Page 10 - Drumul_socialismului_1979_08
P. 10
Pag. î DRUMUL SOCIALISMULUI >
O preocupare centrală a organizaţiei de partid: Să preţuim. Să gospodărim ENERGIA
lai puţin cărbune pentru fiecare kWh produs Toate eforturile ţintesc
1G.00 Tele
Supusă de către partidul Toate măsurile realizate au de ordin tehnico-organizato- economie anuală de 500 to 16,05 Şcoa
nostru atenţiei întregului un rol hotărîtor în reduce ric, la termocentrala Mintia ne“. In emisiunile staţiei de cota minimă 16,30 Emji
popor, sarcina de mare im rea consumului specific de se acordă o mare importan radioamplificare un loc im mar.
portantă a utilizării şi valo combustibil şi rezultatul ţă factorului conştiinţă. în portant este rezervat aces 18.25 Trag
rificării superioare a ener concret nu s-a lăsat aştep scopul ridicării continue a tor aspecte şi în aproape toa 18.35 La \
giei electrice şi combustibi tat. In cele 7 luni din acest conştiinţei oamenilor, al în te ediţiile gazetelor de pe a consumurilor specifice penti
lilor necesari producerii a- an am depăşit planul pro rădăcinării în gîndirea şi în rete figurează articole de to
cesteia interesează, în primul ducţiei de energie electrică ţelegerea lor a adevărului dicate economisirii energiei
rînd, pe cei care o produc. pe bază de cărbune cu 28,6 că astăzi nu este important şi combustibililor. (Urmare din pag. 1) tensivi de utilizare a maşi 18.50 1001
Comitetul de partid, con milioane kWh. Acest lucru numai să produci energie e- Şi iată efectul acestei ac nilor şi implicit, reducerea 19,00 Telcj
siliul oamenilor muncii, în înseamnă o creştere de peste lectrică, ci şi cum o produci, tivităţi asidue de conştienti du-i, un consum economic consumului de energie elec 19,15 Lupt
tregul colectiv de energeti- 4 la sută faţă de aceeaşi pe cu ce consumuri de cărbune zare : trică pe tona de aglomerat. Rom.
cieni de la Termocentrala rioadă a anului trecut, şi în şi de gaz metan, în ce con — La noi în atelier consu de energie şi combustibil în In tot ceea ce întreprindem 19.50 Emis
Mintia se preocupă încă de acelaşi timp, economii de diţii de economicitate, comi mam destul de mult petrol procesul de fabricare a me pentru gospodărirea şi utili 20,20 Estra
multă vreme (chiar de la 6 000 ’ tone combustibil con tetul de partid, toţi' comu pe care îl foloseam la spă talului hunedorean. zarea cu înaltă eficienţă a e- 20,55 Ateii
punerea în funcţie a primu venţional. niştii au început o adevărată latul unor agregate şi sub- După cum ne spunea to rar-a
lui grup) de producerea e- Dintre măsurile ce vor fi campanie de educare a lu ansaimble aflate în repara varăşul inginer Roman Pe- nergiei electrice pornim de 21.25 La o
la ideea că reducerea cu nu
nergiei electrice cu consu ţie. Mai înainte, după fieca rini ’— şef adjunct la aglo-
muri specifice cit mai re re asemenea operaţie îl a- meralorul II — cu excepţia mai un procent a consumu cono
duse. La termocentrala Mintia runcam la canal — ne spu primei luni (ianuarie a.c.)) lui specific, pe timp de o lu 21.35 Telej
— Intr-adevăr, ne preocu ne maistrul Gheorghe Dumi- cînd colectivul de aici s-a nă se soldează cu o econo
pă în mod deosebit problema trache, de la compartimen confruntat cu o seamă de misire de energie electrică
economisirii combustibililor finalizate în anul viitor men crătorilor în spiritul gospodă tul reparaţii electrice. Acum, greutăţi, în continuare sar ce poate servi la produce
şi a energiei — subliniază ţionez doar două, de maxi ririi judicioase a combusti fiecare litru de petrol con cinile de plan au fost depă rea a 3 000 tone de aglome
inginerul Tiberiu Erşek, se mă importanţă : construirea bililor, materiilor prime, tează, fapt pentru care am şite cu regularitate, în con rat.
