Page 107 - Drumul_socialismului_1979_08
P. 107
Proletari din toate ţările, uniţi-vâ ?
ANUL XXXI
NR. 6 781
JOI.
30 AUGUST
1979.
4 pagini — 30 bani
Plenara lărgită a Comitetului Sedinja de lucru a tovarăşului
judeţean de partid Nicolae Geausescu cu cadre
9
Teii a avut loc, la Deva, sporirea beneficiilor unităţilor vitoare la aplicarea noului
Plenara lărgită a Comitetului economice din judeţ ; mecanism cconomico-financiar, din domeniul industriei metaiuroice
judeţean de partid, la care 2. Informare privind conclu la .realizarea producţiei nete,
aii participat membrii şi mem ziile rezultate din desfăşurarea cît şi a sarcinilor date orga
brii supleanţi ai comitetului, adunărilor generale semestria nizaţiilor de partid din judeţ Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, investiţii, reducerea importu în urmă, pentru realizarea in
membrii comisiei de revizie, li; ale oamenilor muncii ; cu prilejul recentei vizite de secretar general al Partidului lui şi sporirea exportului de tegrală a sarcinilor prevăzute
secretari de partid, directori 3. Informare privind activi lucru în Valea Jiului. Comunist Român, preşedinte produse siderurgice superior pe acest an. Totodată, s-a in
de întreprinderi, activişti de tatea Biroului Comitetului ju în acest context, materia le Republicii Socialiste Româ prelucrate. dicat să se acorde o atenţie
partid, alte cadre cu munci deţean de partid pe perioada lele prezentate, cît şi partici nia, a avut, miercuri, o şedin In încheierea şedinţei a, luat l - mai mare îmbunătăţirii calită
de răspundere în economia de la ultima plenară ; panţii la dezbateri au subli ţă de lucru cu consiliul dc cuvîntul tovarăşul Nicolae ţii oţelurilor, a produselor si-
judeţului, reprezentanţi ai or 4. Unele probleme organiza niat faptul că adunările gene conducere al Ministerului Me Ceauşescu. p dcrurgicc- în general, aceasta
ganizaţiilor de masă şi ob- torice. rale ale oamenilor muncii, ca talurgiei, cu cadre din minis Apreciind rezultatele obţi avînd o importanţă deosebită
' şleşti, invitaţi. Raportul la primul punct a re au avut loc recent, au ana tere economice, din întreprin nute în ultimii ani în indus pentru industria noastră con
Lucrările plenarei au fost fost prezentat de tovarăşul lizat cu exigenţă realizările, deri şi institute de proiectare, tria siderurgică, contribuţia a- structoare de maşini, pentru
deschise de tovarăşul Ion Gheorghe Vasiu, secretar al au identificat noi căi şi mij în cadrul căreia au fost ana cesteia la dezvoltarea econo întreaga economie naţională,
Comitetului judeţean ''de loace dc punere mai bună în lizate, în spirit critic şi auto miei naţionale, secretarul ge în acest sens, tovarăşul Nicolae
Ciucu, prim-sec.retar al Comi partid.
tetului judeţean de partid, Pe marginea raportului au valoare a potenţialului tehnic, critic, principalele aspecte ale neral al partidului a relevat, Ceauşescu a cerut să se asi
activităţii în industria siderur
preşedintele Comitetului exe luat cuvîntul tovarăşii : Iulian material şi uman de care dis gică pentru îndeplinirea inte în acelaşi timp, serioasele lip gure o tipizare cit mai accen
cutiv al Consiliului popular Coslcscu, Dorel Malea, Doinei pune economia judeţului, mi- grală, la termen şi la un nivel suri şi neajunsuri care se ma tuată a producţiei, optimizarea
judeţean. Frenţoni, Vasile Deac, Con litînd pentru perfecţionarea în calitativ superior, a sarcinilor nifestă încă în activitatea con proceselor tehnologice, o în
ducerii ministerului de resort,
Plenara a adoptat următoa stantin Diaconescu, Ioan Popa, tregii activităţi economice. ce revin acestui important sec a centralelor şi a unor unităţi. cadrare riguroasă în normele
Ca urmare a preocupării or
rea ordine dc zi : Gheorghe Matei, Nicolae De- ganizaţiilor de partid şi colec tor al economici noastre naţio Tovarăşul Nicolae Ceauşescu de calitate stabilite.
