Page 98 - Drumul_socialismului_1979_07
P. 98
»ÎMBĂTA, 28 IULIE 1979 Pag. S
Sub faldurile steagului „GRĂBITUL"
In după-amiaza zilei cic
ZIUW 25 iulie a.c., conducăto
de luptă al comuniştilor rul autocamionului cu nu
mărul de înmatriculare
trorp.enadă (Urmare din pag. 1) leze activitatea Partidului 21-HD-1933, ¡gnorînd ori
deni Comunist Român, influenţa ce regulă de circulaţie,
i reflector
eton : Pol- Am comunicat cu garnizoa sa asupra stării de spirit a a făcut o cursă conlra-
dul 22 (re- na Orăştie de unde am pri maselor, cercurile conducă cronomelru între Haţeg
0 — Trans- mit ordin ca să îi bag cu toare au scos în anul 1924 şi Deva, cu viteză mult
lirectă de forţa la lucru“ ; „Raportez partidul în afara legii. peste cea legală admisă
Adunarea că azi dimineaţă la ora 6, allt în localilăti, cît şi
i'ilejuită do la toate exploatările din Guvernele ce au urmat în afara acestora. Cum
tlă în tara au desfăşurat o campanie asemenea practici sint
la invitaţia regiune (Valea Jiului, n.n.), furibundă de teroare şi re
Nicolae toate muncile au fost sis presiune împotriva mişcării inadmisibile, ar ii bina
secretar ge- ca unilalea căreia îi a-
rtidului Co- tate. Muncitorii care sînt revoluţionare. Şi în aceste parţine autovehiculul în
nân, pre- necesari la întreţinere şi la condiţii, P.C.R. s-a afirmat
publicii So- munci de focuri au fost co cauză sau organele în
omânia şi din ce în ce mai puternic drept să-l cheme la or
şei Elena mandaţi de muncitorime“ ; ca port-drapel al năzuinţe dine pe ,,grăbitul" şofer.
a tovarăşu- „După cum raportează sub lor oamenilor muncii de la
3d Sekou
retar gene- unităţile acestei companii, oraşe şi sate.
(idului De- astă noapte 20/21 octombrie, O etapă importantă în
In Guineea, de la orele 24 pînă la 8
! Republi- istoria P.C.R. şi a mişcării
tre Revolu- dimineaţa s-au pus în gre muncitoreşti revoluţionare Vedere din centrul comunei Ilia. Foto : VIRGIL ONOIU
Incea, îm- vă lucrătorii de la Atelie din România s-a deschis o- Mur
1 tovarăşa IMPROVIZAŢIILE
ure. rele căilor ferate din Sime- dată cu izbucnirea crizei e-
aulară in- ria...“. conomice dintre 1929 şi 1933. f respirăm, mu numai aerul j COSTA
prinz Începuturile existenţei Şomajul de masă, mizeria tonifiant al unui artist de i Deteriorînd contorul
aţii la Ră- Partidului Comunist Român şi teroarea, condiţiile grele „Tineri poeţi maghiari din România“ mare anvergură, ci şi pe ’ care înregistra consumul
au avut loc în împrejurări de muncă au determinat acela al unei mari conştiin- ţ de energie electrică, e-
ruan Generaţia „Forrâs“ — kos, Hervay Gizella, Szdcs ţe a contemporaneităţii i
altural-artis- vitrege. în fruntea forţelor creşterea nemulţumirilor şi Kâlmân, Kirâly Lâszlo, Csi- noastre, care este total an- i xeculînd diferite impro
progresiste, partidul comu frământărilor maselor. In „Izvorul“ s-a afirmat în li ki Lâszlo, Farkas Arpâd, gajată în lupta pentru apă- l vizaţii la refeaua de la
nist cerea cu fermitate re fruntea tuturor acţiunilor teratura maghiară din rarea idealurilor perene ale 7 locuinţa personală, ioan
reluIulT.. la România prin anii şaizeci. Szoos Geza şi Vâri Attila.
tnţ zolvarea marilor probleme revoluţionare din aceşti ani După eliberare, mai pre Deşi breviarul are unele umanităţii. \ Thirt, din Căian, a con-
?enimentelor social-economice şi politi cis la sfîrşitul anilor cinci neajunsuri (nu este prezen Cacoyannis descoperă în l travenit prevederilor le
terne şi in- s-a situat Partidul Comu zeci, începutul anilor şai tată toată generaţia „For- textul euripidian acele a- 7 gale. Firesc, a tras con
; — iulie ce în spiritul unei largi de nist Român, care a organi zeci, tot mai mulţi tineri xâs“, cuprinde şi autori ca secinţele : organele I.R.B.
