Page 94 - Drumul_socialismului_1979_07
P. 94
• VINERI, 27 IULIE 1979 Pag. îl
Din activitatea consiliilor săteşti ale IN UNITĂŢILE CONSILIULUI UMIC ALBUM
AGROINDUSTRIAL HAŢEG
fIZIURH 0E VĂCARII
Frontului Unităţii Socialiste Secerişul - realizat cu maximă
GHIZII DE LA
SARMIZEGETUSA
ClND TOŢI PUN le „Crişan“, care urmează un porc şi 5 000 1 lapte şi
mlcmpûrani să fie inaugurată spre respectiv 5 viţei, un porc Muzeul arheologic din
!' X UMĂRUL... S operativitate pe toate suprafeţele
bi Hm tui ger- sfîrşitul acestui an. Impor şi 1000 1 lapte, precum şi Sarmizegetusa — care cu
â&r noaşte o mare afluenţă
tant de subliniat este fap Rozalia David care a con După cooperativa agricolă cooperativelor agricole din
loHi « u.şi rezultatele muncii tul că toate lucrările de tractat 4 viţei, un porc şi din Haţeg, o altă unitate, din Băieşti şi Siaxpetru, unităţi de public în acest sezon
sînt mai bogate. De acest construcţie se fac în regie 2 000 1 lapte. Locuitorii din Consiliul unic agroindustrial unde', prin folosirea la în (a fost vizitat de la în
i adevăr simplu s-au convins proprie. Dintre cetăţenii acest sat au livrat, în pri I-Iaţeg, respectiv C.A.P. Bă- treaga capacitate a combine ceputul anului de peste
i«d şi cetăţenii din satul Cri- saţului se evidenţiază în ma jumătate a acestui an, ¡răşti, a încheiat secerişul lor, recoltatul se efectuează 34 000 de turişti) — are
şan. Aici, consiliul sătesc 22 489 1 lapte din cantita griului, concomitent cu a- pe ultimele 25 şi, respectiv, în elevi un sprijin de
U al F.U.S. — preşedinte mod deosebit Pavel Ioan, tea de 26 400 1 contractată ceaşta ,onorîndu-şi exemplar 55 de hectare. nădejde. Zece elevi de la
prevederile la fondul centra
Cu forţe sporite se acţio
'6* sociaUs- loachim Golda, unul din Sabin Leah, Nicolae Colţa, pe 1979. De asemenea, şi-au lizat al statului. Din cauza nează şi în lanurile ferme Liceul agroindustrial diu
ş-au
transformat,
Haţeg
loachim Bîrna şi alţii,
« gospodarii de irunte ai sa onorat obligaţiile contrac precipitaţiilor abundente că- lor întreprinderii agricole de în această . vacanţă, în
tului — desfăşoară o susţi , Bute la sfîrşitul săptămânii stat Haţeg. Inginerul şef al
ttieri TV tuale la carne şi lînă. Ca ■trecute, ritmul de lucru la unităţii, Gheorghe Dauerbach, ghizi care, eşalonaţi pe
nută muncă de mobilizare EXEMPLUL PERSONAL — trei serii, conduc cu suc
urmare
a
bu
tthnico-şllinji- şi participare a locuitori ne obţinute, rezultatelor satu seceriş a fost întrerupt, ceea - ne-a relatat că, pînă ieri, ces grupurile de copil
a
determinat
•recolta a fost strînsă şi în
Sntîrzierea
ce
locuitorii
lor la rezolvarea tuturor IMPORTANT FACTOR recoltării si înmagazinării magazinată de pe mai mult excursionişti pe această
problemelor de larg inte lui Dumbrava de Sus s-au
cküval.i MOBILIZATOR producţiei ae grîu. In aceste de 600 ha. Concomitent s-au vatră de istorie. „Aportul
res obştesc, la înfăptuirea situat şi în semestrul I al condiţii, se impun măsuri livrat la fondul de stat peste elevilor este deosebit —
le creaţie Hte- sarcinilor edilitar-gospodă- acestui an pe primul loc în deosebite pentru mobilizarea 070 tone grîu. Pe terenurile ne-a informat prof. Emiîi
:ică reşti şi de înfrumuseţare. Activitatea consiliului să întrecerea cu celelalte sate tuturor forţelor şi mijloace fermelor întreprinderii au Nemeş, directorul muzeu»
In urma consultării şi a ho- tesc al F.U.S. din Dumbra lor mecanice la stringerea în fost. însămînţate în cultură
u. . r ale comunei. succesivă 250 ha cu plante lui. 50 de elevi din Ha- \
tărîrii obştei s-a stabilit să va de Sus, localitate care a timpul cel mai scurt posibil ţe.g au muncit bine şi cui
la
se construiască, cu forţe- ocupat şi în anul trecut lo în ce priveşte lucrările şi fără pierderi a întregii re furajere. De asemenea, s-au deosebit interes şi la să- •
