de. Din
rca lor, nerespeetarea în to­ doilea semestru al anului, . rilor din Lupeni. lucru efectuate în judeţ şi exprimat’ convingerea că mi­ tă convingerea că pe aceas­ pe văi.
talitate a unor tehnologii de eind mina. va trebui să dea. La adunarea generală a în municipiul Petroşani, vor­
lucru şi prevederi, ale nor­ economiei naţionale cu 70,000 oamenilor muncii de la Lu-' nerii din Lupeni îşi vor mo­ tă cale vom contribui la în­ La tn
melor _ departamentale de tone cărbune mai mult decît peni, tovarăşul Dumitru Con- bitorul a subliniat probleme­ biliza şi mai mult forţele şi tărirea economiei naţionale neral
le prioritare care trebuie să
tempori
protecţie a muncii, precum în prima jumătate a anului, drache, adjunct al ministru­ stea în atenţia minerilor de rezervele de care dispun, şi sporirea venitului naţional,’ cădea ]
şi calitatea necorespunzătoa- să realizeze o productivitate lui i minelor, petrolului şi la Lupeni, din toată Valea. . astfel, ca, în întîmpinarea la progresul accelerat al mă de
?e a activităţii unor maiştri, simţitor sporită, să crească geologiei, a felicitat colecti- Jiului; în perioada ufmătoa- măreţelor evenimente ale a- României socialiste, la creş­ ploaie.
cestui an — a 35-a aniver­
bunăstării
materiale
terea
care' se răsfrînge negativ ia producţia netă' valorică cu viii. de mineri- pentru rezul­ re. Coniit.etul de partid, con­ sare a eliberării patriei şi spirituale a întregului popor. şi