cretar adjunct cu probleme unui bazin de încărcare pen materialelor şi energiei. In realizat în atelier un bazin diţiile economisirii unei can Maistrul principal Ladis-
de propagandă al comitetu tru refularea pompelor de acest sens se acţionează pe decantor mobil. Prin refolo- tităţi importante de energie lau Iacob şi şeful de echipă BUCUR!
lui de partid. Dealtfel. C.O.M. apă de răcire (punerea în toate, căile. De exemplu, în sirea lui petrolul pe căre îl Adam Acurmuloae precizau dioprograi
şi comitetul de partid au în funcţie a acestuia va duce hala turbinelor se afişează consumam într-o bina ne a- electrică, ce a asigurat pe la rîndul lor că, pe lingă Radiojurn
tocmit şi aprobat un pro la o economie de energie e- zilnic, la loc vizibil, situaţia junge acum pentru un an. ansamblul primului semestru măsurile majore stabilite în presei; 8,
gram comun de măsuri teh- lectrică de peste 5 milioane realizării indicatorilor de Astfel de preocupări pot fi încadrarea în consumul nor domeniul gospodăririi şi uti diiloi - ; 9,0
nico-organizatorice care vi kWh anual !) şi realizarea producţie şi consumul speci găsite în majoritatea atelie mat. lizării energiei electrice, în 9.05 Kăspi
lor; 10,00
zează tocmai acest aspect. indicatorilor tehnico-econo- fic de combustibil, compara relor şi secţiilor întreprin La aceasta a contribuit în secţie se acţionează pe di 10.05 Atla
Menţionez că programul are mici proiectaţi, la grupul 6, tiv cu planul lunar. Grafi derii. De exemplu, în adu principal finalizarea acţiunii verse alte căi pentru econo Ştiinţa şi
„bătaie lungă“. cu o jumătate de an mai de cul arată tuturor, concret, narea generală de la secţia de centralizare a comenzilor misirea acesteia în concor tin de şti
— Relevaţi cîteva dintre vreme ( se economisesc, în cum s-a muncit în fiecare electrică s-a propus conto- pe întregul flux de transport danţă cu actualele exigenţe. mieră Ita.
cele mai importante aseme acest fel, aproximativ 1000 zi. Propaganda vizuală este rizarea consumului de ener al aglomeratorului — sublinia Reviziile zilnice la maşini şi Ictin dc .ş
nea obiective realizate deja tone de combustibil). bine pusă la punct. In toate gie electrică la atelierul me ing. Perini — ceea ce a con utilaje, intervenţiile prompte moara i
12,35 Autc
şi rezultatele acestora ? Subliniez că, urmare a atelierele şi secţiile uzinei canic şi montarea de ceasuri dus la eliminarea funcţionă pentru diminuarea timpului ce; 13,01
— Am rezolvat o serie de importantelor sarcini des panouri şi ’grafice sugestive automate pentru stingerea rii în gol a benzilor trans de staţionare accidentală a 15.00 Stl
probleme care au ca scop prinse din proiectul de Direc combat risipa arătînd con iluminatului din centrală. portoare. In continuare, pu acestora şi încărcarea lor u- Radiojurn
eliminarea opririlor acciden tive al' Congresului al XH-lea cret efectele acesteia şi ca In rîndul colectivului de nem accent pe efectuarea la natc econ
tale a unor agregate (pompe şi proiectul Programului-di- re sînt cele mai eficiente la Mintia există o preocu un înalt nivel calitativ a niformă la parametri optimi, că uşoară
de răcire, mori de cărbune rectivă de cercetare şi dez căi de realizare a economi pare constantă pentru func în asociere cu stricta res ftiri; 17,
a
pectare
instrucţiunilor’
etc.). Astfel a fost montată voltare în domeniul energiei, ilor. In zona generatoarelor, ţionarea la parametrii ma reparaţiei mijlocii la maşina 18.00 Orei
o grindă de deviere a plu am hotărît să completăm ac de pildă, pe un panou se ximi, în condiţiile economi nr. 1 de aglomerare a mine tehnologice sînt tot atîlea terpreţi d
20.15 Sei
titorilor pe Mureş, în amon tualul program cu noi mă relevă că: „pornirea unui sirii severe a combustibili reurilor — lucrare ce se des posibilităţi, prin a căror va 20,45 Cad(
te de captarea apei de răci suri. Ne bazăm, în primul grup oprit accidental în- lor şi energiei electrice şi făşoară în aceste zile — şi lorificare aglomeratoriştii O zi intr
re, s-au depistat şi înlăturat rînd, pe propunerile şi solu seamă 110 tone de combus termice — preocupare la ca pe reparaţia capitală de la sînt ferm liotărîţi să tradu Non stop