fermele
zootehnice
proprii şi cu sprijinul Con cul I în întrecerea pentru edilitar-gospodăreşti, este colte de cereale păioase. Sub- transportat şi depozitat peste păturile arheologice peţ
ordonînd toate eforturile în
siliului popular comunal de remarcat că cetăţenii făptuirii acestui deziderat, la 840 tone paie. care le efectuăm la Foru-'
Ribiţa, un nou local pen realizarea sarcinilor econo din acest sat se dovedesc cooperativa agricolă din Pui La recoltatul griului se lu mul roman şi la lucrări
tru şcoală. în fruntea co mice şi edililar-gospodă- tot atît de pricepuţi şi de combinerii Cornel Ceuţă, crează intens şi în lanurile de consolidare şi rest au—4
C-A.P. Smtămăria-Ox-lea, Să
mitetului de cetă{eni care , reşti pe comuna Ribiţa, a Andrei Barbu şi Adam Bo- rare".
I I: t.,00 Ra- fost orientată îndeosebi harnici ca şi în creşterea deseu se străduiesc să folo laş u de Jos şi Livadea. Intre
dimineţii; 7,no răspunde de construcţia a-\ animalelor. Ei şi-au propus sească cu randament maxim combinerii cu o contribuţie PASIUNE
8,C0 Revista cestui obiectiv a fost ales spre creşterea contribuţiei fiecare oră bună de lucru in lăudabilă la Snmagazinarea
Curierul melo- comunistul Toma Vasile. Şi gospodăriilor populaţiei la ca obiectiv major electrifi cîriip. Inginerul şef al uni grabnică a recoltei i-am no PENTRU TEHNICA'
ulcttu de ştirii carea satului, lucrare pe tat pe Radu Tăbîrcic, Grigo-
lem ascui unindu-şi forţele, locuitorii formarea fondului de stat tăţii, Dionisie Zeţă, urmăreş re Bozga, Iosif Frcnţ, Costa Pionierul Horia Iancis-
ulctln de ştiri; acestui sat au confecţionat de produse agroalimentare, care vor s-o finalizeze în te în permanenţă starea te Vulturaru are 12 ani şi
olcloric; 10,30 şi au ars 60 000 bucăţi că anul 1980. In acest scop renurilor, indicînd priorită Dobrean (la C.A.P. Sintămă- este elev la Şcoala gene
aţa; 10,45 Mo- la realizarea planului eco ţile la recoltarea lanurilor de ria-Orlea), Ion Cristea şi
:u Mircea Vin- rămizi, au transportat ba s-a şi trecut la încasarea grîu. Ieri, spre exemplu, Ştefan Zoran (C.A.P. Liva rală din satul După Pia»
jlciin de ştiri; last şi piatră pentru fun nomic al comunei. In frun contribuţiei în conformitate combinele au intrat în lanu dea), Ion Stan, Constantin tră (comuna Buceş). E pa» j
premieră ra- daţie iar varul de care au tea acţiunii se află David cu hotărîrea adoptată de a- Andrei şi Ion Mihăilescu sionat de limba romană,
00 Buletin de Gheorghe, preşedintele con rile brigăzii din Ponor, com (C.A.P. Sînpetru). istorie, muzică dar maî
n comoara foi nevoie îl fac tot pe plan dunarea locuitorilor. Toţi binerii fiind hotărîţi să fi
rii; 12,35 Repc- loca). De asemenea, mate siliului sătesc al F.U.S., ca cetăţenii şi-au onorat obli nalizeze grabnic secerişul pe Din rîndul mecanizatorilor ales de tehnică. La 3 bl- i
tive; 13,00 De re a contractat 3 viţei, o cele 60 de ha rămase de care lucrează cu presele în ciciete diferite 3e-a des,
15,00 Student rialul lemnos este adus cu gaţiile aşa că acum, la ju recoltat. Griul cu umiditate formaţiile de balotare a pa făcut şi refăcut toata,
Radiojurnal ; atelajele proprii din pădu vacă, un porc şi 2 500 1 ielor se detaşează Ion Ho-
tale economice; mătatea anului 1979, s-a mai ridicată a fost aşezat în bean, Petru Mihuţ, Alexan piesele, şuruburile, siste
ţării mele — rea comunală, lapte, Nicolae Rus şi Ioan încasat întreaga sumă de platforme pentru uscare. In mele de instalaţie elec
ră; 17,00 Bule- Cetăţenii din acest sat Sima, preşedinţii celor 272 111 lei cît reprezintă flux cu secerişul se desfă dru Brejan, Iosif Viăiconi, trică. Acum cînd apare
; 17,20 Pentru două comitete de cetăţeni şoară eliberarea terenului de Pamfil Dumitrescu şi alţii.
