Page 108 - Drumul_socialismului_1979_08

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 6

PLENARA LĂRGITĂ A COMITETULUI JUDEŢEAN DE PARTID Plenara F.U-S.

(Urmare din pag. 1)
(Urmare din pag. 1) tie, „Marmura“ Simeria, Restanţele înregistrate la ale judeţului pentru îndepli­ cinilor de plan şi a angaja­
I. P.I.C.C.F. Deva, I.M.M.R. producţia de cărbune de la în­ nirea sarcinilor de plan, pen­ mentelor, primul secretar al Frontului Unităţii Socialiste
dustrie fiind depăşit pe an­ Simeria, Tipografia Deva Şi treprinderile miniere Lonea, tru materializarea indicaţiilor Comitetului judeţean de partid pe tovarăşul Ion Ciucu, prim- 3,00 Silit*
3,30 Film
samblul judeţului cu 89 mi­ alte unităţi. Dîlja, Livezeni, Aninoasa, Vul­ şi orientărilor date de secre­ a cerut organelor şi organi­ seeretar al Comitetului jude­ com
lioane lei. S-a apreciat pozi­ La export, pe ansamblul can şi Bărbăteni sînt urmarea tarul general al partidului, to­ zaţiilor de partid, conducăto­ ţean de partid, preşedintele Ewii
tiv faptul că cele 3 municipii judeţului planul de livrări pe folosirii necorespunzătoare a varăşul Nicolae Geauşescu, cu rilor de întreprinderi, tuturor Comitetului executiv al Con­ (lulu
şi 5 dintre oraşe, precum şi 7 luni a fost depăşit cu 13,8 maşinilor şi utilajelor din sub­ privire la înfăptuirea progra­ celor care lucrează în sfera siliului popular judeţean. De 10.40 Tele
un număr de 43 de unităţi milioane lei valută, din care teran, neasigurării posturilor mului de dezvoltare a patriei productivă să acţioneze cu asemenea, a fost cooptată ca 16.00 Tele
din judeţ au realizat şi depă­ II, 9 milioane lei valută pe re­ în cărbune din cauza indisci­ noastre socialiste. mai multă energie revoluţio­ membru al Consiliului jude­ 16,05 Mon
şit sarcinile de plan la acest laţia devize libere. plinei, nerealizării planului de în acelaşi timp, vorbitorul a nară pentru îndeplinirea rit­ ţean al F.U.S., tovarăşa Maria 16.25 (par Itine
indicator de bază. O activita­ în efortul depus pentru deschideri şi pregătiri, a ră- relevat că în economia jude­ mică a producţiei, cu respec­ Mitrofan, secretar al Comite­ 16.50 Trag
te bună au desfăşurat comite­ creşterea eficienţei economice, mînerii în urmă faţă de pro­ ţului există încă disponibili­ tarea riguroasă a clauzelor tului judeţean de partid. re i
tele municipale de partid Pe- un accent deosebit s-a pus în gramul de mecanizare, îndeo­ tăţi umane şi materiale insu­ contractuale care privesc sor­ Plenara a ales în funcţia 17.00 Uep<
Mala
' troşani, Deva şi Hunedoara, cele 7 luni din acest an pe sebi la dotarea cu complexe ficient valorificate, ceea cc a timentele şi calitatea produc­ de secretar al Consiliului ju­ 17.20 La i
precum şi comitetele orăşe­ reducerea cheltuielilor de pro­ mecanizate, combine de abataj făcut ca rezultatele obţinute ţiei. în fiecare unitate să se deţean al F.U.S. pe tovarăşul 17.35 Prog
neşti Simeria şi Brad, care ducţie, în special a cheltuie­ şi de înaintare, transportoa­ pînă în prezent să nu se ri­ imprime mai multă răspunde­ Petre Lungu, secretar al Co­ 17,55 Meit.
