Page 104 - Drumul_socialismului_1979_08
P. 104
ï*a&. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. fi 784
PLENARA LĂRGITĂ A COMITETULUI JUDEŢEAN DE PARTID Plenara F.U.S.
(Urmare din pag. 1)
(Urmare din pag. 1) tie, „Marmura“ Simeria, Restanţele înregistrate la ale judeţului pentru îndepli cinilor de plan şi a angaja
I. P.I.C.C.F. Deva, I.M.M.R. producţia de cărbune dc la în nirea sarcinilor de plan, pen mentelor, primul secretar al Frontului Unităţii Socialiste 9,00 Sinteze i
dustrie fiind depăşit pe an Simeria, Tipografia Deva şi treprinderile miniere Lonea, tru materializarea indicaţiilor Comitetului judeţean de partid pe tovarăşul Ion Ciucu, prim- 9,30 Film ser
samblul judeţului cu 89 mi alte unităţi. Dîlja, Livezeni, Aninoasa, Vul şi orientărilor date dc secre a cerut organelor şi organi secrçtar al Comitetului jude companii
lioane lei. S-a apreciat pozi La export, pe ansamblul can şi Bărbăteni sînt urmarea tarul general al partidului, to zaţiilor de partid, conducăto ţean de partid, preşedintele Ewing. I
tiv faptul că cele 3 municipii judeţului planul de .livrări pe folosirii necorespunzătoare a varăşul Nicolae Ceauşcscu, cu rilor de întreprinderi, tuturor Comitetului executiv al Con ţiului l
şi 5 dintre oraşe, precum şi 7 luni a fost depăşit cu 13,8 maşinilor şi utilajelor din sub privire la înfăptuirea progra celor care lucrează în sfera siliului popular judeţean. Dc 10,40 Telex
un număr de 43 de unităţi milioane lei valută, din care teran, neasigurării posturilor mului de dezvoltare a patriei productivă să acţioneze cu asemenea, a fost cooptată ca 16,00 Telex
din judeţ au realizat şi depă II, 9 milioane lei valută pe re în cărbune din cauza indisci noastre socialiste. mai multă energie revoluţio membru al Consiliului jude 16,05 Momente
(partea
şit sarcinile de plan la acest laţia devize libere. plinei, nerealizării planului de în acelaşi timp, vorbitorul a nară pentru îndeplinirea rit ţean al F.U.S., tovarăşa Maria 16,25 Itinerare
indicator de bază. O activita în efortul depus pentru deschideri şi pregătiri, a ră- relevat că în economia jude mică a producţiei, cu respec Mitrofan, secretar al Comite 16.50 Tragerea
te bună au desfăşurat coiţiite- creşterea eficienţei economice, mînerii în urmă faţă de pro ţului există încă disponibili tarea riguroasă a clauzelor tului judeţean de partid. re A ,D.j
tclo municipale de partid Pe un accent deosebit s-a pus în gramul de mecanizare, îndeo tăţi umane şi materiale insu contractuale care privesc sor Plenara a ales în funcţia *.7,00 Reportaj
Malayezi
troşani, Deva şi Hunedoara, cele 7 luni din acest an pe sebi la dotarea cu complexe ficient valorificate, ceea ce a timentele şi calitatea produc de secretar al Consiliului ju 17.20La faţa
precum şi comitetele orăşe reducerea cheltuielilor de pro mecanizate, combine de abataj făcut ca rezultatele obţinute ţiei. în fiecare unitate să se deţean al F.U.S. pe tovarăşul 17.35 Program
neşti Simeria Şi Brad, care ducţie, în special a cheltuie şi de înaintare, transportoa pînă în prezent să nu se ri imprime mai multă răspunde Petre Lungu, secretar al Co 17,55Medalion
Vulpe
au reuşit să mobilizeze facto lilor materiale, precum şi pe re, agregate hidraulice, maşini dice la nivelul condiţiilor exis re pentru buna folosire şi gos mitetului judeţean de partid, 18,25Căsuţa p
rii de răspundere, comuniştii, economisirea energiei, a com de extracţie şi altele. tente. Principalele cauze care podărire a valorilor materiale iar în funcţia de vicepreşedin 18.45Publicita
oamenii muncii la îndeplinirea bustibililor, a materiilor prime în cadrul plenarei au fost au grevat buna desfăşurare a ale căror producători şi pro te pe tovarăşa Rafila Iacob, 18.50 1001 de s
şi depăşirea substanţială a pla şi a materialelor. criticate şi alte aspecte din e- activităţii de producţie- sînt prietari sînt oamenii muncii, preşedintele Consiliului jude 19,00Tclcjurm
19.20Priorităţi
nului la producţia netă. Faţă de normele de consum conomia judeţului : slaba uti insuficienta mobilizare a tutu încadrarea strictă în normele ţean al Organizaţiei pionie 19.35Muzică
nească
Rezultate bune au fost ob aprobate pentru semestrul I, lizare a timpului de lucru, ror forţelor pentru îndeplini de consum, lichidarea şi pre rilor. 19.50 Ora tine
ţinute pe ansamblul judeţu economiile obţinute pe judeţ productivitatea scăzută din u- rea ritmică a prevederilor de venirea imobilizării de fon în aceeaşi zi a avut loc şe 20,40Avanprei
lui şi la producţia globală in sînt materializate în 656 MWh nele unităţi, opririle acciden plan, organizarea necorespun duri, întărirea spiritului de 20.45Film tv.
