Page 101 - Drumul_socialismului_1979_08
P. 101
& MIERCURI, 29 AUGUST 1979 Pag. 3
CLUBURILE
ih MIDIA, VACANŢEI
!ZIU£M
FUI ŞI-AU LUAT *
VACANŢA ?
REPORTER...
La şcolile generale nr. ^
Iii domenii»
6 ale jude- I şi 2 din Simeria du- ^
U li burile vacanţei din. a- \
opcrctc Si Bl INVESTIŢH-PROD UC- TRU POPULAŢIE. In pe strucţie a reţelei de joasă mus, al doilea copil a! fa ceasta vară se pare că
şi-au luat... vacanţa. La 1
'ŢIE. Comunei Pui i s-au rioada care a trecut de la tensiune, înlocuindu-se stîl- miliei lui Remus şi' Criiini-
iţii judeţeni (Urmare clin pag. I) şcoala generală nr. 2, I
alocat şi i se alocă an de începutul anului şi piuă în pii din lemn cu stîlpi de tina Bucşa.
onoexpres an fonduri tot mai însem prezent, magazinele coopera beton armat, pentru care m TEMELIE. A început spaţiul afectat clubului —• ,
sala de sport — e în re
emporont: nate pentru dezvoltarea sa tivei comunale de consum s-au cheltuit aproape 700 000 să se pună temelia Asocia re se vrea totuşi sobră,
1‘iliuţâ economică şi socială. Inves au vîndut populaţiei măr lei. ţiei economice cooperatiste se recomandă aproape mi paraţie. La şcoala gene
şl dansu- tiţiile pentru dezvoltarea furi industriale şi alimenta m OMUL CARE ÎMPLI din Pui pentru creşterea, litar eşte: „Sînt pioniera rală nr. 1, clubul a fost i
ilor producţiei industriale depă re în valoare de peste 10 NEŞTE 100 DE ANI. loan Sîrbti Elisabcta Gabricla, organizat... în aer liber
neatenţie ! Vulc, din salul Ohaba-Po- vacilor cu lapte. Primii paşi elevă în clasa a V-a la Vă daţi scama ce jocuri 1
laţiomtl şesc 20 milioana de lei, din milioane de lei. Anul a- s-au făcut prin trecerea la de club s-au „practicat“
omâniei" care valoarea fondurilor fi cesla populaţia comunei va nor s-a născut la data de săparea şi turnarea fundaţi Şcoala generală nr. 9
l xe ce vor fi puse în func primi asemenea mărfuri în 15 noiembrie 1879. El îm ei viitoarei ferme de vaci din Hunedoara. Aş dori în zilele ploioase. Şi-au
ţiune reprezintă mai mult. valoare de aproape 30 mi plineşte, în noiembrie anul care va avea o capacitate de să vă iau un interviu. fost zile ploioase, nu glu
agricultură
t f de 14 milioane de lei. Agri lioane lei. Iu aceeaşi peri acesta, respectabila virslă de 706 capete. — Ce v-a determinai mă ! Asia da, „ofgani-
cea. Ciclul culturii i s-au alocat fon oadă, valoarea prestaţiilor 100 de ani. Moş loan a fost să vă alegeţi meseria de are"! In programul ac
i<*. Filmul depăşeşte 2 milioane de Ici. baci, adică cioban la oi. A- m VI NAT O REA SC A. inginer chimist ? Aţi fost tivităţilor de vacantă, a-
npionul“ — duri care se ridică la aproa Nu-i poveste. Este vorba fişat la şcoala generală 1
