Page 105 - Drumul_socialismului_1979_08
P. 105
ÎO AUGUST 1979 Pag. 3
Rezultatele obţinute de creatorii şi interpreţii din dialog cu cititorii
judeţul Hunedoara în cadrul etapei republicane
la Institutul de mine Petro
Creaţie şani. Ciulpăz — Lelese ; Taraful Ca de al sindicatului învăţămint
Hunedoara ; Estrada pionie
sei de cultură Brad ; Taraful
LOCUL III ŞI TITLUL DE Căminului cultural Vaţa de rească Şcoala generală nr. 6 Sesizări — răspunsuri
LOCUL I ŞI TITLUL DE LA LAUREAT : Ion Arca (Dîncu Jos ; Formaţia de dans tema Petrila ; Formaţia de dans te
UREAT : Itţn Munteanu (Deva) Mare) pentru pictură „Căluşa tic a Casei de cultură Orăştie ; matic dc la Şcoala generală
pentru lucrările corale „De-ar rii" ; Xenia Bursan (Orăştie) Formaţia de estradă a Casei nr. 3 Lupeni ; Formaţia de
veni primăvara“, ’ „Sara bună, pentru pictura „Boiangeria“ ; de cultură Deva ; Rapsodul dans modern de la Şcoala ge 0 „Noi, locuitorii cartie a făcut nişte bazine pentru
maica rae“ ; María Ticula (To- Alexandru Gyorgy (Deva) popular Elena Pal (Casa de nerală nr. 3 Deva ; Orchestra rul „Zona gării“ din Deva ţinerea zerului, dar acestea
pliţa) pentru costum bărbă pentru lucrarea „Portret“ ; cultură Haţeg) ; Formaţia de de muzică uşoară de la Şcoa vă aducem la cunoştinţă că
tesc ; Maria Sălăjan (Lelese) Lucreţia Mihăiasă (Cimpu lui montaj literar-muzicai a Uzi la generală nr. 1 Lupeni ; s-au crăpat şi zerul curge la
pentru costum femeiesc Nica Neag) pentru cergă ; ' Petru nei nr. 4 C.S. Hunedoara ; Co Grupul vocal de la Şcoala ge în ultimul timp, din incinta mine în grădină, unde nu
Bobora (Hăşdău) pentru cergă; Nedea (Obîrşa) pentru cerami rul mixt cu acompaniament nerală nr. 10 Hunedoara ; So abatorului din apropiere vine mai pot cultiva nimic“. (lo
Hermina Bobora (Lelese), pen--. că ; Glieorghe Manea (Deva) de orchestră al C.S. Hunedoa lista vocală de muzică uşoară la noi un miros care ne face
tru broderie, cusături ; Aurica pentru lucrare în lemn ; Ion ra ; Fanfara minerilor Văii Gabriela Florcscu — Liceul In rii Nistor, str. Vlahuţă nr.