cană
dustrială. Depăşirea planului energie electrică, 1 682 tone tale, slaba organizare a mun zătoare a muncii în anumite ordine şi disciplină în toate dinţa biroului executiv al 21.35TClejurn;
Consiliului judeţean al Fron
pe 7 luni cu 129 milioane lei metal, 5 315 mc lemn de mi cii etc., indieîndu-se, în ace sectoare, perpetuarea unor ca unităţile, la fiecare loc de tului Unităţii Socialiste, care
reprezintă îndeosebi contribu nă, 473 tone benzină auto şi laşi timp, măsurile ce se im renţe în folosirea mai bună muncă.
ţia colectivelor de la LE. De 359 tone motorină. pun pentru înlăturarea lor. a forţei de muncă, a utilaje în unele unităţi economice, a examinat următoarele pro
va, I.M. Barza, I.M. Hune Alături de industrie, rezul Analizînd cu exigenţă rezul lor din dotare şi a timpului între care şi întreprinderi mi bleme : JPADI
doara, G.S. Hunedoara, I.U.M. tate bune au fost obţinute şi tatele obţinute, plenara a a- efectiv de lucru, care au de niere din Valea Jiului, o serie — Informare cu privire la
Petroşani, I.M.M.R. Simeria, în agricultura judeţului nos rătat că sînt încă multe nea terminat heîndeplinirea unor de lipsuri şi neajunsuri per desfăşurarea alegerii echipelor
BUCUREŞTI
I.P.N.G. Orăştie, care lună de tru. Efectivele de animale din junsuri, rezerve potenţiale încă indicatori de plan şi de efi sistă de mai multă vreme, deşi de control al oamenilor mun dioprogramul
lună s-au prezentat cu im I.A.S. şi C.A.P. au crescut nepuse în valoare în vederea cienţă, îndeosebi producţia ne conducătorii acestora au dat cii, consfătuirilor anuale ale Radiojurnal ;
portante realizări. faţă de începuţul anului cu creşterii eficienţei întregii ac tă, neîncadrarea în costurile în repetate rînduri asigurări că acestora şi activitatea desfăşu presei ; 8,10 <
9,00
diilor ;
rată în cursul semestrului I al
Acţionînd în direcţia apli 7 500 bovine, 18 140 porcine, tivităţi economice. In acest dc producţie, cu implicaţii di activitatea se va îmbunătăţi. anului 1979 ; ştiri ; 9,05 R
recte asupra vieţii sociale a
cării indicaţiilor conducerii 27 226 ovine şi 163 000 pă sens s-a criticat faptul că un celor ce muncesc. în acest Este timpul să se acţioneze cultătorilor ;
partidului, organele şi orga sări. Planul la efective stabi număr de 11 unităţi econo context, vorbitorul s-a referit mai concret şi mai efi — Informare privind modul de ştiri ; 10,(
cient pentru lichidarea stă
zinul femeilo;
nizaţiile dc partid au pus un lit pentru 30 septembrie-a fost mice nu s-au încadrat în ni la elemente concrete care in rilor negative de lucruri în cum s-a desfăşurat acţiunea de folcloric ; 11,i
accent deosebit pe realizarea deja 'depăşit cu 5 697 bovine velul planificat al cheltuieli fluenţează nivelul producţiei vederea realizării optime a pregătire şi susţinere a dărilor ştiri ; 12,00
sarcinilor fizice de producţie, şi 18 000 ovine. lor la 1 000 lei producţie nete : depăşirea consumurilor sarcinilor de plan în toate u- dc seamă în circumscripţiile ştiri ; 12,05
folclorului j
depăşirea planului valoric al Volumul beneficiilor reali marfă, că şi în acest an se la unele materiale, energie şi nităţile, pentru a ne achita cu electorale din partea deputa De la 1 Ia
producţiei industriale avînd zat de către unităţile ecpno- menţine ridicat numărul nor combustibil, nerealizarea pro cinste de angajamentele pe ţilor aleşi ; univers 20 ; 1
nai ;