i sludioiu'i- pe 5 milioane lei. Numai ffl EDILITARE. In fieca cum el locuieşte împreună de faptul că vînătorii-pădu pionier ? Pe atunci vă
ne pentru acţiunile agrozoove- re an locuitorii comunei, în cu strănepoţii sui loan şi rari, maiştri şi brigadieri gîndcaţi la profesia de nr. 2, există şi nişte ad
terinarc s-a cheltuit în a- frunte cu deputaţii, desfă Vasile Vulc, ciobani la silvici, paznici, tehnicieni şi azi ?... Interlocutorul re notări : „activităţi perma-
cest an aproape un milion şoară o activitate susţinută C.A.P. Livadia. Lui Moş porterului de... 11 ani,
ingineri de la ocolul sil
emmsm de lei. Producţia globală in de gospodărire şi înfrumu loan, fiii salului şi noi toţi vic Pui au îndeplinit pla mai emoţionat decît în
dustrială a comunei depă seţare a satelor. Anul a- îi urăm din toată inima, cu nul anual de recoltare şi li faţa camerelor de luat
şeşte 30 milioane lei, iar cesla s-au executat prin ocazia apropiatei sărbătoriri vrare la export a cărnii de vederi, aproape nu-şi gă
cea agricolă se. ridică la ■muncă patriotică lucrări e- a centenarului „La mulţi vivat. Cantitatea, de carne seşte răspunsurile potrivi ,MK
aproape 18 milioane de lei. dilitar-gospodăreşti în va ani'!". te, uimit pur şi simplu
: G,00 Ba- loare de aproape 500 000 ¡âS GEMENII. In mai de vînat livrată în plus fa
nineţii; 7,00 Acestea sînt semnele trecerii tă de plan este de 312 kg. de inteligenţa acestei fe nenlc — la clubul vacan
1)0 Kevista treptate spre statutul de . midie [amilii din satele co lată ce înseamnă să ştii să tiţe, cu obraz delicat, pe ţei". Care club ? Ce per
ierul melo- oraş agroindustrial 1 H PENTRU FONDUL munei s-au născut în acest bluziţa căreia sclipea in
in de ştiri; BSS " INVATĂMINT.UL, DE STAT. Unităţile agri an copii gemeni. Familia tragi cu puşca. La (iată, nu signa „Revista Cutezăto manent ? /
ascultători- pe de lături. I
n de ştiri; CULTURA,' SĂNĂTATEA. cole de stat şi cooperatiste, mecanizatorului Cornel Ceu- rii". HULIGANUL
socialiste ; Importante sume de bani precum şi gospodăriile ţă, din satul Galaţi, s-a mă m PESCĂREASCA. Şi In calitate de confrate,
ştiri ; 11,05 sînt alocate de la bugetul populaţiei au livrat la fon- rit dintr-o dală cu două pescarii sînt cunoscuţi ca
crllor; 11,35 mari... povestitori. Dar nici avînd deci aceeaşi profe S-a întîmplal în dinii- i
radio - tv. ; stalului pentru învutămint, ■ilul de stat, însemnate can persoane. Sofia sa Todosia, sie, chiar dacă ne des neuţa zilei de 27 august,',
ştiri; 12,05 cultură şi sănătate — expre tităţi de produse între care: cooperatoare, a adus j>c lu aceasta nu-i poveste, deşi part 30 şi... ceva de ani, la Alimentara nr. 13 din 1
Iorului nos- sie a grijii partidului şi sta aproape 0 300 IU lapte de me două fetite. Cristina şi nu s-a prins nici un peşte.