Popa (Cerbâl) pentru broderie, Milionescu (Poiana RăchiţelU) Jiului ; Orchestra de muzică dustrial nr. 2 Hunedoara ; Co să nu mai putem locui în a- 11) ® „Cercetînd cele sesi
cusături ; loan Koch (C.S. pentru obiecte legate de datini uşoară „Sider“ Hunedoara ; rul Liceului pedagogic Deva ; ceastă parte de oraş“ 0 La zate se constată că acestea
Hunedoara) pentru diapozitive şi obiceiuri folclorice ; Con Solista vocală de muzică u- Estrada Liceului industrial Pe care, Centrul sanitaro-antic- sînt reale şi pentru remedie
le „Oţelar“, „Siderurgie“, stantin Popescu (Lupeni) pen şoară Sanda Rovinaru (Clubul trila ; Montajul literar-muzicai
„Constructor“ ; losif Tellmann tru diapozitivul „Zori de zi“ ; „Siderurgistul“ Hunedoara) ; al Institutului de mine Petro pidemic Deva al Direcţiei rea lor s-au luat următoarele,
1 (Lupeni) pentru diapozitivul şani. sanitare judeţene răspunde : măsuri: s-a evacuat molozul
„Toamna“ ; loan Koch (C.S. LOCUL III ŞI TITLUL DE „Organele noastre s-au de care a deteriorat gardul de
Hunedoara) pentru diasonurile LAUREAT : Domin Corches
„Variaţiuni pe teme de Bach“ (Deva) — solist instrumentist plasat la faţa locului, la aba împrejmuire şi s-a amenajat
şi „Codrule“ ; Cincclubul „Si- taragot ; -Pera Bulz (Vaţa de tor, verificînd cele sesizate. un gard nou ; s-au efectuat
derurgistul“ (Hunedoara) pen Jos) — solist instrumentist ta-, Acestea corespund realităţii lucrările de reparare a bazi
\ tru portretul cinematografic : ragot ; Marínela Bilavu, Mir cxistînd carne confiscată, a-
„Dacă-aş fi la furnale“ şi fil cea Ocoş (Hunedoara) solişti nelor din beton folosite la
mul de animaţie „Floarea“ ; Cineclubul Institutului de mi Formaţia de montaj literar- dans clasic ; Formaţia de dan runcată direct pe sol şi în- depozitarea zerului, eliminîn-
Cineclubul Institutului do mi ne Petroşani ; Cercul foto de muzicai de la Şcoala generală suri populare a Casei de cul tr-un siloz expus direct ra
ne Petroşani ; Cercul foto, la Institutul de mine Petro Aninoasa ; Formaţia de tulni- tură Deva ; Ansamblul folclo du-se fisurile prin care se
de la Institutul de mine Pe şani ; losif Mătyâs (Deva) cărcse de la Şcoala ge ric „Haţegana“ Hunedoara ; zelor solare, intemperiilor scurge zerul în grădina poten
troşani. pentru lucrarea grafică „Bala nerală Bulzeştii de Sus ; Dorcl Sparios (Hunedoara) so etc.“. Alăturat răspunsului, tului ; s-au luat măsuri pen
LOCUL II ŞI TITLUL DE da munţilor" ; Cineclubul „Si- Povestitorul artistic Mircea list instrumentist taragot ; Co nc-a fost trimisă în copie şi
LAUREAT : Farca ltistea derurgistul“ (Hunedoara) pen Oros (Liceul pedagogic De rul mixt al comunei Ghelari ; adresa către conducerea aba tru procurarea unui rezervor
(Brad) pentru pictura „Gospo tru filmul de animaţie „O pi va) ; Ansamblul dc obicei Corul bărbătesc „Freamătul a- metalic pentru zer, astfel că
dărie la Bulzeşti“ ; Simion lă, două pile“ ; George Negra- folcloric de la Liceul pedago dîncului“ Petrila ; Fanfara Ex torului, care se încheia cu ur bazinele din beton vor fi u-
Cristea (Deva) pentru sculptu ru (Petroşani) pentru creaţie gic Deva ; Brigada artistică — ploatării miniere Deva ; Or mătoarele : „în cazul neres- tilizate numai ocazional. Men