la bază cantităţi importante mice din judeţ reprezintă, pe melor de consum depăşite. ducţiei marfă vîndută şi în care ni le-am luat, de misiu — Informare privind activi ganizare 16,25 1
în
de produse realizate peste 7 luni, 1 307. milioane lei, cu Funcţionarea necorespunzătoa casată, folosirea incompletă a nea pe care partidul ne-a în- tatea desfăşurată de către co 16,40 Formaţi
plan, cum sînt : 241 milioane 213 milioane lei mai mult de- re a utilajelor şi instalaţiilor a fondurilor fixe şi existenţa u- crcdinţat-o. misiile de răspîndire a cunoş amatori iaurt
kWh energie electrică, 3 099 cît în aceeaşi perioadă a anu constituit, de fapt, principala nor stocuri supranormative de tinţelor ştiinţifice, pentru com valul naţiona
tone cărbune net, 1 154 tone lui precedent. cauză a depăşirii consumurilor produse, penalizări şi refu ★ baterea concepţiilor mistice, României“. E
17.00 Buletin
fier în minereu, 9 155' tone Cu toate aceste realizări, în de combustibil. zuri pentru calitatea unor Plenara a aprobat norma de pentru popularizarea în rîndul Opinia public
cocs metalurgic, 20 000 tone economia judeţului există în Atît raportul, cît şi unii produse ş.a. reprezentare a comuniştilor la maselor a politicii partidului stantance sol:
fontă. 16 892 tone oţel, 48 442 semnate rămîneri în urmă fa vorbitori au arătat în mod viitoarea conferinţă a organi şi statului nostru. Orele serii ;
registrăriie II
tone laminate, 2 000 mp pla ţă de plan şi angajamente la autocritic că nivelul consumu Subliniind necesitatea depu zaţiei judeţene de partid şi a în problemele analizate, au şi ale violonis
caje din marmură şi altele. cărbune, maşini şi utilaje mi rilor materiale este afectat nerii unor eforturi mai susţi soluţionat unele probleme or fost stabilite măsuri corespun tache ; 20,i
niere, ciment, prefabricate şi încă dc lipsurile din domeniul timpului ; 20,4
De o mare importanţă pen alte materiale de construcţii, calităţii produselor. nute pentru îndeplinirea sar ganizatorice curente. zătoare. nore ; 22,00 O
tru obţinerea acestor rezul material lemnos, bere şi alte De asemenea, nivelul efi ră : 23,00 l
tate bune în realizarea pla produse. De asemenea, unele cienţei producţiei a fost di 24.00 Buletin c
5.00 Non stop
nului la producţia fizică s-a unităţi economice au mari de minuat de volumul mare de turn.
dovedit a fi grija cu care păşiri la consumuri energeti cheltuieli neeconomicoase. în
consiliile oamenilor muncii şi ce şi materiale, sînt rămîneri acest an, s-au plătit amenzi
organizaţiile de partid de la în urmă la realizarea şi pune şi penalizări pentru neonora-
C.S. Hunedoara, I.M. Lupeni, rea în funcţiune a obiective rea contractelor economice, CIUMEI
I.P.C.V.J., I.M. Barza, I.M. lor de investiţii, nu toate uni imobilizări de fonduri în
Hunedoara, I.C. Orăştie etc., tăţile îşi realizează beneficiul stocuri supranormative de DEVA : Mii
au acţionat pentru utilizarea planificat, sînt restanţe la des materiale şi produse finite fă corn unu (Pa
corespunzătoare a capacităţi faceri de mărfuri şi prestări ră desfacere asigurată, imobi ţia este învii
lor de producţie şi a forţei de de servicii şi altele. lizarea mijloacelor de trans HUNEDOARA
rajului
(Flacă
muncă, organizarea raţională Plenara a apreciat că la ne- port şi altele. * torul Harry (/
a producţiei şi a muncii, ast realizarea planului la unele în legătură cu aceste pro sul de Buftea
fel îneît sarcinile fizice să se sortimente au contribuit o‘ se bleme, de maximă însemnătate rul) ; PETROŞ
le cucereşte .