Cintece do Du lucrează, de asemenea, la contribuţia lor în bani. paie şi arăturile. Tot ieri, Preşedintele C.A.P. Silvaş, vreo defecţiune la „Dacia.
ci ; 18,00 Orele finalizarea lucrărilor de a- pe circumscripţii electorale, s-a reluat din plin aetivita- Gheorghe Prip, ne-a relevat 1300“ a tatălui său, o-
Lterprcţi ai cin- care au contractat 3 viţei, N. ZAMFIR că, pînă ieri, această unitate repară . cu îndemânare.
ilar; 20,15 An- menajare a casei memoria * tea la seceriş şi în lanurile a livrat la fondul de stat 129
nică; 20,15 Ca- tone griu, transportul la baza Localnicii spun că in
; 22,00 O zi In- teresul pentru tehnică îl j
3,00—3,00 Non de recepţie făcîndu-se direct moşteneşte de la moşul
nocturn. din lanuri. Conducerea uni său Dumitru VulturarU,
tăţii şi combinerii Ion Taş-
cu, Mihai Dohotaru şi Mir- urmaş al fierarilor de po
-ir tl
cea Pînzaru se preocupă cu vremea lui Horia. (Ioif
întreaga răspundere de strîn- Coţoi — corespondent).
V : 13.00 Ac-
dio; 18,10 Cu gerea şi înmagazinarea grab
ocul pe cărări nică a întregii recolte de ce NAVOMODELIŞTII
melodii popu- reale păioase. ÎN ÎNTRECERE
i lin fagure de N. TlRCOB * i
siiuie de limbă Deţinătorii primului loo
ară; 18,40 Cîn- pe judeţ la concursul • de
acal instrumen navomodelism au partici
tă uşoară; 10,00 „DĂUNĂTORII“ SFECLEI
tinereţea : jur- pat la întrecerea de gen
uţă realizat in Reluînd o practică dăună din tabăra specială de 3a
miş; 19,30 Ce toare, unii cetăţeni şi-au fă Galaţi. Iosif Bitterman,
. 1 Alimentaţia cut apariţia în culturile de
9,45—20,00 Cîn- sfeclă, rupînd frunzele plan Marius Munteanu, Romii-
incrct. telor şi cauzînd astfel pagu lus Trufaş, Gabriel A»
be recoltei. Asemenea aspec vram, Szente Peter (De
te s-au semnalat îndeosebi va), Vcrşadslti Ladislau
în unele unităţi din. Consi şi Costin Istvan (Petro
mai liile unice agroindustriale şani) au reprezentat —
Deva, Simeria, Orăştie şi cu velierele 600—900 mm
Geoagiu. Fireşte, este de da şi 900—1500 mm, cu pro
toria organelor locale de stat
Jn trecător în să-i identifice şi să aplice pulsatele civile şi milita- |
0; Aqel blcsie- sancţiuni celor care dijmu- re, cu prototipuri, sub
idat (Arta) $i
lămîilor ţ . e iesc recolta unităţilor agrico marine şi radiocomanda-
vară); lit>*,.’'- le pentru a înlătura cu de- te — cu cinste navomo-
bl pentru un săvîrşire asemenea practici delismul hunedorean.
ira); Cascado- Secfist de • Industrializarea cărnii, Haţeg. Aspect de la prepararea salamurilor. Foto : VIRGIL, ONOIU inadmisibile.
tul) ; Praf sub
Gustul şl cu F
lt (Constructo-
iŞANI: Dansul Sîntem în perioada cînd a C.A.P, Rapolt avea de ducţie motive ţi se servesc —Cum este, la ora ac cum ar fi cele din comple-; DE CE SE STRICA
rllle I-II (Unl-
ărin miliardar în magazinele de desfacere recoltat şi livrat, în peri cu duiumul: ba că a plouat tuală, aprovizionarea cu le xele „Dunărea“, „Bucegi“,’ MARFA ?
