Page 97 - Drumul_socialismului_1979_07

DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 6

DOCUMENTELE CONGRESULUI AL Xil-LEA AL PARTIDULUI ÎN DEZBATEREA
]%U-W9 CONGRESUL
COMUNIŞTILOR, A TUTUROR OAMENILOR MUNCII OMAGIUL NOSTRU
Program înălţător al dezvoltării patriei socialiste Bl SjÄHM
E2e!
8,43 D<
9,10 Ri
9,55 R<
în proiectul Directivelor multilateral dezvoltate şi carierei de bazalt de la Mă­ judeţ se prevăd fonduri co­ da
Iu
Congresului al Xll-lea al înaintare a patriei spre co­ gura Sîrbilor — Brănişca, respunzătoare. in cinstea marii In jurul
Partidului Comunist Român munism. lucrările fiind în curs de De asemenea, se va dubla mi
cu privire la dezvoltarea e- Pornind de la obiectul execuţie, cu termen de pu­ actuala capacitate privind la
po
conomico-socială a Români­ activităţii întreprinderii — nere în funcţiune în anul producţia de construcţii me­ Vii
ei în cincinalul 1981—1985 extragerea şi prelucrarea 1981, la capacitatea de 300 talice speciale pentru lu­ sârhâtari naţionale \ no
şi orientările de perspecti­ pietrei de construcţii pen­ mii tone piatră spartă şi crări hidrotehnice şi de ca­ tO'
Ce
vă pînă în anul 1990, se tru căi ferate, drumuri şi cribluri de calitate supei’i- le ferată, piese de schimb, ne
precizează sarcinile deose­ regularizări de ape, pro- oară, urmînd ca pe par- produse prelucrate din ma­ anului şi pînă la zi să-şi ^ mi
bit de mari ce revin trans­ se plastice şi altele. realizeze şi chiar să obţi- t şei
cia
porturilor. Astfel, şi în vii­ Atît construirea, cit mai nă depăşiri la toţi indica- > a
tor principalul mijloc de ales valorificarea la para­ torii de plan. La producţia ) Ce
transport intern îl va con­ Resursele locale folosite metri calitativi superiori a globală sporul de produc- 1 lui
To
stitui transportul feroviar. tuturor acestor obiective so­ ţie însumează peste 7 mi- ■' ral
Una din căile de creştere a Mia! chibzuit, eficient licită din partea întregului lioane lei, la producţia ) mo
acestui transport va consta colectiv de muncitori, ingi­ marfă — 6 milioane lei, ^ pr<
cii
în dublarea unor linii cu neri, economişti şi tehni­ iar la producţia netă — ţio;
mare trafic, construirea de cieni ai întreprinderii efor­ mai mult de 1,6 milioane \ p re
An
noi linii ferate. în paralel turi . deosebite, o activitate lei. Aceste producţii valo- ) 12,30 Mu
va continua acţiunea de ducţia utilajelor, echipa­ cursul cincinalului viitor a- responsabilă, abnegaţie şi o rice se materializează în- i s tri
modernizare a drumurilor, mentelor şi pieselor de ceastă capacitate să se dez­ înaltă conştiinţă revoluţio­ tr-o serie de produse fi- fi- 1 . 13,00 Coi
se vor construi autostrăzi, schimb, precum şi a con­ volte în ritm susţinut. nară. zice realizate suplimentar, \ 13,30 Trc
şin;
poduri, viaducte şi alte o- strucţiilor metalice şi a pre­ Pentru valorificarea zăcă­ Avînd în vedere rezulta­ în condiţiile înregistrării L 16,05 Itir
de
andezite
biective de mare interes fabricatelor din beton ar­ mintelor Brad-Crişcior şi din tele obţinute pînă în pre­ nr-înv încomnaip p.r > rvnnmii / 16,30 Aff«
zent de oamenii muncii din
a
zona
ti că
naţional. mat specifice — se va dez­ de materiale. s 17,00 Sta
Pentru colectivul de oa­ volta corespunzător noilor diabazelor de la Zam, ni întreprindere, mobilizaţi de \ 17, GO du
meni ai muncii din cadrul obiective menţionate în s-au pus la dispoziţie mij­ organizaţiile de partid, sîn- > Pia
întreprinderii de producţie proiectul de Directive, pro­ loace financiare, care vor tem hotărîţi să nu precu­ \ CONSTRUCTORII IS, 30 Cro
pol;
industrială pentru consti'uc- ducţia de materiale de con­ permite dezvoltarea şi mo­ peţim nici un efort pentru \ ECONOMISESC teii