realizeze în mod ritmic. rie de factori cum sînt : ne- pentru sporirea contribuţiei nirea); Cuibul
Rolul esenţial în depăşirea intrarea în funcţiune a unor judeţului la dezvoltarea armo riile I-II (7
Nea Marin m
sarcinilor în industrie l-a avut capacităţi de producţie, unele nioasă, în ritmuri înalte a e- le I-II (Repui
creşterea productivităţii mun lipsuri în aprovizionare, pen conomiei naţionale, plenara a PENI : Vac;
cii. Peste 72,4 la sută din spo tru care o parte din vină re adoptat un bogat plan de (Cultural) ; V
plozie în I\
rul producţiei nete a judeţu vine întreprinderilor care au măsuri. (Muncitoresc)
lui s-a obţinut pe calea creş înregistrat restanţele respecti în încheierea lucrărilor ple Severino (Miu
terii productivităţii muncii, re ve, cît şi centralelor şi minis narei, tovarăşul Ion Ciucu a TRILA : Lusai
zboare (Munc
zultate mai bune înregistrînd terelor care nu au sprijinit evidenţiat eforturile organiza NINOASA :
I. M. Petrila, I. M. Lupeni, întreprinderile în rezolvarea ţiilor de partid, consiliilor oa I.M. Orăştie, atelierul S.R.-250. Şeful atelierului, Traian Niţu, împreună cu maistrul I-II (Muncitor
I.P.C.V.J., I. M. Hunedoara, problemelor care au fost sem menilor muncii, ale colective montor loan Curteanu, lăcătuşii Traian Gradan şi Simion Negoi, execută o ultimă verificare CÂNI : Mal
(7 Noiembrie)
I.V. Călan, „Chimica“ Orăş nalate din timp. lor din unităţile economice înainte de ambalarea strungului. Aleargă după
le prind (Stc
GUIÎABARZA
(Minerul) ; OI
accent deosebit trebuie pus
pa seriile I-I
Constructorii de utilaj minier pe tipizarea şi modernizarea Cum am obţinut Ghinionistul
(Flacăra) ; Gl
utilajelor, a subansamblelor Cine nu risci
(Casa de cull
devansează programul acestora, concomitent cu sim producţii sporite de grîu ŢEG : Reporti
plificarea lor constructivă.
ricirc (Popula
Acţionând în acest spirit, Masca de ap
de mecanizare în abataje constructorii de utilaj minier (Urmare din pag. 1) pe acum să pregătim baze Stepa Q Apa
cultură) ; Slâ
temeinice
producţiei
din
se străduiesc ca, împreună cu
simplă proble
cercetătorii şi proiectanţii, cu porumb care a fost erbici- anul 1980. Avem în vedere (Mureşul) ;
(Urmare din pag. 1) toată energia şi capacitatea. să le soluţionăm din proiect colaboratorii lor de la dat, respectarea perioadei amplasarea judicioasă a liştii (Lumina)
Albinele sălb;
Iar lucrurile merg din zi în şi execuţie. în scopul îmbu I.R.I.U.M. Petroşani, cu mi optime de însămînţare şi culturii în raport de aso- toresc).
statului. Aşa sînt complexele zi mai bine. nătăţirii calităţii utilajelor şi nerii, pe lingă lărgirea conti asigurarea unei densităţi lamentele întocmite la ni
mecanizate de susţinere a Vizita prin secţiile de bază echipamentelor miniere, am nuă a gamei utilajelor minie corespunzătoare de plante velul consiliului unic a-
abatajelor cu tavan artificial, ale întreprinderii, discuţiile trecut la elaborarea unor teh re şi ridicarea performanţelor la metru pătrat. Pe supra groindustrial, alegerea cu
pentru front scurt, de tipul cu maiştrii Viorel Anghel şi nologii de control al fiecărui tehnice, să realizeze şi utila feţele unde întîrzie semă discernămînt a soiurilor, Vrem
8.M.S. , care sc experimentea Alexandru Demeter, cu şefii reper în fluxul fabricării, a- je cu consumuri reduse de natul, plantele intră slăbite pregătirea din vreme şi la
ză cu bune rezultate la 'I.M. de formaţii Martin _ Ambruş vem în execuţie un stand de metal, combustibil şi energie în iarnă, ceea ce duce la un nivel calitativ superior
Timpul pro)
Petrila, complexele S.M.A. 1 şi Cornel Gîţ ne-au întărit încercare a elementelor de electrică. Rezultatele obţinu diminuarea densităţii şi, a terenului, fertilizarea cu 30 august \ Vrc
şi S.M.A. 2, urmînd a fi ex convingerea că la I.U.M. Pe susţinere mecanizată în con te pe cele 8 luni ale anului implicit, a producţiei. doze optime de îngrăşă cu cerul mai
perimentate la I.M. Lupeni troşani se munceşte cu dă diţii similare celor din sub sînt concludente în acest sens. Fireşte, preocuparea pen minte, respectarea densită Vintul va sufi
slab. Temper
şi I.M. Aninoasa, în strate ruire şi răspundere pentru ca teran, care va intra curînd Colectivul dc la I.U.M. Pe tru aplicarea cu răspunde ţii şi epocii de semănat. cuprinse între
de grosimi mari şi medii, cu programul de mecanizare a în funcţiune, ne străduim să troşani, mobilizat şi îndrumat re a lucrărilor cuprinse în Evident, menţionăm că a- noaptea, şi în
front lung, combina de aba mineritului din Valea Jiului rezolvăm operativ toate situa permanent şi competent de tehnologia culturii griului, portul mecanizatorilor grade ziua. Ce
taj cu atac frontal pentru să se realizeze exemplar, în ţiile care mai apar în pro comitetul de partid, este ferm conform programului sta Aron Braşoveanu, Pavel mineaţa.