) ; Cascadorii a legumelor şi fructelor ar oada 16—21 iulie a.c. (con şi pămîntul e prea moale, gume şi fructe a localităţi „Gambrinus“, din piaţa de 1
LUPENI: Viaţa trebui să se găsească abun form graficului) — 2 tone ba că a fost prea cald şi lor pe care le deserviţi ? zarzavaturi. In ziua raidu în condiţiile cînd — cui
3 (Cultural) ; denţă de produse. Din pă de varză şi 6 tone de ceapă. pămîntul îi prea tare, iar — Mulţumitoare. Adică lui nostru unităţile erau a- am arătat —• legumele şi)
ale lui Marisoî cate însă, cum a relevat şi N-a livrat decît 900 kg cînd pămîntul n-a fost nici avem în reţeaua de desfa sigurate cu marfă de sezon, fructele se procură greui(
; VULCAN :
alune (Mira- raidul întreprins zilele tre varză şi 1880 kg ceapă. Da prea moale şi nici prea ta cere cantităţi îndestulătoa iar roşiile ce se desfăceau este mare păcat ca acestea):
ONEA : Bra- cute prin cîteva grădini şi că se mobiliza la recoltat re, n-au fost suficienţi oa re de cartofi, roşii, castra la unitatea din piaţă erau să fie lăsate să se strice. Şijj
il (Minerul) ; prin unităţile comerciale de numai personalul TESA al meni la recoltat. veţi, ceapă etc., deşi produ mai frumoase şi mai proas totuşi, la Hunedoara am taul
int sl cerşetor profil, abundenţă nu prea C.A.P. se putea depăşi pla Pentru perioada 23—28 cătorii din judeţ cu care a- pete decît cele oferite de tîlnit la unele unităţi mar4j
; ANINOASA :
entitate (Mun- există. De ce ? Vom vedea nul de livrări. Dar acest iulie a.c. s-au prevăzut în vem contracte şi grafice de producătorii particulari. Nu fă depreciată. Magazinup
ICANI: Vreau mai departe. personal este lăsat să stea grafice să se recolteze şi să livrare nu şi-au onorat de- mai că, întrucât la tejgheaua nr. 9 ce funcţionează în in-^t
1 Noiembrie) ; frumuşel în birouri, să nu-1 unităţii nr. 1 servea o sin cinta autogării avea merdi
ea stol (Steaua din care cel puţin jumătat®
TIE: Din nou ! g. Ji GRAFICELE ude cumva ploaia. La gură lucrătoare, şeful fiind
atrla); Aurul C.A.P. Băcia din 1000 kg fa plecat fără urmă, iar soţia erau putrede. Ni se spuneăd
a (Flac&ra) ; : } DE LIVRARE sole nu s-au livrat decît 108 Drumul legumelor şi fructelor acestuia ocupată cu semna că respectivele mere sînra
terina Teodo- kg şi nici un kilogram din rea unor documente de re livrate de ferma din Haţeg]
•) ; BRAZI : SA NU R AMIN A
:ere ; CALAN: cele 1000 kg de castraveţi cepţie — se stătea la rînd, a I.A.S. şi că se strică foar-fţ
Buftea (Casa DOAR PETICE J; (prevăzute în grafic), iar din grădină pină la consumatori te repede. Aşa o fi,
iIMERIA: A'lad ferma I.A.S. Simeria din NEMULŢUMIREA nu înseamnă să fie
şui); ILIA ; DE IllRTIE ! i UNUI ŞEF şi vîndute oricum, ci e ne-f-i
[rilor — seril- 200 tone de cartofi planifi e încă lung şi întortocheat voie de mai mare atenţie’-
a); GHELARI: Legumele şi zarzavaturile cate a fi livrate în perioa DE UNITATE
le dtipă copl- atît la recepţie, cît şi la
jresc). — pentru a ajunge din cîmp da 1—24 iulie a.c. nu a dat sortare. (Facem aici o pa
în sacoşa gospodinei — au decît infima cantitate de Unitatea nr. 35 este situ ranteză pentru a preciza că)
de trecut uneori nişte „ba 2880 kg. Ferma C.A.P. Si se livreze de către unităţi cit în foarte mică măsură ată în centrul civic al mu am primit recent un pachet,
riere“ puse artificial în ca meria este singura care şi-a le amintite mai multe pro angajamentele asumate. Ca nicipiului şi, firesc, e soli de la N. Muntean din Călan
lea lor chiar de cei care le onorat graficul. Aceasta a duse de grădină : varză — să suplinim întîrzierea în citată de cetăţeni. Respon care conţinea varză strica-;
produc şi care ar trebui să livrat aproape 4000 kg mor 22 tone, ceapă — 52 tone, livrare facem drumuri lungi sabilul acesteia, Ioan Bîltan, tă cumpărată de la unita-;
fie interesaţi în primul rînd covi, iar în afara graficului fasole — 1,5 tone, castra prin ţară, în special în ju era nemulţumit. tea nr. 29).