ţii de căi ferate Deva con­ strucţii specifice căilor fe­ dernizarea actualelor carie­ ca măreţele sarcini ce ne \ RECORD LA LUCRĂRILE 1979
stituie un prilej de mîndrie rate şi rutiere. Din acest re pînă la o producţie de un revin în cincinalul 1981— DE ÎNAINTĂRI De la începutul anului, 18,50 1001
revoluţionar-patriotică fap­ punct de vedere, în judeţul milion tone pe an produse 1985 să fie realizate înain­ constructorii de la şantie- 1 19,00 Tel«
19,15 Cal«
tul că li se oferă prilejul nostru va fi pus accent cu de carieră pentru fiecare. te de termen şi la un nivel Hotărîţi să asigure linie rul III al I.C.S. Hunedoa- \ 19,45 Tel«
de a-şi aduce contribuţia la precădere pe valorificarea Tot în cincinalul viitor, calitativ superior. de front suplimentară ra, care muncesc la noile , 20,15 Fim
Epi;
înfăptuirea neabătută a zăcămintelor de roci erup­ pentru dezvoltarea celorlal­ Ing. PETRU PRODAN pentru desfăşurarea opti­ obiective siderurgice de ţ MO Intî
Programului partidului de tive.' S-a şi trecut la dez­ te unităţi producătoare de directorul I.P.I.C. — mă a producţiei de cărbu­ pe platforma Călanului ; ;40 Tel«
făurire a societăţii socialiste voltarea şi modernizarea piatră de construcţie din C.F. Deva ne, minerii de la Bărbă- au înregistrat însemnate ţ
teni îşi 'amplifică efortu­ economii. Reducînd cu (
rile în muncă, înregistrînd cinci lei cheltuielile la oi' 11
I IBIEHBIE ElECTHICn rezultate tot mai bune cu mie de lei producţie, ei
i *
Etapa nouă în care Intră so­ fiecare zi. Astfel, brigada au realizat economii în) sueur
condusă de Gheorghe O- valoare de aproape 7,5 mi-1 dioprogr.
,
cietatea noastră sporeşte şi mai nofrei fl T ooH'7Q + îr* lut-»*-. U Annn Igî TTo ncomPtlPÜ J Radiojun
lioane
luna
lei.
asemenea,,
De
în
uuuu
a
realizat
presei; 8
iunie o înaintare de^ 103 la materialele de construc-) diilor; 9,'
mult rolul şi importanta activităţii ml record la lucrările ţie raportează însemnate) 9,05 Aud
Buletin
de pregătiri şj deschideri cantităţi economisite : 13,2 l
ia mina Bărbăteni. Cu a- tone ciment, 32 tone me- ? vista litc
Balade ş
ştiinţifice, pune sarcini de mare cest succes şi cu rezulta- tal, 31 metri cubi materi-) 11.00 Bul
cui
tele obţinute în cele două al lemnos, 5 600 bucăţi că- \ Atlas „U‘
teca
răspundere în tata cercetătorilor decade şi jumătate din lu­ rămidă roşie şi altele. Este ^ mierii ra
brigada
lui
na
iulie,
dovada bunei organizări a , lctln de fc
moara
Gheorghe Onofrei a ridi- muncii, a spiritului gos- \ 12,45 Med
şi specialiştilor, chemaţi să lăr­ cat la aproape 60 ml- spo- podărese în folosirea ma- i Edmond
rul de producţie înreeis- terialelor din şantier. ■ l la 3; 1
16.00 Rad
trat de la începutul aces
gească şi mai mult aria ştiinţei tui an şi pînă la zi. diorecord
serii; 20,(
şi tehnicii româneşti. I \ Creşteri faß de i mmm\ REZULTATE DEOSEBITE ce de voi
concertau
LA FERMA
România;
CU TOŢI INDICATORII norc; 2
ZOOTEHNICA
REALIZAŢI ŞI DEPĂŞIŢI 22,30 Rin;
Buletin d
Preocupîndu-se cu în- i Non stop
Colectivul de muncă de
La ferma-solarli din dovlecei şi varză o supra­ la I.U.M. Petroşani depu­ treaga răspundere de va- /
Sîntandrei a I.J.V.L.F., ca­ Activitate rodnică la recoltarea faţă de 1,5 hectare, iar ne eforturi stăruitoare lorificarea potenţialului )
re se găseşte în primul an în tunel ele libere s-a în- pentru Îndeplinirea ritmi­ zootehnic al cooperativei \
de producţie, am întîlnit şi valorificarea legumelor sămînţat salata, care se că a prevederilor de plan, agricole din Pui, ferma l
DEVA
o activitate rodnică la re­ va planta după eliberarea asigurînd unităţilor mi- unităţii cu acest profil a - a < ploaie (I
coltarea şi valorificarea cel puţin 10 tone la sor­ fost nevoie — n.n.) recol­ terenului de alte culturi. niere din Valea Jiului u- înregistrat rezultate dem- > mat tren
