Page 103 - Drumul_socialismului_1979_08
P. 103
ANUL XXXI
NR. 6 781
JOI,
30 AUGUST
107'J
4 pagini — 30 bani
Plenara lărgită a Comitetului Şedinţa de lucro a tovarăşului
judeţean de partid Nicolae Ceausescu cu cadre
Ieri a avut loc, la Deva, sporirea beneficiilor unităţilor vitoare la aplicarea noului
Plenara lărgită, a Comitetului economice din. judeţ ; mecanism economico-financiar, din domeniul industriei metalurgice
judeţean de partid, la care 2. Informare privind condu- ia realizarea producţiei nete,
au participat membrii şi mem «iile rezultate din desfăşurarea cît şi a sarcinilor dale orga
brii supleanţi ai comitetului, adunărilor generale semestria nizaţiilor dc partid din judeţ Tovarăşul Nicolae Ceauşcscu, investiţii, reducerea importu în urmă, pentru realizarea in
membrii comisiei de revizie, li: ale oamenilor muncii; cu prilejul recentei vizite de secretar general al Partidului lui şi sporirea exportului de tegrală, a sarcinilor prevăzute
secretari de partid, directori 3. Informare privind activi lucru în Valea Jiului. Comunist Român, preşedinte produse siderurgice superior pe acest an. Totodată, s-a in
de întreprinderi, activişti de tatea Biroului Comitetului ju în acest context, materia le Republicii Socialiste Româ prelucrate. dicat să se acorde o atenţie
partid, alte cadre cu munci deţean de partid pe perioada lele prezentate, cît şi partici nia, â, avut, miercuri, o şedin în încheierea şedinţei a luat mai mare îmbunătăţirii calită
de răspundere în economia de la ultima plenară ; panţii la dezbateri au subli ţă de lucru cu consiliul dc cuvîntul tovarăşul Nicolae ţii oţelurilor, a produselor si
judeţului, reprezentanţi ai or 4. Unele probleme organiza niat faptul că adunările gene conducere al Ministerului Me Ceauşcscu. derurgice în general, aceasta
ganizaţiilor de. masă şi ob torice. rale ale oamenilor muncii, ca talurgiei, cu cadre din minis Apreciind rezultatele obţi avînd o Importanţă deosebită
şteşti, invitaţi. Raportul la primul punct a re au avut loc recent, au ana tere economice, din întreprin nute în ultimii ani în indus pentru industria noastră con
Lucrările plenarei au fost fost prezentat de tovarăşul lizat cu exigenţă realizările, deri şi instituie de proiectare, tria siderurgică, contribuţia a- structoare de maşini, pentru
deschise de tovarăşul Ion Ghcorghe Vaslu, secretar al au identificat noi căi şi mij în cadrul căreia au fost ana cesteia la dezvoltarea econo întreaga economie naţională,
Comitetului judeţean dc loace de ' punere mai bună în lizate, în spirit critic şi auto miei naţionale, secretarul ge în acest sens, tovarăşul Nicolae
Ciucu, prim-secrctar al Comi partid. critic, principalele aspecte ale neral al partidului a relevat,
tetului judeţean de partid, Pe marginea raportului au valoare a potenţialului tehnic, Ceauşcscu a cerut să se asi
preşedintele Comitetului exe luat cuvîntul tovarăşii : Iulian material şi uman de care dis activităţii în industria siderur în acelaşi timp, serioasele lip gure o tipizare cît mai accen
cutiv al Consiliului popular Costescu, Dorel Malea, Doinei pune economia judeţului, mi- gică pentru îndeplinirea inte suri şi neajunsuri care se ma tuată a producţiei, optimizarea
grală, la termen şi la un nivel
judeţean. litînd pentru perfecţionarea în nifestă încă în activitatea con proceselor tehnologice, o în
Frenţoni, Vasile Deac, Con tregii activităţi economice. calitativ superior, a sarcinilor ducerii ministerului de resort, cadrare riguroasă în normele
Plenara a adoptat următoa stantin Dinconcscu, Ioân Popa, Ca urmare a preocupării or ce revin acestui important sec a centralelor şi a unor unităţi. dc calitate stabilite.