ra „Căpitan Zăgănescu“ ; dramatică ; Maria Dincă (Pe Liceul industrial nr. 3 Deva ; chestra de muzică populară a pectării recomandărilor făcu
Schmidt Ladislau (Petrila) troşani) pentru creaţie lite Formaţia de dans modern — sindicatelor Hunedoara ; Ta ţionăm că toate lucrările s-au
pentru basorelieful „Omagiu mi rară. Liceul industrial nr. 2 Hune raful „Gloria“ Brad : Grupul te, vom fi obligaţi a aplica efectuat în prezenţa peten-
nerilor" ; Gligor Haşa (Deva) doara ; Taraful Liceului indus vocal-instrumental „Sonor“ al maximum de amendă contra
0 pentru piesa de teatru de co LOCUL IV ŞI TITLUL DE trial nr. 1 Hunedoara ; Reci Casei de cultură a sindicatelor tului, care s-a declarat mul
1 pii „Mingea fermecată“ ; Ma LAUREAT : Borza Vălean (O- tator artistic Camelia Maxim Petroşani ; Colectivul de satiră venţională“. Nu ar ii, totuşi, ţumit cu modul de rezolvare“,
riana Pîndaru (Hunedoara) — bîrşa) pentru ceramică ; Bîrlan — Liceul industrial nr. 2 Hu şi umor al Casei de cultură a cazul? (întreprinderea de industria
pentru creaţie poetică ; Cine Mariana (Hunedoara) pentru nedoara ; Povestitor artistic sindicatelor Petroşani ; Briga
lucrări în lemn ; Mircea Lac
clubul „Sidcrurgistul“ Hune lacob Circov — Liceul indus da artistică a întreprinderii ® „Locuiesc în Simeria, lizarea laptelui Hunedoara-
1 doara pentru filmul-reportaj (Deva) pentru lucrări în trial nr. 1 Lupeni ; Corul In miniere Vulcan ; Formaţia dc
„Dispecerii" ; Alexandru Var lemn ; Gligor Haşa (Deva) stitutului de mine Petroşani. dansuri populare de la Şcoa lîngă I.G.I.L. întreprinderea Simcria),
3 ga (Lupeni) pentru portretul pentru creaţia în proză „Le LOCUL II ŞI TITLUL DE la generală nr. 2 Simeria ; Lu
gende strămoşeşti" ; Constan
fotografic „După şut" ; Cine tin loniţă (Lupeni) pentru e- LAUREAT : Formaţiile dc că cia Ilie (Şcoala generală nr.
clubul „Gctusa“ Deva pentru luşari ale căminelor culturale 10 Hunedoara) — solistă de Vă răspundem la întrebare
1 filmul de etnografie „Bărbaţii şeul fotografic „Subterană“ ; Orăştioara de Sus şi Boşorod ; muzică populară ; Formaţia de
O iernilor noastre" ; Ñica Bistri- Adrian Enciu (Hunedoara) Formaţia de dans modern a dans tematic a Liceului in
J an (Topliţa) pentru pieptar ; pentru eşeul fotografic ¿„Hal Casei de cultură Hunedoara ; dustrial Vulcan ; Ansamblul Ioan Hoban — Pui. înca pentru copii sc acordă, sc-
ta“ ; Ioan Koch (Hunedoara)
Maria Muşa (Lelese) pentru pentru reportajul foiografic Formaţia de dans feminin a folcloric al Institutului dc drarea anumitor categorii de modifică sau încetează înce-
costum femeiesc ; Sofia Ticula ..Fiamare“ ; Cineclubul „Side- Asociaţiei grecilor din Hune subingiiieri Hunedoara ; For
(Topliţa) pentru cergă ; Victor doara ; Formaţia de tulnică- maţia de montaj literar-muzi- personal muncitor în grupele pînd din luna următoare ce
e Murăşean (Deva) pentru lu rurgislul“ (Hunedoara) pentru rcsc a Căminului cultural Bul cal a Institutului de mine Pe I şi II de muncă se face lei în care sînt îndeplinite
crări în lemn (furcă) ; Victor filmul de animaţie „Fabula“. zeştii de Sus ; Interpretul de troşani. prin dispoziţia scrisă a con condiţiile prevăzute de lege“.