toate neetanşeităţile din cir ţiile venite din colectivele tibil consumat în plus“, iar re au aderat în primul rînd maşina de aglomerare nr. 3, că în fapt prevederile re
cuitul termic şi s-au reparat de muncă, ce dezbat în a- pe un altiil'se. arată, că „re comuniştii şi care vine în ceea ce va influenţa creşte centului Decret al Consiliu TIMIŞO,
armăturile. Am trecut la ceastă perioadă documentele ducerea consumului specific înlîmpinarea importantelor rea indicilor intensivi şi ex lui de Stat. litate radi
cal folclo
gospodărirea judicioasă a amintite. de combustibil convenţional hotărîri ale partidplui nostru. 18,30 Izvo
apei de adaos. Concomitent tu măsurile cu 0,1 la sută reprezintă o MIRCEA LEPADATU emisiune
Avem încă multe resurse lori ale ct
pe Crişul
Programul unităţilor te ale
19.00 Coloi
comerciale de economisire a energiei Casa tini
de formai
siime real
ra) ; 19,31
In scopul economisirii e- social-poli
nergiei electrice pentru rea Am citit cu toţii Decreţul minâ să fie folosită în toa „Te apăr
lizarea unui consum de pînă Consiliului de Stat privind te unităţile cu mai mult spi mea“ —
la 80 la sută faţă dc anul stabilirea unor măsuri pen rit gospodăresc, să avem gri tccc.
trecut, unităţile comerciale tru gospodărirea judicioasă jă deosebită de acest preţios
din judeţul nostru şi-au mo şi reducerea consumului de bun naţional-
dificat programul de func energie electrică, energie ştim că problema energiei
ţionare pentru a se utiliza termică şi gaze naturale. este, la ora actuală, o pro
mai bine condiţiile luminii Ne-am dat seama că măsu blemă a tuturor oamenilor
naturale. Astfel, unităţile a- rile luate se încadrează in muncii, a întregii noastre
limentare cu 2 schimburi vor ansamblul cerinţelor zilelor naţiuni, de aceea o privim DEVA :
fi deschise între orele 6,30— noastre, urmărind să-l deter cu cea mai mare responsa rlei mele
20,30. Aprovizionarea cu mine pe fiecare cetăţean să bilitate, cu toată răspunderea toare — s
pîine şi lapte se va face tot privească cu mai multă res civică, încercînd să facem HUNEDOl
în cursul nopţii, personalul ponsabilitate, cu mai mult totul pentru a ne situa în belor — s
ce desfăşoară această acti spirit de economie, gospodă primele rînduri ale acestei ra); Fala
vitate avind grijă să folo rirea fondului energetic ce-i acute lupte pentru energie, I-II (Side
nionistul
sească un număr limitat de revine la locul de muncă sau aceasta fiind în interesul ţă sari (Con
becuri. In acelaşi timp s-a acasă. Studiind, ne-am dat rii noastre, al fiecăruia din TROŞANX
interzis iluminatul vitrinelor, seama că şi în comuna noas tre noi, pentru dezvoltarea în compania
ca şi orice reclamă lumi tră există încă resurse seri continuare a patriei şi ridi Sfirşitul '
noasă. în cc priveşte ilumi oase de economisire a ener carea nivelului de civilizaţie Taiga (7
natul de siguranţă pe timp giei electrice. Ne-am propus, a întregului nostru popor. 4-lea stol :
PENI:
de noapte acesta se va folosi ca la iluminatul pyblic con
numai acolo unde este sirict sumul să se reducă cu 40 la TEODOR VASIU seriile I-Il
necesar. sută, să urmărim ca ziua-lu- primarul comunei Ilia CAN : Vi
te (Muncii
Ciocolată
rul); P
(Urmare din pag. 1) zilele următoare ei vor" Afroditei
uşi să ridice producţia ia
şef de brigadă din sectorul întreprinderea minieră Aninoasa îşi poate îndeplini nivelul sarcinilor, să înde NINOASA
mine (Mi
5 — mina Aninoasa era plinească planul şi să re CÂNI : \
fruntaşă şi ne bucuram de cupereze rătnîneril'e în ur
rezultatele muncii noastre. integra! plănui la producţia ’de cărbune mă. Noiembrie
Colectivul sectorului este şi In cadrul adunării a luat, cui cu
acum dornic de lucru, dar de asemenea, cuvintul to (Steaua r
la nivelul minei şi sec varăşul Ioan Ciucu prim- Prinţ şi
toarelor preocuparea es — Una din principalele- maţii de lucru. Punin- — Am reuşit şi noi — rea condiţiilor de muncă şi secretar al Comitetului ju Steaua fă
te mai mare pentru cauze ale nerealizării — a du-se faţă în faţă rezulta arăta tovarăşul Nicolae Bo- securitate. In acelaşi timp, deţean Hunedoara al P.C.R., ra); GEO.