Timpul prol
strate groase — C.A. 2, pri scopul sporirii continue a ducţie. hotărît să-şi amplifice stră bilit, se regăseşte în obţi Vinerean, Nicolae Băilţa- 31 august şi 1
ma combină românească de producţiei de cărbune. în recenta vizită făcută la daniile şi hărnicia, să materia nerea unor producţii spo tu, Viorel Chiş şi Clemen Vremea va fi
acest tip, pompa hidraulică Despre principalele preo I.U.M. Petroşani, tovarăşul lizeze neabătut recomandările rite de grîu, care ne-au te Moraru este decisiv în cerul mal mul
de înaltă presiune pentru ac-. cupări ale colectivului pe a- Nicolae Ceauşcscu a Indicat şi orientările date de to dat posibilitatea să livrăm aplicarea măsurilor cu- ales la începui
lui.
ţionarea complexelor meca ceste coordonate, în prezent că este necesar să se acţio varăşul Nicolae Ceauşcscu în la fondul de stat, în medie, prinşe în tehnologia cul La munte, vr
turilor de cereale păioase.
nizate, alte echipamente şi şi în continuare, ne-a vorbit neze ceva mai rapid în pro privinţa dezvoltării şi perfec cîte 2200 kg boabe de pe să, cu cerul r
piese de schimb. Dar, aşa tovarăşul ing. Nicolae Lobonţ, cesul de asimilare a noilor u- ţionării activităţii de produc fiecare hectar. în aceiaşi Iri valorificarea .superi nin.
cum a remarcat tovarăşul şeful biroului de organizare tilaje, să se grăbească drumul ţie a utilajului minier, de timp, demn de amintit es oară a resurselor de spo
Nicolae Ccauşescu, acestea a producţiei şi a muncii. acestora de la concepţie la devansare a procesului de te şi faptul că cheltuielile rire a producţiei avem în
sînt puţine şi ne-a recoman — Continuăm în ritmuri beneficiari, şi, în acelaşi timp, mecanizare pentru devansarea pe tona de produs au fost vedere aplicarea neabătută ¡»RONO
dat ca în lunile următoare şi susţinute fazele de asimilare să sc acoţde p atenţie deo planului la cărbupe, să îţftîpi- ţîţai mici d$gîţ gele plani- în viaţă a indicaţiilor date
în anul viitor să realizăm u- şi de producţie în serie a u- sebită ridicării perftiânente a pine cu realizări deosebite iicate cu I4S lei, înregis de secretarul genşral al Rezultatele ti
tilaje în serie, să devansăm tilajelor menţionate mai sus performanţelor utilajelor fa marele forum al comuniştilor trînd astfel o . rentabilitate bârladului, . t o v â r ă ş u l august a.c. :
planul de mecanizare pentru şi urmărim cu toată răspun bricate, pentru a spori şi mai români, din toamna acestui ridicată la această cultură. Nicolae GeâuŞescu, la re Extragerea I:
a se putea realiza, pe această derea rezultatele testărilor în mult pe această cale produc Ţinînd seama de factorii centa Consfătuire pe ţară 26, 17.
Extragerea a
bază, devansarea planului dc subteran pentru a cunoaşte ţia de cărbune. Secretarul an — Congresul al XH-lea care au influenţat pozitiv a cadrelor de conducere 29, 40, 2, 27.
cărbune. In acest sens, ac cu precizie ce probleme mai general al partidului a mai al Partidului Comunist Ro soarta recoltei de cereale din unităţile agricole so Fond de cîşt
ţionăm cu toate forţele, cu pun stratele de cărbune îneît subliniat că în" prezent un mân. păioase, ne preocupăm de cialiste. Iei.