rea ordine de zi : Cheorghe Matei, Nicolae De- ganizaţiilor de partid şi colec tor al economiei noastre naţio Tovarăşul Nicolae Ceauşcscu Secretarul genera! al parti
1. Raport cu privire la pre vian, Vasile Rusu, Remus Pă- tivelor de muncă, în cele 7 nale. a criticat ncîndeplinirea pla dului a subliniat, de aseme
ocuparea organelor şi organi ţan, Brîncoycanu Pogca. luni care au trecut din acest Au fost dezbătute pe larg nului la producţia de oţel, la nea, că ministerul; centralele,
zaţiilor de partid, de sindicat, Problemele aflate pe ordi an în judeţul nostru s-au ob probleme legate de realizarea minate, Ia alte produse şi a toţi cei ce lucrează în meta
U.T.C. şi a consiliilor oame nea iţe zi au fost analizate ţinut succese importante în producţiei de metal, creşte indicat să se acţioneze cit toa lurgic trebuie să-şi coneentre-
nilor muncii pentru îndeplini în spiritul hotărîrilor şi măsu toate sectoarele economici, rea indicelui dc scoatere, ridi tă răspunderea şi fermitatea
rea prevederilor de plan şi a rilor luate de conducerea planul producţiei nete în in- carea calităţii oţelurilor, dimi pentru recuperarea rămîncrilor (Continuare în pag. a l-a)
programelor de reducere a partidului, al indicaţiilor tova nuarea cheltuielilor dc produc
cheltuielilor de producţie şi răşului Nicolae Ceauşcscu pri- (Continuare în pag. a 2-a) ţie, îndeplinirea planului de
Constructorii (le util*»
Plenara Consiliului judeţean minier devansează
al Frontului Unităţii Socialiste »gramul de
Ieri a avut loc, la Deva, lidarităţii internaţionale, ac mecanizare în abataje
Plenara Consiliului judeţean ţiunile întreprinse în acest
al Frontului Unităţii Socialis scop ;
te, care a avut la ordinea de 3. Probleme organizatorice.
zi : Pe marginea materialelor La întreprinderea de utilaj minier Petroşani se
1. Activitatea desfăşurată prezentate au hiat cuvîntul munceşte cu sîrg pentru îndeplinirea exemplară a
de Consiliul judeţean al Fron tovarăşii : Petru Stoican, Aron programului dc mecanizare a lucrărilor miniere, 'ela
tului Unităţii Socialiste pen Medrea, Nicolae Stînca, Adam borat la indicaţia şi din iniţiativa secretarului general
tru mobilizarea cetăţenilor la Moga, Maria Mitrofan şi Pe al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşcscu. Discuţia
acţiunile de gospodărire şi tru Barbu. pe care am purtat-o aici s-a concentrat in jurul aces
înfrumuseţare a localităţilor, Plenara a cooptat ca mem tei teme majore a mecanizării, care determină în cea
sprijinul acestora dat deputa bru al Consiliului judeţean al mai mare măsură creşterea producţiei de cărbune de
ţilor : Frontului Unităţii Socialiste şi care ţara noastră are azi nevoie mai mult ca orieînd.
2. Informare privind parti a ales în funcţia de preşedin Primul interlocutor — tovarăşul ing. Ghcorghe Olariu,
ciparea organizaţiilor de masă te al Consiliului judeţean al directorul I.TJ.M. Petroşani:
componente ale Frontului U-
nităţii Socialiste ia fondul so- (Continuare în pag. a 2-a)
— Vizitîndu-ne pentru a etapă am încheiat-o cu suc
Din experienfa C.A.P. Simeria doua oară întreprinderea în ces înainte de termen, iar în
ultimii trei ani, see.rctaruL ge prezent ne aflăm în stadii a-
neral al partidului, to vansate cu etapa a Il-a.
Cum am obfinuf varăşul Nicolae Ccauşescu, — Ce utilaje miniere a
ne-a făcut recomandări deo realizat I.U.M. Petroşani în
producfii sporite de grîu sebit de preţioase privind această perioadă ?
dezvoltarea şi modernizarea
— Preocupările colectivului
activităţii de producere a u- nostru au vizat asimilarea şi
îndeplinirea exemplară avut în cultură. Tată un tilajului minier, venind ast execuţia unor utilaje, insta
a sarcinilor privind spo motiv care ne-a determinat fel în sprijinul consecvent şi laţii şi echipamente care se
rirea producţiei de cereale să hotărîm menţinerea lui eficient al muncii minerilor, importau necesitînd mari e-
în actualul cincinal a con în cultură şi să-l însămîn- al creşterii producţiei de căr forturi financiare din partea
stituit şi constituie o pre ţăm în toamna acestui an bune. După vizita din 1977,
ocupare de căpetenie a or pe 60 la sută din suprafa I.U.M. Petroşani a intrat în- DUMITRU GHEONEA
ganizaţiei de partid şi con ţa destinată culturii griu Pe platforma siderurgică de la Călan prinde contur noul tr-uri amplu proces de extin
siliului de conducere, a tu lui. Am remarcat, de ase furnal nr. 3, de mare capacitate. dere şi modernizare. Prima (Continuare în pag. a 2-a)
turor cooperatorilor şi me menea, faptul că soiul Po
canizatorilor de ia C.A.P. taisa valorifică bine îngră-
Simeria. în acest scop, şămintele aplicate. în tar La porţile silei huleau rile ei asimilindu-sc cu ale
dincolo Fata de la laminoare
ne-am orientat eforturile laua „Şuleru“, spre exem cele dinţii ore ale schimbu unui harnic băiat. La schim
să valorificăm cit mai de plu, unde am .avut ca plan lui de dimineaţă fi bările pe care le facem în
plin potenţialul de pro tă premergătoare trifolie- dc geamurile postului de co linia Ioana lucrează cot la.