Secretarul general al parti
1. Raport cu privire la pre vinn, Vasile Rusu, Rcrniis Pă- tivelor de muncă, în cele 7 nale. a criticat neîndeplinirca pla dului a subliniat, de aseme
ocuparea organelor şi organi ţan, Brîncovcanu Pogca. luni care au trecut din acest Au fost dezbătute pe larg nului la producţia de oţel, la nea, că ministerul, centralele,
zaţiilor de partid, de sindicat, Problemele' aflate pe ordi an în judeţul nostru s-au ob probleme legate de realizarea minate, la alte produse şi a toţi cei ce lucrează în meta
TJ.T.C. şi a consiliilor oame nea de zi au fost analizate ţinut succese importante în producţiei de metal, creşte indicat să se acţioneze cu toa lurgie trebuie să-şi conccnlre-
nilor muncii pentru îndeplini în spiritul hotărîrilor şi măsu toate sectoarele economiei, rea indicelui de scoatere, ridi tă răspunderea şi fermitatea
rea prevederilor de plan şi a rilor luate de conducerea planul producţiei nete în in- carea calităţii oţelurilor, dimi pentru recuperarea rămînerilor (Continuare în pag. a 4-a)
programelor de reducere a partidului, al indicaţiilor tova nuarea cheltuielilor de produc
cheltuielilor de producţie şi răşului Nicolae Ceauşescu pri- (Continuare în pag. a 2-a) ţie, îndeplinirea planului de
Constructorii de utilaj
Plenara Consiliului judeţean minier devansează
al Frontului Unităţii Socialiste programul de
Ieri a avut loc, la Deva, lidarităţii internaţionale, ac mecanizare în abataje
Plenara Consiliului judeţean ţiunile întreprinse în acest
al Frontului Unităţii Socialiş scop :
ti;, care a avut la ordinea de 3. Probleme organizatorice.
zi : Pe marginea materialelor La întreprinderea dc utilaj minier Petroşani se
1. Activitatea desfăşurată prezentate au luat cuvîntul munceşte cu sîrg pentru îndeplinirea exemplară a
dc Consiliul judeţean al Fron tovarăşii : Petru Stoican, Âron programului de mecanizare a lucrărilor miniere, ela
tului Unităţii Socialiste pen Medica, Nicolae Stînea, Aclam borat la indicaţia şi din iniţiativa secretarului general
tru mobilizarea cetăţenilor la •Moga, Maria Mitrofan şi Pe al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Discuţia
acţiunile dc gospodărire şi tru Barbu. pe care am purtat-o aici s-a concentrat in jurul aces
înfrumuseţare a localităţilor, Plenara a cooptat ca mem tei teme majore a mecanizării, care determină in cea
sprijinul acestora dat depută bru al Consiliului judeţean al mai marc măsură creşterea producţiei de cărbune dc
ţiilor ; Frontului Unităţii Socialiste şi care ţara noastră are azi nevoie mai mult ca orieînd.
2. Informare privind parti a ales în funcţia de preşedin Primul interlocutor — tovarăşul ing. Gheorghe Olariu,
ciparea organizaţiilor de masă te al Consiliului judeţean al directorul I.TJ.M. Petroşani :
componente ale Frontului U-
nităţii Socialiste la fondul so (Continuare în pag. a 2-a)
— Vizitîndu-ne pentru a etapă am încheiat-o cu suc
Din experienfa C.A.P. Simeria doua oară întreprinderea în ces înainte de termen, iar în
ultimii trei ani, secretarul ge prezent ne aflăm în stadii a-
neral al partidului, to vansate cu etapa a II-a.
Cum am obiinuf varăşul Nicolae Ceauşescu, — Ce utilaje miniere a
ne-a făcut recomandări deo realizat I.U.M. Petroşani în
producţii sporite de grîu sebit de preţioase privind această perioadă ?
şi
modernizarea
— Preocupările colectivului
dezvoltarea
activităţii de producere a u- nostru au vizat asimilarea şi
îndeplinirea exemplară avut în cultură. Iată un tilajului minier, venind ast execuţia unor utilaje, insta
a sarcinilor privind spo motiv care ne-a determinat fel în sprijinul consecvent şi laţii şi echipamente care se
rirea producţiei de cereale să hotărîm menţinerea lui eficient al muncii minerilor, importau necesitînd mari e-
în actualul cincinal a con- în cultură şi să-l însămân al creşterii producţiei de căr forturi financiare din partea
st¡tuit şi constituie o pre ţăm în toamna acestui an bune. După vizita din 1977,
ocupare de căpetenie a or pe 60 la sută din suprafa I.U.M. Petroşani a intrat în- DUMITRU GHEONEA
ganizaţiei de partid şi con ţa destinată culturii griu Pe platforma siderurgică de la CăLan prinde contur noul tr-un amplu proces de extin
siliului de conducere, a tu lui. Am remarcat, de ase furnal nr. 3, de mare capacitate. dere şi modernizare. Prima (Continuare în pag. a 2-a)
turor cooperatorilor şi me menea, faptul că soiul Po
canizatorilor de la C.A.P. taisa valorifică bine îngră-
Simeria. în acest scop, şămintele aplicate. în tar La porţile zilei bateau rile ei asimilîndu-se cu ale
ne-am orientat eforturile laua „Şuleru“, spre exem cele dinţii ore ale schimbu Fata de laminoare juiui harnic băiat. La schim
să valorificăm cit mai de plu, unde am avut ca plan lui de dimineaţă fi dincolo bările pe care le facem în
plin potenţialul de pro tă premergătoare trifolie- de geamurile postului de co linie Ioana lucrează cot la
ducţie al unităţii, să folo ne şi s-au aplicat cîte 800 mandă tir. 5 laminorul vibra — Da, tovarăşii, ridic 7,5 cot cu lajninatorii, folosind
sim cu randament ridicat kg îngrăşăminte complexe monoton, alungind ritmic ba turc. Sări sprintenă, apro- şi înţelegeam încetul cu înce cu încredere cheia şi barosul,
baza tehnico-materială de la hectar, din care jumă rele de metal. Sîrma se pro piindu-se de pupitrul cu zeci tul izvorul pasiunii Ioanei. ceea ce se întîmplu mai rar
care dispunem. Drept ur tate din doză s-a adminis fila cu viteză între cilindrii de butoane şi lămpi de sem Cele două spiralizatoare de cînd este vorba de o fată.