mocraţii, cu sprijinul şi în zat şi condus lupta împo devăruri umane care, păs- ţ
a
puternică
'I interesul întregului popor. triva regimului burghez de poeţi, scriitori încearcă in re nu au debutat în colec trînd vibraţia originar, stîr- i i Deva l-au amendai cu
ţia „Forrâs“), totuşi impor
conţinutului
trarea în viaţa literară. In
or Pe plan extern, el şi-a ma exploatare şi asuprire so vederea promovării acestor tanţa ei este incontestabi nesc ecouri deosebite în I 1000 lei. De unde se ve
de treaba că improviza
pedia condeie valoroase — după conştiinţa oontemporană. 7
I : Rădăcini. nifestat de la început şi cială. Activînd în condiţii modelul colecţiei „Lucea lă. In antologie sînt pre ţiile costă destul de mul
1 consecvent solidaritatea cu extrem de grele, P.C.R. a zentaţi pe scurt poeţii, (da Astfel „Ifigenia“ este, în 1 tişor...
i... muzica proletariatul revoluţionar găsit formele şi metodele de fărul“ — în 1961 apar pri ta şi locul naşterii), volu primul rînd, o pledoarie » PONTAJE...
din toate ţările, pentru luptă activitate pentru a atrage, mele volume ale tinerilor mele apărute şi anul apari mişcătoare a pentru libera 7 \ In urma reviziei de
Lâszlo,
(Veress
debutanţi
personalităţii
dezvoltare
ţiei — în limbile _ română
unită în vederea asigurării mobiliza şi organiza în lup Lâszloffy Aladâr, Szilâgyi şi maghiară. La fel trebuie omului, aflată în flagrantă i iond, efectuată la C.A.P.
unui climat de pace între ta revoluţionară mase tot Domokos, Bălint Tibor) — remarcate şi portretele au contradicţie cu militarismul * Cristur, între altele, s-au
popoare, bazat pe princi mai largi ale poporului, pe şi astfel generaţia „Forrâs“ torilor, care dau antologiei şi tirania. Pentru viziunea 1 constatat şi unele pon-
piile echităţii şi respectului baza unităţii de ■ acţiune a primeşte rang literar. o notă de valoare în plus- lui Cacoyannis este cit se ^ taje incorecte. Spre e-
I: 6,00 Ra- reciproc. Conştiente de pe clasei muncitoare. Antologia apreciatului
imineţii; 7,00 traducător al literaturii ma \ xemplu, Elisabela Bar-
1.00 Revista ricolul pe care îl reprezen Un moment de culme al ghiare din România, Tudor tok are întocmite ioi de
rierul melo- ta partidul pentru privile acestor lupte revoluţionare un s ponlaj numai pe perioa
:tin de ştiri; Balteş are o însemnătate da 2—7 ianuarie, dar în
radio; 10,00 giile lor de clasă, burghe a fost greva de la Lupeni majoră în direcţia cunoaş \
•i; 10,05 Re- zia şi moşierimea au între din 1929. Atunci, ca şi în terii şi popularizării liricii luna respectivă este re
■adio; 10,40 generaţiei „Forrâs“. Prefa Meritul că volumul a vă poate de edificator, ceea l tribuită cu 30 norme con
ri populare ; prins tot ce le era în pu anii care au urmat, clasa zut lumina tiparului — este ce regizorul declară în le- > venţionale ! Asemănătoa
î ştiri ; 11,05 tinţă pentru nimicirea în muncitoare, în frunte cu ţa este semnată de criticul în primul rînd al lui Tudor gătură cu „Ifigenia“ ; „Toa- ţ
11,25 Disco- faşă a partidului. Dar toate partidul comunist s-a afir literar Kântor Lajos care Balteş, dar trebuie aminti tă opera lui Euripide este i re este situaţia şi în ca
35 Avanprc- mat cu putere în arena isto face o prezentare generală, o analiză a condiţiei urna- 1 zul lui Kulcer Balaş. E-
, ; 12,00 Bu- aceste eforturi s-au dovedit arătînd împrejurările în tă şi contribuţia lui Romu ne căreia secolele şi civili- l videnl, se cere mai mul
L2,05 Din co- zad.arnice. înfruntînd teroa riei ca cea mai înaintată care a apărut generaţia lui Guga, redactorul-şef al i-au 7
lui nostru ; forţă a societăţii româneşti, revistei „Vatra“, care ani zaţiile succesive nu tă aten(ie la întocmirea
componistic: rea şi trecînd peste toate „Forrâs“, trăsăturile speci în şir a publicat traduce- modificat componentele. El \ ponlajelor pentru a evita
13,00 De la obstacolele, comuniştii şi-au avangarda luptei întregului fice acestor tinere talente, ne dă o dublă lecţie de i asemenea „nepotriviri“.