legumelor. Şeful fermei, timentele de tomate şi ta de roşii planificată va Aportul unor lucrători ţilajele de care au, nevoie ne de evidenţiat. Astfel, ) a venit
(Grâdina
efectivele de bovine sînt l
în abataje. Punînd un
t>.—t-j —■- ac
ing. Liviu Ardeanu, ne ardei. fi depăşită cu peste 100 ai fermei ca Petru Sabău cent deosebit pe buna or­ depăşite cu 49 capete, iar / DOARA:
spunea că în primele Interlocutorul aprecia tone. De asemenea, la ar­ şi Ilie Momeu — mecani­ la ovine cu 130 capete. în 1 prieten
rli (Sider
două zile ale săptămînii că, în primul ciclu de dei se va realiza o pro­ zatori, Elena Hristu, Sil­ ganizare a muncii în fie­ acelaşi timp, la fondul de \ soare (A
care s-a încheiat au fost producţie, datorită efec­ ducţie mai mare cu cel via Giurcău, Valentina care secţie, atelier şi la­ Ioarea fi
respectarea stat unitatea a livrat su- /
puţin 30 la sută decît cea
borator,
pe
strînse şi livrate la fondul tuării cu deosebită răs­ stabilită. Gheorghiţă, Elena Vîrlan, strictă a disciplinei tehno­ plimentar faţă de planul t rul); PI
tobelor ■
Estera Varga — să-i nu­
de stat 10 tone legume. pundere a lucrărilor de în vederea folosirii in­ logice şi a muncii, perso­ perioadei 200 kg brînză de 1 rea); N(
Noier
fi
Prevederile gra cului săp- întreţinere (s-a intervenit tensive a terenului au fost mim doar pe cîţiva dintre nalul muncitor de aici a oaie şi peste 44 000 1 lapte l . (âepubli
ei — este decisiv la suc­
tămînal vor fi depăşite cu cu praşile de cîte ori a cultivate suplimentar, cu cesele obţinute pînă acum. . i reuşit de vacă. ^ merge ii
reuşit ca de la începutul
Cele 4 n
(Muncito
Ciocolată
citoresc)
ţele Afi
ANINOA
Unitate economică tî- a utilajului electrotehnic voltă (IM
nără, cu statut propriu întreţinerea şi repararea utilajului minier - greu, precum şi o dezvolta­ CÂNI: \
Noiembr;
dc funcţionare dc numai re la S.S.H. Vulcan pentru 4-lea stt
un an de zile, înfiinţată capacitatea de prelucrare ORAŞTII
ca urmare a dezvoltării condiţie importantă a ritmicităţii producţiei de cărbune prin aşchiere, forjă, trata­ nă (Patri
(FI
kena
şi modernizării fără pre­ ment termic şi turnătorie. BĂI: Av
cedent a mineritului Văii — Efectuăm reparaţii la Sigur, perspectiva vizează şi tură) ;
Jiului, întreprinderea de toate utilajele electrice din Convorbire cu tovarăşul IOAN CREŢU, inginer sef borarea unor normative pri­ alte măsuri de dezvoltare na •Teoi
BRAZI:
reparaţii şi întreţinere a mineritul Văii Jiului, cu al I.R.I.U.M. Petroşani vind repararea şi întreţine­ şi modernizare a întreprin­ CĂLAN:
utilajului minier Petro­ accent pe motoare şi trans­ rea utilajelor miniere de derii, prin care producţia (Casa de
şani arc, prin însăşi de­ formatoare, la aparatele de mare importanţă şi comple­ va creşte de cca. 2,3 ori. RIA: VI;
(Mu
I-II
numirea sa, atribuţii măsură şi control din dota­ — Este o latură impor­ lic, distribuitoarele hidrau­ xitate. în acest fel, ne vom Totodată, avem în atenţie tul amin'
deosebit de importante rea întreprinderilor minie­ tantă a activităţii întreprin­ lice, ventílele de siguranţă putea dimensiona mai bine completarea pînă la numă­ (Lumina)
pentru desfăşurarea nor­ re, inclusiv a metanometre- derii noastre. Am început ale stîlpilor metalici şi alte activitatea în timp, vom a- rul de 200 a efectivului din soare pi<
mală a activităţii minie­ lor şi a staţiilor telegrizu- să asimilăm piese de schimb elemente ale utilajelor mi­ vea posibilitatea să ne a- formaţiile „service“, califi­
re din acest mare bazin metrice, la echipamentul dintre cele mai diverse şi niere. provizionăm şi să confecţio­ carea şi ridicarea pregătirii
carbonifer al ţării. Asu­ hidraulic individual şi la complicate cum ar fi cilin- — Şi totuşi uneori calita- năm piesele de schimb ne­ profesionale a întregului