Vulp
au reuşit să mobilizeze facto­ lilor materiale, precum şi pe re, agregate hidraulice, maşini dice la nivelul condiţiilor exis­ re pentru buna folosire şi gos­ mitetului judeţean de partid, 18.25 CíVsu
rii de răspundere, comuniştii, economisirea energiei, a com­ de extracţie şi altele. tente. Principalele cauze care podărire a valorilor materiale iar în funcţia de vicepreşedin­ 18.45 PubI
oamenii muncii la îndeplinirea bustibililor, a materiilor prime în cadrul plenarei au fost au, grevat buna desfăşurare a ale căror producători şi pro­ te pe tovarăşa Rafila lacob, 18.50 1001
şi depăşirea substanţială a pla­ şi a materialelor. criticate şi alte aspecte din e- activităţii de producţie sînt prietari sînt oamenii muncii, preşedintele Consiliului jude­ 13.00 Tele,
19.20
Prioi
nului la producţia netă. Faţă de normele de consum conomia judeţului : slaba uti­ insuficienta mobilizare a tutu­ încadrarea strictă în normele ţean al Organizaţiei* pionie­ 19.35 Muzi
Rezultate bune au fost ob­ aprobate pentru semestrul I, lizare a timpului de lucru, ror forţelor pentru îndeplini­ de consum, lichidarea şi pre­ rilor. neas
ţinute pe ansamblul judeţu­ economiile obţinute pe judeţ productivitatea scăzută din li­ rea ritmică a. prevederilor de venirea imobilizării de fon­ ★ 19.50 Ora Aval
20.40
lui şi la producţia globală in­ sînt materializate în 656 MWh nele unităţi, opririle acciden­ plan, organizarea necorespun­ duri, întărirea spiritului de în aceeaşi zi a avut loc şe­ 20.45 Film
cană
dustrială. Depăşirea planului energie electrică, 1 682 tone tale, slaba organizare a mun­ zătoare a muncii în anumite ordine şi disciplină în toate dinţa biroului executiv al 21.35 Tele,
pe 7 luni cu 129 milioane, lei metal, 5 315 mc lemn de mi­ cii etc., indicîndu-sc, în ace­ sectoare, perpetuarea unor ca­ unităţile, la fiecare loc de Consiliului judeţean al Fron­
reprezintă îndeosebi contribu­ nă, 473 tone benzină auto şi laşi timp, măsurile ce se im­ renţe în folosirea mai bună muncă. tului Unităţii Socialiste, care
ţia colectivelor de la I.E. De­ 359 tone motorină. pun pentru înlăturarea lor. a forţei de muncă, a utilaje­ In unele unităţi economice, a examinat următoarele pro­
va, I.M. Barza, I.M. Hune­ Alături de industrie, rezul­ Analizînd cu exigenţă rezul­ lor din dotare şi a timpului între care şi întreprinderi mi­ bleme :
doara, G.S. Hunedoara, I.U.M. tate bune au fost obţinute şi tatele obţinute, plenara a a- efectiv de lucru, care au de­ niere din Valea Jiului, o serie — Informare cu privire la
Petroşani, I.M.M.R. Simeria, în agricultura judeţului nos­ rătat că sînt încă multe nea­ terminat neîndcplinirea unor de lipsuri şi neajunsuri per­ desfăşurarea alegerii echipelor BUCUR
I.P.NiC. Orăştie, care lună de tru. Efectivele de animale din junsuri, rezerve potenţiale încă indicatori de plan şi de efi­ sistă de mai multă vreme, deşi de control al oamenilor mun­ dioprogra
lună s-au prezentat cu im­ I.A.Ş. şi C.A.P. au crescut nepuse în valoare în vederea cienţă, îndeosebi producţia ne­ conducătorii acestora au dat cii, consfătuirilor anuale ale Radiojurn
portante realizări, faţă de începutul anului cu creşterii eficienţei întregii ac­ tă, neîncadrarea în costurile în repetate rînduri asigurări că acestora şi activitatea desfăşu­ presei ; 8
Uiilor ;
rată în cursul semestrului I al
Acţionînd în direcţia apli­ 7 500 bovine, 18 140 porcine, tivităţi economice. In acest de producţie, cu implicaţii di­ activitatea se va îmbunătăţi. anului 1979 ; ştiri ; 9,0,
recte asupra vieţii sociale a
Este timpul să se acţioneze
cării indicaţiilor conducerii 27 226 ovine şi 163 000 pă­ sens s-a criţicat faptul că un celor ce muncesc. în acest mai concret şi mai efi­ cultătorilc
partidului, organele şi orga­ sări. Planul la efective stabi­ număr de 11 unităţi econo­ context, vorbitorul s-a referit cient pentru lichidarea stă­ — Informare privind modul de ştiri ;
zinul feir,
nizaţiile de partid au pus un lit pentru 30 septembrie a fost mice nu s-au încadrat în ni­ la elemente concrete care in­ rilor negative de lucruri în cum s-a desfăşurat acţiunea de folcloric ;
accent deosebit pe realizarea deja depăşit cu 5 697 bovine velul planificat al cheltuieli­ fluenţează nivelul producţiei vederea realizării optime a pregătire şi susţinere a dărilor ştiri ; i:
sarcinilor fizice de producţie, şi 18 000 ovine. lor la 1 000 lei producţie nete: depăşirea consumurilor sarcinilor de plan în toate u- de seamă în circumscripţiile ştiri ; 1
folclorului