eridian-club; regrupat forţele şi au tre popor pentru drepturi eco problematica comună cu rile'lui Balteş şi l-a îndem obiectivitate şi libertate(...)- I
al; 16,15 Ra- poezia lui Ioan Alexandru, nat să întocmească această Ifigenia e o dramă stranie l A CIUPI, CIUPEALA
18.00 Orele cut la conducerea acţiuni nomice şi politice, pentru Adrian Păunescu, Marin antologie care a trezit un deoarece tema centrală este 7
nanţe, cînte- lor de luptă ale clasei mun democraţie, independenţă şi Soresou, Nichita Stănescu. La restaurantul cu au
lă şi melodii suveranitate naţională. viu interes în rîndurile ci sacrificarea unei fiinţe u- ţ toservire din gara Sime-
t0,30 Azi, în citoare. Nereuşind să anihi Antologia cuprinde 37 de titorilor. mane. Pentru mine acesta i ria se practică un gen
Cadenţe so- poeţi — ca să amintim nu nu este deloc un sacrificiu , J
Radiojurnal ; mai cîţiva : Szilâgy Domo IOCHOM ISTVAN ritual: este o adevărată i de adunare ioarte curios.
dans ; 24,00 crimă politică în care in- 1 Adică se adună alanda
i; 0,115—6,00 tră în joc răzbunarea, am- ţ la, evident nu în favoa
¡cal nocturn. În avans fată de prevederi ,1 f i g e n i a* biţia, puterea şi corupţia, i rea consumatorilor ci in
Aceste crime aii fost corni- 1 vers. Iată — spre exem
Ecranizând tragedia „Ifi- plenar sfera semantică a
Ocolul silvic din Pui are stea celei de-a 35-a ani genia în Aulida“ de Euri noţiunii de act de cultură. se în ţoale vremurile şi se l plificare — o astfel de
comit şi în zilele noastre“. 7
de realizat în acest an lu versări a eliberării patriei pide, marele regizor grec Pe de altă parte, pelicula adunare eiectuală în
crări de reîmpăduriri şi şi a Congresului al XII- Michael Cacoyannis înche prilejuieşte reîntîlnirea cu Participarea extraordina- J ziua de 13 iulie a.c. : o
trecător în împăduriri integrale în va ie strălucit acea impozantă un cineast unic în felul său. rei Irene Papas — alături I porţie de sarmale 6,75
; Acel bleste- lea al partidului, realizării trilogie, care debutase în Nu încape îndoială că trans de Tatiana Papamoskou, 7 iei, o porţie tocăniţă cu
at (Arta); Şi loare de 3 milioane de lei. integrale a planului anual de anul 1962 cu „Electra“, fi laţia filmică a „Ifigeniei Costa Kazakos, Costa ) cartofi 10,35 lei, un iaurt
imîilor negre Acţionînd cu toate forţele, împăduriri. Toată suprafa ind continuată apoi cu Carras şi alţii — la reali- 1
iră); HUNE- ţa de 358 ha prevăzută a în Aulida“ este una din zarea filmului, imaginea 7 2 lei, o salată 2,60 Iei,
pentru un lucrătorii acestui ocol, în „Troienele“. Să remarcăm cele mai mature întreprin pline 3 lei. Total 29 lei.
a); Cascado- frunte cu comuniştii, au în fost împădurită. în total înainte de toate faptul că deri spirituale oare poartă superbă a lui Georges Ar- ţ Deci, dintr-un foc, 4,30
il); Praf sub fruntat cu curaj vitregiile s-au executat lucrări în „Ifigenia", ca şi celelalte amprenta inconfundabilă a vanitis, precum şi muzica i lei în plus. N-ar ii oare
Justul şi cu- două părţi ale trilogiei, are lui Cacoyannis. Senzaţia antologică a lui Mikis ?