e de protu- tului pentru educaţia tine vacă, 407 hl lapte de oi, Corina. Şi familia lui So- Lucrătorii ocolului silvic au nu am putut sa nu aştern Deva. Responsabila dc si~ 1
! Ia 1 la 3; realizat — îndeplinind pre aceste gînduri pe hîrlie uitate care făcea rccep- j
aţilor ; IC,00 rei gencrafii, ridicarea gra mai mult de 200 tone de lomon Lcja, muncitor fores în dorinţa de a trans fia smîntînci aduse de lai
,25 Coordo- dului general da cultură al carne, peste 15 000 kg lină. tier, din salul Şcrel, s-a vederile de plan pe acest
17,00 Bulc- maselor şi ocrotirea sănătă De asemenea, cooperativa de mărit în acest an. Sofia sa an — lucrări de amenajări mite Hunedoarei un me I.C.I.L. Simeria a obscr- ]
Odă limbii piscicole pe o suprafaţă de saj de la Midia, ca un vat că un borcan e aproa-ii
hule cu Tu ţii populafici. Acestui scop consum a achiziţionat ase Victori(a a adus pe lume tot 3 400 mp în zona montană. omagiu adus părinţilor, pe gol şi l-a rugat per
li,» Orele nobil îi sînt destinate în a- menea produse prin maga doi gemeni, o fată şi un profesorilor, elevilor din
ireţi ai cîn- ccst an aproape 0 milioane’ zinele sale în valoare de băiat: Neluta şi Daniel. Să Amenajări s-au făcut, peşte distribuitor să i-l schim-\
20,30 Pagini le trăiască ! va fi, pescari şi poveşti pes „Cetatea de foc" pentru be. Atît i-a trebuit omu-L
riva fas.cls- de lei, din care 2,5 milioane 313 000 lai.' căreşti aşijderea. minunatul mesager trimis Im: A sărit cu gura pej
lenţe sono- pentru învutămint şi cultură fg IMBUNATATIR1 DE m Cin MAI NOI Şl MAI „cetăţii petrochimiei“, şi sin
intr-o oră ; şi mai mult de 3 milioane TENSIUNE. Anul acesta TINERI LOCUITORI Al biata femeie i-a
top muzica! N. BAD1U pentru acest sol al gându cum i-a venit la gură, b/Â
Ici pentru sănătate şi ocro s-au făcut lucrări de îmbu COMUNEI PUI. Ei sînt rilor bune pe care numai
tiri sociale. nătăţire a tensiunii în re Doinei, primul născut în cu sprijinul corespondenţilor copiii sînt capabili să le ■ a şi trîntil-o de per el el
18,00 Actua- ■ MĂRFURI ŞI PRES ţeaua electrică în valoare familia lui Nistor şi Elco- voluntari ai colectivului Punem cazul în atenţi/A
L0 Interpreţi nora Panaite, şi Dorel-Rc- din Pui transmită, în toată puri conducerii I.C.I.L. Simc-\
■duri; 18,30 TAŢII UE SERVICII PEN de 264 000 lei şi de recon tatea lor. ria cu gîndul că aseme-i
u sate: Ite-
r tehnice în nea atitudini n-au ce căn-J
a exempla- ta în reţeaua de aprod )
de toamnă; zionarc a populaţiei. .8 ţ
lcta Voica Un nou concurs zice că pe distribuitor it[ ,
; 13,00 Eini-
Ccnaclul re cheamă Ghengheşi. ?
íd, Jimbolia. de admitere în licee
-20,00 Kit- DACA-I VEDEŢI, jj
easetofonul
Duminică începe un nou triale nr. 4 Deva (48 locuri
concurs dc admitere pentru la secţia română, 21.locuri la I ANUNŢAŢI MILIŢIA |
candidaţii Ia treapta a Il-a secţia maghiară), nr. 3 Hu
dc liceu. înscrierile sc mai nedoara (70), agroindustrial loan Veveriţă şi Til\
pot i’ace pînă sîmbată, inclu — Haţeg (33), Geoagiu (31), Varică, tineri de 19, res-i
siv. Iată unităţile de învăţă- Ilia (13). pectiv 20 de ani, au mun-p
mînt în care au mai rămas Au mai rămas cîtcva locuri cit o vreme la. mina Le-\
nai vorbi la locuri vacante :• liceele indus vacante şi la liceele industria nea. Puţin. Apoi, duphU