i Murăşean (Deva) pentru lucrări satiră şi umor Liviu Oros (De LOCUL IV ŞI TITLUL DE
în lemn (blidar) ; Ion Marcu Interpretare va) ; Orchestra dc cameră a LAUREAT : Solistul vocal ducerii unităţii în funcţie de Ion Popcscu — Gcoagiu-
(Deva) pentru lucrări în lemn; LOCUL I ŞI TITLUL DE Casei de cultură Deva ; For Drăgan Munteanu (Deva) ; locul de muncă respectiv şi
Covan Cosma (Muncelu Mare) LAUREAT : Ansamblul fol maţia de jazz a Clubului tine Grupul coral feminin de ca de numărul aprobat pentru Băi. Fiind transferat în inte
a pentru obiecte legate de da cloric al Şcolii populare de retului Deva ; Ansamblul de meră al sindicatului-sanitar resul serviciului, concediul
tini şi obiceiuri folclorice ; cîntece şi dansuri al C. S. Hunedoara ; Orchestra de mu acea unitate prin planul na
artă Petroşani — secţia Deva ; ncefectuat în anul 1978 la
Cincclubul Institutului de mi Formaţia de dansuri populare Hunedoara ; Teatrul populat zică populară „Mîndra“ a Văii ţional unic. unitatea de la care v-aţi
ne Petroşani ; Cercul foto de inedite a căminelor culturale Hunedoara ; Cvartetul dc coar- Jiului. Victoria Gruieţ — Brad. transferat le -efectuează în a-
Absenţele nemotivate, învoi cest an, odată sau separat dc
rile ori concediile fără plată concediul ce vi se cuvine le
Peste 125 dc ani la mină.,. în funcţie de care se acordă gal pentru anul 1979.
drepturile, de alocaţie se au
în vedere de la data naşterii Marina Puţan — Orăştie.
dreptului la alocaţie. Nu aveţi dreptul la concediu
Aron Vtisiu, maistru mi- şi />c oraşul Petrila, ci şi fără plată pentru creşterea
ner — 36 de ani la mină, pe Valea Jiului — spunea Ioan Muja — Orăştie. copilului piuă ia 7 ani deoa
Petru Rusa — 37 ani la tovarăşul Andrei Colcla, Conform prevederilor H.C.M. rece copilul era al fiicei dv.
mină, Vasile Lungii — 26 secretarul comitetului de 1149/1968, punctele 256 şi După 5 ani dc la reîncadra
ani la mină, 'Glieorghe Pa- partid al minei Lonca. A- 257, au dreptul la 3 zile
raschiv — 26 ani la mină. ici se ştia : a 3-a zi de joi concediu de odihnă supli rea în muncă, aveţi dreptul
In loial peste 125 de ani din fiecare lună la ora sta- mentar cocătorii şi ajutorii la spor de vechime de 3 la
sută.
au muncit numai la mina bilită avea loc adunarea ge- de cocători de pîine la cup
Ldnea cei patru bărbaţi! nerală a comuniştilor. Pre- toare de pămînt, Dampf şi Ioan Muja — Orăştie.
Zilele trecute, la ■ ieşirea zenţa: sută la sută. Fără mecanice, precum şi cei de la Conform prevederilor Decre
din ultimul şut, ortacii i-au i convocator. Sectorul era cuptoarele deschise semiauto tului nr. 246/1977, dacă co
sărbătorit cit ocazia ieşirii mereu fruntaş pe mină. Mi mate sau rotative. pilul dv. s-a născut la 4 iunie
la pensie. Pionierii le-au nerul comunist Aron Vasiu Viorica Orga — Pui. Pe 1979, dreptul la alocaţie se
dăruit florile recunoştinţei, era un exemplu pentru or- rioada cit aţi întrerupt activi plăteşte începînd cu 1 iulie
orlacii, membrii familiilor, taci. tatea pentru creşterea şi în 1979, dacă pînă la această
copiii şi nepoţii i-au îm- i n z ilel e premergătoare grijirea copilului în vîrstă dată a fost depusă cererea
brăfişat cu drag şi bucurie, ieşirii la pensie, maistrul dc piuă la 7 ani nu consti peptru alocaţie şi copia certi
Fanfara: Ic-a cîntat „Mulţi Aron jOasiu a trecut pc la tuie vechime în muncă şi nu ficatului de naştere al copi
ani trăiască /“. toate locurile de muncă din se ia în calcul la stabilirea lului.