diferite şedinţe şi mai mi relevat în cuvintul său to tele unor brigăzi care au co, şef de brigadă din sec unitatea are un colectiv cu preşedintele Comitetului e- bel (Casa
că pentru plan. Avem per varăşul Ion Vasile, inginer lucrat în condiţii similare torul 2 — să depăşim pla experienţă, capabil să stă- xeciitiv al Consiliului popu
sonal tebnico-ingineresc bun, şef electromecanic al minei privind tectonica, aprovizio nul în prima jumătate a pinească tehnica din dota lar judeţean. ŢEGţ,: A
pe care-1 stimăm, dar este — a constituit-o activitatea narea, fluxul de transport, anului cu 1 800 tone cărbu re, să ridice calitatea în Caracterizînd pozitiv efor —-seriile
necesar ca acest personal necorespunzătoare din do dotaţia tehnică rezultă că ne şi să realizăm şi în lu tregii activităţi la un nivel turile depuse de minerii din BRAZI ;
să fie mai mult prezent în meniul electromecanic. Pro acestea sînt diferite, în sen na iulie 500 tone în plus. superior. Aninoasa, sub conducerea lan : r
abataje, la locurile de mun gramele de măsuri stabilite, sul că unele brigăzi îşi Aceste realizări au fost po în adunare a luat cuvîn- organizaţiei de partid, pen (Casa de
că, să acorde asistenţa teh deşi au fost bune, nu s-au sibile prin munca discipli tul tovarăşul Vasile Pati- tru redresarea activităţii RIA : Cor
nică necesară la timp şi de dovedit eficiente deoarece realizează şi depăşesc pla nată a tuturor celor 4 lineţ, membru supleant al minei, vorbitorul a arătat clar de
nul, obţinînd retribuţii foar
calitate, să asigure brigăzi nu au fost materializate în schimburi. Activitatea de Comitetului Politic Execu că există acum condiţii
lor condiţii pentru realiza întregime. Trebuie să recu te bune, în timp ce altele pînă acum ne-a convins că tiv ai C.C. al P.C.R., mi pentru ridicarea întreprin ILIA : ;
rea planului. noaştem că cele mai mari înregistrează rămîneri în dacă lucrăm conştiincios şi nistrul minelor, petrolului derii în rîndul unităţilor lacului (Li
urmă, a căror consecinţă
— Brigada pe care o necazuri au fost generate firească este nu numai neîn- depunem tot interesul în şi geologiei, care a trans care îşi duc la îndeplinire Al 3-lea j
conduc — a spus şeful de de indisciplină sub toate deplinirea planului, ci şi ceea ce facem, sarcinile de mis colectivului întreprin cu succes sarcinile de plan. I-II (Mini
brigadă Gabos Alexandru aspectele. realizarea unor venituri sub plan pot fi realizate în ciu derii miniere Aninoasa din Oprindu^se asupra pro Alegerea
din sectorul de investiţii — Preocuparea insuficientă nivelul retribuţiei de înca da greutăţilor care apar. partea tovarăşului Nicolae blemelor majore ale între torcsc).