•obabil pentru de recoltarea şi valorifica 640 kg varză, 560 kg castra veţi 1,5 tone, cartofi — 6 deţele Dolj şi Gorj ca să — De ce, tovarăşe Bîl
iulie : Vremea tone şi morcovi — 2 tone. procurăm marfă. tan ? IN LOC DE CONCLUZII
uşor. Cerul rea lor operativă. Aşa ar veţi şi peste 2000 kg car
1. izolat, mal trebui. Ce ne arată însă tofi. C.A.P. Tîmpa nu a li Conducerile cooperativelor — Fiindcă nu primim
a de deal şl situaţia din teren ? vrat nimic din cantităţile şi I.A.S. din judeţ trebuie ABUNDENŢA marfă în mod ritmiN* Maşi Concluziile la care con
cădea averse să asigure onorarea obliga DE PRODUSE nile care pleacă spre uni duce raidul nostru sînt mai
ntul va sufla In fiecare săptărpînă se de fasole şi castraveţi pla ţiilor asumate,, să nu ră- tăţile de desfacere -opresc multe. Singurul lucru pe
•at din sud şl întocmesc grafice de recol nificate. Cum ne-am convins la
peratura minl- tare şi livrare între produ Iată dar cum din cauza mînă doar nişte cifre scrise unde vor şoferii, descarcă care ţinem să-l subliniem
prinsă între 8 cători — fermele de legu nerespectării graficelor de pe o bucată de hîrtie nu faţa locului, legumele şi la unele centre cantităţi este că trebuie să se ia toa
temperatura mită grafic. fructele nu stau în depozit prea mari de marfă şi la te măsurile pentru ca în
23 şl 28 gra- me — şi cei care preiau recoltare şi livrare se ivesc decît atunci cînd necesită noi nu mai ajunge. drumul legumelor şi fruc
i, izolat ceaţă produsele pentru a le pune goluri în aprovizionarea CE NE SPUNE a fi sortate, în cele mai — De pildă ? telor către cumpărători să
la dispoziţia cumpărătorilor, magazinelor de desfacere. DIRECTORUL C.L.F. multe cazuri fiind expedia — Nu mai departe decît nu existe nici o barieră, iar
vreme m ge- stabilindu-se cantităţile to Iată de ce gospodinele n-au HUNEDOARA te direct unităţilor de des ieri (adică marţi — n.n.) in reţeaua de desfacere să
>asă cu cerul tale şi eşalonarea livrării şi ■ găsit în săptămîna trecută
os. Local vor facere. Municipiul Hune s-a descărcat o maşină în găsim produse de sezon atît
preluării lor pe zile. Nu şi în primele zile din a- Discuţia noastră cu Ioan doara are magazine de le treagă cu piersici la unită de necesare pentru traiul..
tatii sub for-
şi averse de mai că una este în grafic şi eeastă săptămînă sufi Bozdog, directorul C.L.F. gume şi fructe renumite, ţile din centrul vechi şi la fiecărei familii.
alta în realitate. Aşa de e cientă varză în maga- ' Hunedoara, a debutat cu in deservite de oameni cu bu- rlin rviiîLîi Ir» nnî+n- txt \r» A mri