Cîleva cuvinte despre metis- sector. Fiecărui brigadier dreptului la concediu legal Ioan Hoban — Pui. Po
Irul miner Aron Vasiu: 15 i-a spus ce are dc făcut de odihnă ori a dreptului la trivit H.C.M. 1149/1968, be
ani a fost fără întrerupere pentru a realiza ronda spor pentru vechime neîntre neficiază de 3 zile concediu
şi secretarul organizaţiei de mente mereu mai bune în ruptă în aceeaşi unitate. de odihnă suplimentar per
partid de la sectorul V. cărbune. Nicolac Constantin — Hu soanele care execută activitate
— O organizaţie model Grupul vocal instrumental „Acustic" al Comitetului muni nedoara. Prevederile art. 7 ( 1 ) continuă de sudură electrică
nu numai la mina Lonca GH. I. NEGREA cipal Petroşani al U.T.C. a fost prezent, în zilele sărbătorii Iui din Decretul nr. 246/1977 şi autogenă, exclusiv sudura
August, pe scenele din aer liber, în mijlocul spectatorilor
din Petroşani, Petrila şi Peştera Bolii. Foto: A. LICIU precizează : „Alocaţia de stat prin puncte şi cap la cap.
I Patrie. Un sentiment că au respect pentru adevăr, nu I
ruia i s-au închinat şi i se
" închină minunate poeme în /-© j e deloc rea, dimpotrivă. s
Iată, am intrat în etapa a.
] versuri şi proză, un cuvînt H-a a majorării retribuţiei, I
- ce se rosteşte cu glas tre- săbii la locul dc muncă. în cci 35 decani trecuţi de plină în viitorul luminos tra muniune de gînduri şi senti în 'viitorul cincinal, cum se s
| murat de emoţie în vorbi- — Deci munca e măsura la 23 August 1944 ; ce cre sat de partid. Pe oricare om mente. prevede în proiectul Direc I
, rea noastră de zi cu zi. Dar patriotismului. Dumneavoas deţi că i-a însufleţit şi i-a dc bună credinţă, pe orica — Să nc oprim puţin Ia tivelor Congresului al XII- s
I ec e patria, cum se reflec tră cum munciţi ? mobilizat pc oameni, în a- re patriot care citeşte docu cadrul economic. Sîntem o lea, nivelul de trai va creşte I
tă ea în mintea şi simţirea
Mă străduiesc să lu
—
cest puternic şi deloc uşor
în continuare, paralel cu
mentele pentru Congresul al
ţară în plin avînt şi, firesc,
I oamenilor României de azi ? crez cit mai bine. Sînt con efort ? Xll-lea nu sc poate să nu-1 cu creşte continuu nivelul de dezvoltarea ţării. 1
— M-am născut în apro-
«*
trolor de calitate şi prin
— în primul rînd încre
— Faceţi parte din fami
* pierea Sebeşului — ni se mina mea trec toate produ derea nestrămutată în poli prindă un sentiment de mîn- trai. între acesta şi calitatea lia dascălilor şi un cadru di
drie patriotică pentru ceea
muncii noastre este o strînsă
I destăinuic Ana Filimon, sele fabricii. Cum se ştie, tica partidului, convingerea cc ş-a înfăptuit pe pămîntul legătură. Unii, puţini la nu dactic are misiunea de a I
* muncitoare la întreprinderea „Vidra“ exporlă produsele măr, e drept, nu văd aceas cultiva patriotismul în sufle s
| „Vidra“ Orăştie — şi încă sale în multe ţări. In acest tă interdependenţă. Socotesc tele tinere ale ţării. 1
J de mică i-am auzit pe pă- context — cred c^i — este ’.£et*n¿n&íf — că pe aiurea sc trăieşte mai — O misiune foarte im s
i rinţi, pe oamenii din sat firesc să manifest maximă a- M IfOMOilTE bine, şi că la o masă gata portantă ce înnobilează mun I
vorbind cu drag de patrie,
J de popor. tenţie pentru calitatea pro OGLINDIT'IN CHIPUL OAMENII OR FI pregătită de alţii ei nu au de- ca noastră şi pe care o în s
duselor, fiind vorba de pxcs-
deplinim cu pasiune. Dar ce
cît a se aşeza. „Convingerea“
— Ce este, după părerea tigiul României în lume, înseamnă a educa în spiri l
» dumneavoastră, patria ? prestigiu ce face parte tot că drumul trasat de comu românesc şi, în acelaşi timp. aceasta a lor are un nume tul patriotismului noile ge s
— miraj.