a realizat în primul semes pentru realizarea în totali drare. In acelaşi spirit angajant Ceauşescu, secretar general prinderii, vorbitorul a atras
tru 330 mc peste plan. Dar tate a sarcinilor este reflec Concluzia este clară, acolo au vorbit şi tovarăşii Va al _ Partidului Comunist Ro atenţia asupra necesităţii
am avut multe greutăţi şi tată şi de o seamă jte nea sile Mereuţă, şef de briga mân, miner de onoare al intensificării preocupărilor
nu ne-a fost uşor să obţi junsuri în organizarea for unde este o angajare com dă _ din sectorul 3, inginerul Văii Jiului, un călduros sa pentru lichidarea rămîne
nem această realizare. Mem maţiilor de lucru, manifes pletă din partea tuturor Iosip Laban, şeful sectoru lut de „Noroc bun“ şi u- rilor în urmă la lucrările
brii brigăzii au reuşit să tărilor de indisciplină, în membrilor brigăzii, greută lui I, minerul Ilie Şteţ, şef rarea de a obţine multe de deschidere şi pregătire
se mobilizeze, au folosit din treţinerii necorespunzătoare ţile pot fi depăşite, se pot de brigadă în sectorul 4, succese in realizarea sarci — condiţie hotărîtoare pen Timpul
plin cele 6 ore de muncă, a traseelor de transport, crea condiţii favorabile în maistrul electromecanic Ni nilor şi sporirea producţiei tru activitatea de viitor a august 19’.
iar uneori au rămas în executării unor lucrări de deplinirii planului. Acest de cărbune şi împlinirea vi minei — îmbunătăţirii în Vremea
plus cîte un sfert de oră sau pregătire de calitate neco spirit de angajare s-a afir colae Moldovan, din secto surilor îndrăzneţe pe care treţinerii şi utilizării cu niculară
rul 6 transport şi alţi par
chiar jumătate de oră la respunzătoare. Neajunsurile mat puternic în dezbaterile ticipanţi la adunare. le au minerii. maximă eficienţă a tehnicii mult seni
Ila slab
frontul de lucru. Conduce de această natură au con din adunarea generală de Apreciind activitatea de moderne din dotare, ridică domin înd
rea minei şi a sectorului tribuit ca o bună parte din la Aninoasa. Participanţii la dezbateri pusă de numeroase brigăzi rii productivităţii muncii râturile m
nu ne-a ajutat îndeajuns în brigăzi, cum sînt cele con — în primul semestru — au fost unanimi în aprecie pentru învingerea greutăţi fizice, întăririi ordinii si prinse înt
asigurarea frontului de lu duse de Vasile Burleac, Va a subliniat în cuvintul său rea că mina Aninoasa dis disciplinei, îmbunătăţirii ca de, iar c
cru cu mijloace de trans sile Mereuţă, Gheorghe şeful de brigadă Simion Mo- pune de potenţialul tehnic lor şi înfăptuirea sarcinilor litative a întregii activităţi 18 şl 23
port, cu materiale şi piese Visla, Alexandru Mate. Sa- raru — toţi membrii brigă şi uman necesar îndeplini puse^ de conducerea parti a minei. Pentru ‘
de schimb, iar geologii şi va Robu, Constantin Vicov, zii pe care o conduc s-au rii integrale a planului şi dului în faţa minerilor, vor în încheiere, primul se
proiectanţii au făcut unele Gheorghe Patrolea, Constan mobilizat plenar şi am reu recuperării rămînerilor în bitorul a arătat că unele cretar al Comitetului jude Vreme <
greşeli care s-au reflectat tin Iacob, Constantin Broas şit să depăşim planul lună urmă din primul semestru. nerealizări în acest an nu ţean de partid şi-a expri variabil,
negativ asupra muncii noas că şi altele, să înregistreze de lună, să realizăm un Prin grija conducerii parti se datoresc decît cauzelor mat încrederea că minerii, Izolat se
tre. Dacă factorii de condu importante rămîneri în ur plus de 1 400 tone cărbune, dului şi statului, a to subiective şi a apelat la inginerii şi tehnicienii din verse de
cere ar fi prevenit şi eli mă. varăşului Nicolae Ceauşescu mineri să-şi concentreze Aninoasa vor depune toate cări elect
minat _ la timp aceste nea ■Răspunderea pentru unele să ne ridicăm pe locul frun personal, mina a fost dotată forţele şi să-şi intensifice eforturile pentru a ridica La mur
taş în întrecere. Acum lu
junsuri, brigada ar fi obţi rămîneri în urmă revine în- crăm într-un abataj fron cu utilaje şi tehnologii mo eforturile creatoare pentru întreprinderea lor în rîndul moaşă cu
nut realizări mult mai rămîneri în urmă revine derne pentru execuţia lu înlăturarea neajunsurilor e- unităţilor fruntaşe din Va mult seni
bune. şi conducătorilor unor for tal, dotat cu mecanizare crărilor din subteran, pre xistente, exprimîndu-şi în lea Jiului, urîndu-le succes
complexă.
cum şi pentru îmbunătăţi
crederea
că începînd din
deplin în această direcţie.