pra acestor «ribuţii, a susţinerile mecanizate etc. cesare, să ne planificăm personal muncitor, ridica­
organizării nSîncii şi a De asemenea, prin forma­ mai judicios formaţiile pe rea nivelului său de con­
eficienţei ani purtat o ţiile „service“, care cuprind lucrări şi tipuri de utilaje. ştiinţă politică şi profesio­ Rezultatei
discuţie cu tovarăşul 80 de lucrători, efectuăm — Cc vizează activitatea nală. Ştim că în anii care 27 iulie 197
Extr. I :
Ioan Creţu, inginerul reparaţii şi întreţineri, la dc perspectivă a întreprin­ vin accentul principal va 70, 40, 37,
şef al I.R.I.U.M. Petro­ derii, avînd în vedere că trebui pus pe calitate ; pe Extr. a II
şani. solicitarea unităţilor minie­ mecanizarea lucrărilor mi­ 87. 3G, 89, 8
re, la toate utilajele din calitatea oamenilor, pe ca­ Fond tot;
abataje (de susţinere, tăie­ drii hidraulici şi tijele pen­ niere şi dotarea abatajelor litatea muncii — aşa cum 901 930 lei, <
cu utilaje tot mai perfec­
234 408 lei.
— Crearea întreprinderii re şi transport), acordăm tru ei, racordurile flexibile tca întreţinerii şi reparării ţionate cunosc ritmuri deo­ se prevede şi în proiectul
dă
mai
minier
utilajului
noastre are scopuri temei­ asistenţă tehnică şi pârtiei-, şi de înaltă presiune, mai sebit de intense ? de Directive ale Congresu­
nic gîndite şi fundamenta­ păm efectiv la montarea şi multe tipuri de supape probleme celor care lucrea­ lui al Xll-lea al partidului.
ză în abataje.
te, avînd în vedere dezvol­ demontarea în subteran a şi alte piese şi accesorii. Ne — Şi întreprinderea noas­ De aceea ne vom strădui să
— Aşa este, însă există
tarea mineritului, promova­ complexelor mecanizate, a preocupăm în continuare de strădania şi dorinţa între­ tră se va dezvolta în ace­ ne îmbunătăţim. continuu
Timpul
rea masivă a tehnicii noi combinelor de abataj, a asimilarea şi a altor piese gului nostru colectiv de a leaşi ritmuri. într-o primă activitatea sub toate aspec­ ziua de 28
în abataje şi a utilajelor transportoarelor, a altor u- de schimb, de îmbunătăţi­ etapă vom prelua de la tele, fiind conştienţi că de va xl In gi
* moderne de înaltă produc­ tilaje şi instalaţii. rea calităţii lor, ca şi a re­ se perfecţiona profesional, I.U.M. Petroşani activitatea calitatea întreţinerii şi re­ cu cerul ve
tivitate, care reclamă o ex­ — întrucît unele utilaje viziilor şi reparaţiilor pe de a lucra mai bine, de a de reparare a compresoare- paraţiilor utilajului minier în zona de
ploatare raţională şi o în­ miniere se aduc din import, care le efectuăm la utilaje­ colabora mai fructuos cu lor, pompelor, locomotivelor depinde desfăşurarea nor­ unde vor
slabe de pl<
treţinere specializată, îneît cu mari eforturi financiare, le miniere. în acest scop, la minerii şi cu colegii noştri de mină, pe care o vom e- mală, în condiţii de eficien­ sufla slab
să asigure ritmuri optime se pune cu acuitate proble­ secţia de -susţineri hidrau­ de la I.U.M. Petroşani. Am fectua noi într-o hală de la ţă tot mai ridicată, a pro­ nord-vest. 1
producţiei de cărbune. ma asimilării unor suban- lice din Vulcan am reali­ constituit echipe specializa­ Liyezeni. O a doua etapă ducţiei de cărbune în Va­ nimă va fi
10 şi 15 gra
Cc structură are acti­ samble şi piese de schimb, zat standuri de probă, cu te pe utilaje : complexe, prevede extinderea şi mo­ lea Jiului. ximă între
vitatea acestei noi şi impor­ care' dau probleme mineri­ care verificăm după repa­ combine, elemente hidrau­ dernizarea atelierului nostru Convorbire consemnată de Pe alocuri
lice. în baza experienţei a-
tante unităţi ? lor în abataje. raţii echipamentul hidrau- cumulate am trecut la ela­ de la Varniţa, în vederea DUMITRU GHEONEA ceaţă dimin
reparării în condiţii optime