ducţie al unităţii, să folo ne şi s-au aplicat cîte 800 mandă nr. 5 laminorul vibra .— Da, tovarăşii, ridic 15 cot cu laminalorii, folosind
sim cu randament ridicat kg îngrăşăminte complexe monoton, alungind ritmic ba turc. Sări sprintenă, apro- şi înţelegeam încetul cu înce cu încredere cheia şi barosul,
baza tehnico-materială de la hectar, din care jumă rele de metal. Sîrnia sc pro piindu-sc de pupitrul cu seci tul izvorul pasiunii Ioanei. ceea ce se îhlîmplu mai rar
care dispunem. Drept ur tate din doză s-a adminis fila cu viteză între cilindrii de butoane şi lămpi de sem Cele două spiralizaloare de cînd este vorba de o fată.
mare, am reuşit să obţinem trat fazial în timpul iernii, cajelor finisoare, căpătîn- nalizare, acfiorui maneta tu- senau în rotirea lor vijelioa
o producţie de 3794 kg la soiul amintit am reali du-fi obişnuita-i formă în a Tomelrelor piuă ce tremurul să sfere incandescente de ză — Casierul nostru, relatea
Iosif
secretarul
Dulinski,
grîu la hectar, depăşind cu zat 4700 kg boabe la hec cărei plăsmuire ci, laminat o- acelor indicau turaţia ceru sînnă pe care benzile le pre organizaţiei U.T.C. a schim
2,6 la sută prevederile tar. j'iştii, îfi învestesc toată pri luau transportîndu-lc spre
irisul
de
planului. Cum am înregis în afară de soi şi fertili ceperea propriei meserii. tă. Pe al ochilor un albastru formatoarele de colaci. Era, bului „C‘ — Ioana Slaneiu
re
— este
al
tâ
exemplul
viu
se
intens
săi
trat acest rezultat şi' ce. în zare, un rol important a- Era o oră obişnuită dc flectau spiralele sîrmei de un aşa cum îmi dădeam scama, nărului de azi despre care
văţăminte am desprins pri supra recoltei îl au şi alţi muncă la laminorul de sir o muncă fructuoasă şi poale
vind pregătirea recoltei vi factori. între aceştia un loc enă nr. 2 al combinatului hu- roşu palid, in timp ce ban niciunde laminalorul nu-fi nu putem spune decît cu
itoare de cereale păioase ? de seamă îl ocupă modul nedoreau. în toiul căreia da transportoare accelera oferă o asemenea satisfacţie vinte de Intuia.
Am avut în cultură trei de pregătire a terenului, momentele de. repaus dispă mersul, răspunzînd comenzii. ca la postul de comandă Discuţia s-a oprit aici. In
—
Iţi place această mese
soiuri de gi'îu, respectiv în special în cazul cînd ruseră definitiv. rie, Ioana ? nr. 5. difuzorul stafiei vocea mane-.
Potaisa, Rana 2 şi Libelu griul se amplasează după O urmăream pe tânăra lu — Destul de mult ca. să — Ioana, îmi spune meş vranlului principal Ion Cio-
la. Cea mai bună recoltă minatoare Ioana Slaneiu n-o schimb cu alta. Deşi am terul principal Mitică lones-
am obţinut-o la soiul Po PĂUN RAVAŞ, cum apusa butoanele staţiei terminat de curînd liceul in cu, este copilul nostru minu vica anunţa oprirea lamină
taisa, Ia care am realizat, preşedinte din dreapta pupitrului dc co ne. A făcut practica în ul rii. Şi Ioana, aşa cum o
că
şi
în medie, peste 4 300 kg MITICA POPESC V mandă, răspunzînd laconic dustrial, mele bineînţeles viitor timii ani dc liceu aici, la ştiau toţi, coborîse pe linie,
ghidările
pentru
boabe Ia hectar. Acest soi inginer şef vocilor ce risipeau vibraţii „sîrmă 2“, şi după termina pregătindu-sc pentru schim
este mai rezistent la căde la C.A.P. Simeria sonore în post. nu se opresc aici, îmi place re s-a încadrat în muncă bare.
să cred că voi deveni o bu
re şi scuturare decît cele — Ridică lo ture pe firul rtă luminatoare. fiind- primită cu bucurie.
dau
nu-şi
lalte soiuri pe care le-am (Continuare în pag. a 2-a) 1, Ioana ! Priveam tabloul industrial Mulţi fală, alura şi seama că VIRGIL VOIŞAN
corespondent
compnrtă-
este