—r- Este România de azi, din chipul ţării de azi. nişti duce la întărirea, la în liotărîrea de a participa de neraţii de cetăţeni ? în pri I
•—- Bine zis miraj, că nu e
„ cu tot ce are ea, cu toţi oa- L-am întrebat pe Roman florirea României. Convin plin la materializarea pre altceva. După mine, nu e mul rind, a forma cadre de s
gere confirmată de chipul
I menii ei. Este ţara în care Cazan, responsabilul maga României de azi. în al doi vederilor viitorului cincinal. totuna să cîştigi umilin- muncitori şi specialişti bine \
N
muncim şi trăim 22 milioa-
— Tovarăşe profesor Ioan
du-te şi să trăieşti printre
J ne de oameni uniţi puternic zinului alimentar cu auto lea rînd, dragostea de ţară. Valcriu, vă rugăm să ne străini sau să-ţi cîştigi o pregătiţi, oameni cu un larg
orizont ştiinţific şi cultural,
servire din complexul co
I în jurul Partidului Comu- mercial „Palia" : Nu ştiu cum sînt alte răspundeţi la cîteva între existenţă demnă prin mun toate acestea brodate pc o I
x nist Român în efortul de a — Ce linie a urmat des popoare, dar românul îşi bări. Prima: cum caracte că, asemănătoare cu cea a profundă simţire, un ataşa
| clădi o ţară mereu mai bo- tinul dumneavoastră ? iubeşte ţara cu putere şi — rizaţi dumneavoastră noţiu ment puternic faţă de partid, I
* gata, mai puternică, mai — Am început prin 1953, cum a dovedit-o de atîtea nea de patrie ? milioanelor de oameni din popor şi patrie. Căci nimic *
ţara ta. Nu totul poate fi
î frumoasă. ca ucenic, apoi am devenit ori — e în stare de sacri — Există o definiţie pe socotit în bani. Cîndva, pri nu e mai sfînt pe lume de- l
, — Iii ce se matcrializea- vînzător şi mai tîrziu condu ficiu suprem în folosul ei. care o ştim, dar n-am să begii obligaţi de nişte con cît a-ţi iubi patria, a o sluji s
î ză, în concepţia dumneă- cător de unitate comercială. A-ţi îndrăgi ţara, popo mă refer la ea. După păre diţii vitrege Ia îndepărtarea cu credinţă, cu devotament I
' voastră, iubirea de patrie ? Un destin firesc în anii so rul, nu înseamnă altceva de rea mea, patria e cadrul e- de ţară spuneau: „Fie pîinea şi dăruire.. România de ieri. *
I — In faptele oamenilor. cialismului. ck a venera trecutul plin de conomic şi social în care cît de rea, tot mai bine-n de azi şi de mîine merită I
| A-ţi iubi ţara cu convinge- — Aţi fost martor şi păr fapte măreţe, a fi partici trăim. Dar patrie înseamnă ţara mea“. Pîinea în Româ iubită cu toată puterea su
s rc, cu dăruire, înseamnă a-ţi taş la progresul şi prosperi pant activ la prezentul tu şi cadrul spiritual dat de nia de azi, au aflat-o mulţi fletului şi a minţii noastre.
| face datoria deplin respon- tatea fără precedent a ţării multuos, a avea încredere de- tradiţii, obiceiuri, limbă, co- dintre cei care ne cunosc şi TRATAN BONDOR I