(Constructo- naturii, au învins greutăţi valoare de 2,3 milioane lei, o dublă învestitură. Con copleşitoare pe care o lasă Theodorakis fac din „Ifi- | cazul ca lucrătoarele de
AN1: Dansul le cu care au fost con apropiindu-se şi la acest vertirea acestui monument la această unitate să re<
¡le I-II (Uni- al literaturii antice elene „Electra“, şi acum „Ifige- genia“ un adevărat festin i pete cele 4 operaţii arit
■in milis-dar fruntaţi şi acum raportează indicator de plan valoric de nia“ („Troinele“ nu a fost de cinefil. 1
; Casct .orii cu îndreptăţită mîndrie sarcina stabilită pentru a- într-o operă cinematografi difuzat încă la noi) este metice, în special adu
i aceste înme
JPENI: -Viaţa patriotică reuşita, în cin- cest an — 3 milioane de lei. că de excepţie epuizează aceea că în aceste filme al, loyau ^AL. COVACI ^ narea ? (S. Varga, cores
(Cultural) ; pondent).
e lui Marisol
VULCAN :
alune (Mun-
NEA : Bra- Prietenii pompierilor" la ora bilanţului Măsuri energice
(Minerul) ; 99
Japoli se re- POR
resc); URI-
iă vă văd (7 în perioada 18—24 iulie în clasamentul general Merită a fi scoasă in evi (Urmare din pag. I)
BRAD: Al 1979, la Deva a fost orga locul 2 a fost ocupat de e- denţă activitatea organiza
»aua roşie) ; nizată tabăra naţională de chipajul judeţului Timiş, cu precum şi ferma 2 Peştişu PREGĂTIRI, MECIURI AMICALE
nou împreu- torilor (Consiliul Naţional Mare, trecem în mod opera
trul lui Mac- pregătire a cercurilor pio 154 puncte, iar locul 3 de al Organizaţiei pionierilor tiv combinele în lanurile coo • VICTORIA CAL AN şi-a incluşi Satmari (Corvinul — ju
; GEOAGIU- niereşti „Prietenii pompie către echipajul judeţului perativelor agricole de la reluat pregătirile încă din ll niori), Matula (Metalul Hune
Casa de cul- rilor". Cu această ocazie şi Comandamentul pompie iulie, sub conducerea tinărului doara), Fccu (Deva, Liceul nr.
G : Ecateri- Arad cu 145 puncte. rilor) şi al gazdelor (Consi Peştişu Mic, Izvoarele, Boş antrenor Vasile Bambuleac. 5), Constantin (revenit din ar
(Popular) ; au avut loc activităţi cultu- Prin participarea activă sau ferma 1 Hăşdat. Avem Dar, desfăşurarea lor pînă în mată), Octavian Cojocaru (Mu
î de tăcere ; ral-politice, instructiv-edu- liul judeţean al Organiza în vedere unităţile care au prezent şi probabil încă vreo reşul Deva). Din lot au plecat :
sul de Buftea a celor peste 320 pionieri la ţiei pionierilor şi Grupul suprafeţe mai mari de re două, trei zile n-are darul să Muia — la Aurul Brad, Buz-
ră); SIME- cative de prevenirea şi stin formele de pregătire orga coltat, dar şi distanţele din asigure o pregătire corespunză duga — Ia Jiul. Vor să plece
>eş — seriile gerea incendiilor şi con de pompieri al judeţului toare. Ncavînd condiţii asigu Ia alte echipe Şurcnghin şi
ILIA: Lan- nizate în tabără s-a reali Hunedoara), care au asigu tre ’ele, pentru că în acelaşi rate — lipsa apei calde, in pri Ghiţă Jean, dar, se parc, nu vor
— seriile I-II cursurile profesionale ale zat un deziderat al activi ■timp ne străduim să folosim mul rind, ca mediu de reveni primi acordul.
IUC : O scri- cercurilor „Prietenii pom rat cele mai bune condiţii combustibilul în mod cît mai re şi refacere după efort, a- Se aşteaptă cu optimism şe
poi... 5 mingi care se dezumflă
(Minerul). pierilor". tăţii de instruire a tinere de desfăşurare a activităţi judicios. Dispunem în pre pe parcursul unui antrenament dinţa consiliului de şr... conducere
reorganizare
pentru
orga-j
Au fost vizitate rezerva tului pentru apărarea pa lor din tabără. zent de 17 combine, 12 pre la 20—25 de oameni —, nici nizarea activităţii in condiţii^
se de balotat şi un auto-
sa 1 -
ţia cu zimbri de la Haţeg, triei şi toţi concurenţii au încărcător de bâloţi, 62 de jucătorii, dar ne-am dat scama mai bune. De asemenea, susţi-l
sprijin
un
aşteaptă
mai
din discuţiile cu tovarăşul Ana-
monumentele istorice de la avut de cîştigat. tractoare şi 32 remorci. Toa tolie Saravarov, preşedintele nut şi specializat la construcţia!