Substituirea S-9 ncmolivatc, ortaciiS
Şaua: Niek triale cu profil minier : nr. 1 le nr. 2, 3, 5 Deva, 2 Hune
îCtiv (Flacă- Deva (164 locuri), I Petro doara, 2 Lupeni, 1 Orăştic, le-au spus-o de la obrazv
teşte o prin- şani (50), 1 Lupeni (97), Vul din Simcria şi Petrila. su- i lase în pace. Cei do A
Kioul vrăji- au mai rămas 'cîtcva zi-t
(Construct can (SI); la profil metalurgic: Dc reţinut că în fiecare li
NI : Hercolc ceu se organizează, zilnic, le, pînă când minerii şi-auj
tida (Unl- liceele industriale nr. 1 Hu cursuri de pregătire în vede luat retribuţia. Au spart)
a invizibilă nedoara (52), Câlan (3S) ; dulapuri, au furat de lai
Prima iubire rea concursului dc admitere
.TPEN1: Să construcţii — liceele indus care începe duminică. C.V., 1 700 lei, de la I.C..J
lătoare (Cul- 400 Iei, de la V.S., un\
I pe compo- aparat de radio „Gloria" L
îsc) ; VUL-
î în Marca FRUCTE DE PĂDURE LA EXPORT haine. Apoi au întins-o.7
•esc) ; 1.0- Se zice cu s-au oprit p/A
(Minerul) ; Lucrătorii Ocolului silvic din lor la export. Peste li) tone la Aninoasa. Dacă-i ve- ^
iaţi balonul Hunedoara acţionează cu hăr zmeură şi aproape două tone
uncitorese) ; Siderurgişti împreună cu familiile lor Ia ştrandul din Călan-Băl. Aici au asigurate deţi, anunţaţi miliţia. A re i
iaţa merge nicie la culesul fructelor dc afine au cules pînă acum şi condiţii din cele mai bune de odihnă, tratament balnear şi de petrecere plăcută a timpului să le spună o vorbă... *
toresc) ; U- le-au expediat la export, rca- liber. Foto : VIKGIt, ONOIU
■aş gisparul pădure, în vederea expedierii lizîndu-şi acest indicator.
; BRAD :
mine ca să
aua roşie) ;
Chirurgii
' ÎŞTIB : Dc- Ulpia — marele complex sau o piuliţă de la un o-
(Patria) ; comercial din centrul, muni Buna servire - temă pentru o zi de lucru
miţei Nuky biect, pentru ca acesta să,
IAG1U-ŞAI : cipiului reşedinţă de judeţ nu se mai poată vinde. Ce.
nu ciştigă •— este bine cunoscut nu se întîmpiă cu cei prinşi a-ţ
ră) ; I-IA- numai de cetăţenii Devei, ci într-un mare complex comercial
despre fe- supra faptului ? îi ia mili-J
l ; BRAZI : şi de mulţi oameni din ju ţia, dar personalul magâzî-i
; cAr,AN : deţ şi din ţară, ba chiar şi
li (Casa de de excursionişti de peste fiecare zi intră zeci de tone cu pretenţiile mereu în lucrătoarele serveau cu o- nului nu mai află ce „răs
IERTA : O post. Am văzut, totodată, plată“ capătă. Se spune că’
iă de timp hotare, care, în lungile dru de mărfuri, vînzarea se rea creştere ale cumpărătorilor, perativitate clienţii, le vor că nu toate lucrătoarele au a existac intenţia înfiinţării,J
ă : Dueliştii muri ale vacanţei îi vizitea lizează prin metode moder în momentul cînd scriem beau amabil. Asemenea se uniforme, iar între halatele chiar în incinta Ulpiei, ».
-IUC : Trei ză magazinele. ne — autoservire şi expu aceste rînduri, în fruntea petreceau lucrurile la raio celor ce muncesc la acelaşi
i (Minerul). unui panou cu numele lorJ
Ulpia funcţionează non- nere liberă a mărfurilor. întrecerii se situează raioa nul de confecţii pentru băr raion există mari diferenţe De ce oare s-a renunţat lai
siop de la 8 la 20 în cinci — Ce rie puteţi spune de nele conduse de Viorica baţi, femei şi copii, ţesături în ce priveşte nuanţa. La idee ?