mare, am reuşit să obţinem trat, fazial în timpul iernii, cajclor finisoare, căpălîn- nalizare, acţiona manela tu- senau în rotirea lor vijelioa
( o producţie de 3794 kg la soiul amintit am reali du-fi obişnuita-i formă în a romelrelor pină ca tremurul să sfere incandescente de ză — Casierul jioslru, relatea
Iosif
secretarul
Dulinski,
grîu Ia hectar, depăşind cu zat 4700 kg boabe la hec cărei plăsmuire ei, laminalo- acelor indicau turaţia ceru sîrmă pe care benzile le pre organizaţiei U.7.C. a schim
2,6 la sută prevederile tar. riflii, îfi învestesc toată pri tă. Pe irisul de un albastru luau trarisporlîndu-le spre
planului. Cum am înregis în afară de soi şi fertili ceperea propriei meserii. intens al ochilor săi se re formatoarele de colaci. Era, bului „C“ — Ioana Slanciu
—
al
tî-
viu
este
exemplul
trat acest rezultat şi ce în zare, un rol important a- Era o oră obişnuită dc flectau spiralele sîrmei de un aşa cum îmi dădeam seama, nărului de azi despre care
văţăminte am desprins pri supra recoltei îl au şi alţi mutică la laminorul dc sîr roşu palid, în timp ce ban o muncă fructuoasă şi poate nu putem spune decît cu
vind pregătirea recoltei vi factori. între aceştia un loc mă nr. 2 al combinatului hu- niciunde luminatorul nu-ţi
itoare de cereale păioase ? de seamă îl ocupă modul nedorean. în toiul căreia da transportoare accelera oferă o asemenea satisfacţie vinte de laudă.
mersul, răspunzînd comenzii.
Am avut în cultură trei de pregătire a terenului, momentele de repaus dispă ca la postul dc comandă Discuţia s-a oprit aici. In
—
Iţi place această mese
soiuri de grîu, respectiv în special în cazul cînd ruseră definitiv. rie, Ioana ? Jir. 5. difuzorul staţiei vocea mane-
—
Potaisa, Rana 2 şi Libelu griul se amplasează după O urmăream pe tînăra lu ■ — Destul dc mult ca să Ioana, 4mi spune jneş- vrantului principal Ion Cio-
la. Cea mai bună recoltă minatoare Ioana Stancht tcrul principal Mitică lones-
am obţinut-o la soiul Po PĂUN ItAVAŞ, cum apăsa butoanele staţiei n-o schimb cu alta. Deşi am cu, este copilul nostru jninu- vica anunţa oprirea lajnină-
taisa, la care am realizat, preşedinte din dreapta pupitrului dc co terminat de şi curînd liceul in ne. A făcut practica în ul rii. Şi Ioajia, aşa cum o
bineînţeles
dustrial,
că
în medie, peste 4-300 kg MITICA POPESCU mandă, răspunzînd laconic gîndurile mele pentru viitor timii ani de liceu aici, la ştiau toţi, coborîse pe linie,
boabe la hectar. Acest soi inginer şef vocilor ce risipeau vibraţii nu se opresc aici, îmi place „sîrmă 2“, şi după termina pregătivdu-se pentru schim
este mai rezistent Ia căde la C.A.P. Simeria sonore în post. să cred că voi deveni o bu re s-a încadrat în muncă bare.
re şi scuturare decît cele — Ridică 7.7 turc pe firul nă luminatoare. fiind primită cu bucurie.
nu-şi
dau
lalte soiuri pe care le-am (Continuare în pag. a 2-a) 1, Ioana ! Priveam tabloul industrial Mulţi fală, alura şi seama că VIRGIL VGIŞAN
corespondent <
cojnporlă-
este