Sarmizegetusa, Castelul Cor- te aceste mijloace mecanice asociaţiei, nici factorii din con noului stadion. Şantierul tine--:
vineştilor, Muzeul judeţean lucrează în -cîmp. Intervenim ducerea echipei nu par prea rctulul funcţionează din plin Ia'
ragerii din optimişti privind perspectiva stadion, dai- constructorul tre-|
şi expoziţia din holul Casei prompt acolo unde ni se echipei. Totuşi- ceva s-a mai buie să fie Ia fel de viguros...-!
13, 54, 31, 53, de cultură din Deva intitu semnalează unele deficienţe făcut. Lotul este mare. Au fost (N. STANCIU).
în funcţionarea lor.
48, 3, 12, 35, lată „Prevenirea şi stinge — Celelalte lucrări — ba-
12. rea incendiilor văzute de lotatul, eliberatul terenuri
le cîştiguri : pionieri“. lor de paie, aratul — în ce Cupa „A XXXV-a aniversare a
care report :
Potrivit vîrstei lor, pio stadiu se află ? eliberării patriei"
nierii s-au întrecut pe sta — Folosim orice clipă bu
dionul „Cetate“ din Deva nă de lucru. Totuşi, la eli
beratul terenurilor’ şi la a-
timp de trei zile la cele răluri avem unele rămîneri AZI, LA DEVA, ETAPA FINALA, JUDEŢEANĂ
5 probe 'de concurs, care a în urmă pe care ne străduim Astăzi, între orele S—20, va naţionale „Daciada“, în cinstea
stadionul
loc
babil pentru fost cîştigat, prin totaliza- să le recuperăm. Realizăm avea Deva la etapa finală, „Cetate“ aniversării a 35 de ani de Ia
eliberarea patriei şi celui de ai
jude
din
lie : Vremea rea a 177 puncte de către un flux continuu. Dimineaţa ţeană, a amplei competiţii de xn-lea Congres al P.C.R. şti
•al frumoasă transportăm cu remorcile masă rezervată lucrătorilor din
aii, mai ales echipajul Liceului agroin baloţii de paie la şire, iar consiliile unice agroindustriale, este organizată de cătrei
al şi munte, dustrial din Ilia, antrenat la ramurile de sport : atletism, C.J.E.F.S., in colaborare cu,
dea averse după aceea le folosim cu fotbal, handbal, lupte greco- U.J.C.A.P. şi Comitetul jude
. Vîntul va de profesorul Benone Popa ®Sx?:¥ „ •. «tfirewS^ w săR Xj deosebire la transportul romane, oină, trîntă, tenis do ţean al U.T.C.
moderat din şi format din pionierii Eu griului în bazele de recep cîmp şi volei. La această etapă Etapa finală, judeţeană, ne
peratura mi- ţie. Am reuşit astfel să eli se vor întrece cîştigătorii eta va da posibilitatea să urmărim
“I
îprinsă între gen Andronache, Ovidiu lÉiSlilPi pelor interconsilii' unice agro in cadrul întrecerilor ce vor
iar cea ma- Bîrlea, Judiţa Ciobanu, O- berăm pînă în seara zilei de industriale. Această competiţie avea loc pe cel mai buni spor *
şi 30 grade, 26 iulie, 206 hectare, iar pe rezervată oamenilor muncii şi tivi şi echipe din rîndul celor 1 ,
va semnala vidiu Buciu, Maria Buciu,' Concursurile republicane destinate .Prietenii alte 430 de ha paiele sînt ga în mod deosebit tineretului aproape 3000 de participanţi Ia ;
a. Gheorghe Popa, Mihai Dan pompierilor". ta balotate. Arături am e- din mediul rural se desfăşoară etapele de masă şi intercon«-]
şi Marinei Juga. Aspect din desfăşurarea probei „Dispozitivul de luptă“. fecluat pe aproape 200 ha. sub genericul marii competiţii silii unice.