zile ale săptămînii, marţea spre colectiv ? punctul unde se desfac cea
de la 8 la 12 şi de la 14 la — Avem oameni buni. MHgMPBagBOMU»B»B mmmm suri, în vreme ce mai mulţi o. °
Sigur, aspectele ce ar me
EA ii 20, iar duminica de la 8 la
lS2SSS5SEBM Toţi, fără excepţie, sînt co cumpărători îşi dădeau re rita abordate în legătură cu»
12 ; aici muncesc 300 de oa mercianţi calificaţi, marea OPERATIVĂ ciproc cu părerea despre Ulpia sînt foarte numeroa
ibil pentru meni, majoritatea covîrşi- majoritate au terminat li IZ23ÉEÍ3 »rrarn obiectele aşezate în galan se, dar spaţiul nu ne per
:mea va ii toare femei (doar un singur
general fru- ceul, iar ceilalţi îl frecven tar, vînzătoarea stătea cu mite. Mai punctăm cîteva:
1 mai mult barbat !) ; cele 37 de puncte tează în prezent. Ca dova Şerban, Elena Raincz, Au şi aşa mai departe. Am în- braţele încrucişate, total in Q Comerţul stradal air
şl temporar de desfacere realizează — dă a acestui fapt, planul se relia Baricz, Nicoleta Ur tîlnit însă şi practici de altă diferentă la ce se petrecea putea ii mult extins şi ar H)
d Izolat se în medie pe zi lucrătoare realizează şi se depăşeşte sesc u şi altele, unde apro natură. La raioanele de în sub nasul ei.
averse de bine să-şi înceapă activita
de descăr- — o valoare de 700 000.lei lună de lună (doar în iu vizionarea şi servirea se a- călţăminte, şapte lucrătoare tea cît mai devreme ;
întul va su şi sînt zile cînd se ‘„bate“, nie am înregistrat o mică flă mereu la înălţime.’ se strînseseră laolaltă şi OAMENI CU DEGETE © Vitrinele etajului su
ri sud-est. milionul. restanţă). Ne străduim să stăteau la taclale, la raio LUNGI
Inimă va fi CONTRASTE perior sînt goale, astfel căi
şi 13 grade, realizăm o servire civiliza nul electrice o fetişcană tî- Vin la „Ulpia“ şi aseme privite din stradă au uni
Intre 13 şi CARACTERISTICI tă, politicoasă. nără vorbea cu voce ridica nea „cumpărători“ : Cum aspect urît. Nu s-ar putea
, dimineaţa EVIDENTE Mulţi dintre cei ce intră tă cum a fost dînsa pleca ne spuneau interlocutoarele pune Ia punct ?
CEI MAI BUNI DINTRE în Ulpia nu se duc nea
31 august : părat să cumpere, ci doar tă undeva şi a răbdat de noastre aproape nu e @ Staţia de amplificare),
ni nestabilă, Conducătoarea Ulpiei, Ma CEI BUNI frig; a fost nevoie ş-o roa zi în care să nu se folosită şi pentru reclamă,’
Vor cădea na Florea, este o femeie să vadă ce a mai apărut ge clienţii să-şi facă mese înregistreze cel puţin o în stricată* Cînd o vom auzi-
3, însoţite de harnică, energică, ce-şi pe Este neîndoios cu la Ulpia nou, ce s-a mai schimbat.
iee. trece mai toată ziua în Am adoptat şi noi această ria. Lucrătoarele de la ra cercare de furt. Cele • mai „vorbind“ din nou ?
me răcoroa- muncesc cei mai buni lu ioanele de jucării, foto- dese tentative de acest fel © Biroul dc rate, ca şl
iporar noros complex. Dînsa ne spunea : crători din cadrul I.C.S. tactică şi am făcut o vizită muzică, ciorapi pentru băr se înregistrează la raioane punctul unde sc vînd flori,
mala averse — Ceea ce caracterizează mărfuri industriale Deva şi prin marele complex. Ce
ţite de des- ne-a fost dat să vedem ? baţi, ca şi casieriţele, de la le de confecţii şi de încălţă ar putea funcţiona şl ele
Ulpia este buna aprovizio în colectiv există o puter raioanele de confecţii pen minte, dar şi la cel de o- după programul complexu
nare precum şi buna servi nică emulaţie pentru a des La raionul mercerie, ca şi tru bărbaţi şi de la cel de biecte sanitare. E suficient, lui.
re ce se practică aici. In făşura o activitate în acord Ia raionul de nou născuţi, tricotaje erau plecate de la de pildă, să se ia un şurub TRAI AN BONBQg