depăşirea planului valoric al Volumul beneficiilor reali­ marfă, că şi în acest an se la unele materiale, energie şi nităţile, pentru a ne achita cu electorale din partea deputa­ De la 1
producţiei industriale avînd zat de către unităţile econo­ menţine ridicat numărul nor­ combustibil, nerealizarea pro­ cinste de angajamentele pe ţilor aleşi ; univers 2i
la bază cantităţi importante mice din judeţ reprezintă, pe melor de consum depăşite. ducţiei marfă vîndută şi în­ — Informare privind activi­ nai ; 16,
care ni le-am luat, de misiu­
de produse realizate peste 7 luni, 1 307 milioane lei, cu Funcţionarea nccorespunzătoa- casată, folosirea incompletă a nea pe care partidul ne-a în- tatea desfăşurată de către co­ ganizare
16,40 Fon
plan, cum sînt: 241 milioane 213 milioane lei mai mult de- re a utilajelor şi instalaţiilor a fondurilor fixe şi existenţa u- misiile de răspîndire a cunoş­ amatori l
kWh energie electrică, 3 099 cît în aceeaşi perioadă a anu­ constituit, de fapt, principala nor stocuri supranormative de crcdinţat-o. tinţelor ştiinţifice, pentru com­ valul nat
tone cărbune net, 1 154 tone lai precedent. cauză a depăşirii consumurilor produse, penalizări şi refu­ ★ baterea concepţiilor mistice, României“
17.00 Bule
fier în minereu, 9 155 tone Gu toate aceste realizări, în de combustibil, zuri pentru calitatea unor Plenara a aprobat norma de pentru popularizarea în rîndul Opinia pi
cocs metalurgic, 20 000 tone economia judeţului există în­ Atît raportul, cît şi unii produse ş,a. reprezentare a comuniştilor la maselor a politicii partidului stantance
fontă, 16 892 tone oţel, 48 442 semnate rămîneri în urmă fa­ vorbitori au arătat în mod viitoarea conferinţă a organi­ şi statului nostru. Orele ser
registrărili
tone laminate, 2 000 mp pla­ ţă de plan şi angajamente la autocritic că nivelul consumu­ Subliniind necesitatea depu­ zaţiei judeţene de partid şi a în problemele analizate, au şi ale viol
caje din marmură şi altele. cărbune, maşini şi utilaje mi­ rilor materiale este afectat nerii unor eforturi mai susţi­ soluţionat unele probleme or­ fost stabilite măsuri corespun­ tache ;
niere, ciment, prefabricate şi
încă de lipsurile din domeniul
timpului :
De o mare importanţă pen­ alte materiale de construcţii, calităţii produselor. nute pentru îndeplinirea sar­ ganizatorice curente. zătoare. nore ; 22,(
tru obţinerea acestor rezul­ material lemnos, bere şi alte De asemenea, nivelul efi­ ră ; 23,0
tate» bune în realizarea pla­ produse. De asemenea, unele cienţei producţiei a fost di­ 24.00 Bulei
5.00 NOII 5
nului la producţia fizică s-a unităţi economice au mari de­ minuat de volumul mare de turn.
dovedit a fi grija cu care păşiri la consumuri energeti­ cheltuieli nceconomicoasc. în
consiliile oamenilor muncii şi ce şi materiale, sînt rămîneri acest an, s-au plătit amenzi
organizaţiile de partid de la în urmă la realizarea şi pune­ şi penalizări pentru neonora
T
C.S. Hunedoara, I.M. Lupeni, rea în funcţiune a obiective­ rea contractelor economice, !€ij
I.P.C.V.J., I.M. Barza, I.M. lor de investiţii, nu toate uni­ imobilizări de fonduri în
Hunedoara, I.C. Orăştie etc., tăţile îşi realizează beneficiul stocuri supranormative de deva :
au acţionat pentru utilizarea planificat, sînt restanţe la des­ materiale şi produse finite fă­ corn unu
corespunzătoare a capacităţi­ faceri de mărfuri şi prestări ră desfacere asigurată, imobi­ ţia este i
lor de producţie şi a forţei de de servicii şi altele. lizarea mijloacelor de trans­ HUNEDOA
rujului (F
muncă, organizarea raţională, Plenara a apreciat că la ne- port şi altele. I torul Harr
a producţiei şi a muncii, ast­ realizarea planului la unele în legătură cu aceste pro­ sul de Bu
fel îneît sarcinile- fizice să se sortimente au contribuit o se­ bleme, de maximă însemnătate rul) ; PET
le cucereş
realizeze în mod ritmic. rie de factori cum sînt : ne- pentru sporirea contribuţiei nirea); Cu
Rolul esenţial în depăşirea intrarea în funcţiune a unor judeţului la dezvoltarea armo­ riile I-II
Nea Mărir
sarcinilor în industrie l-a avut capacităţi de producţie, unele nioasă, în ritmuri înalte a e- le I-II (It
creşterea productivităţii mun­ lipsuri în aprovizionare, pen­ conomiei naţionale, plenara a PENI :
Cultural)
cii. Peste 72,4 la sută din spo­ tru care o parte din vină re­ adoptat un bogat plan de piozie în
rul producţiei nete a judeţu­ vine întreprinderilor care au măsuri. (Muncitore
lui s-a obţinut pe calea creş­ înregistrat restanţele respecti­ în încheierea lucrărilor ple­ Severino i
terii productivităţii muncii, re­ ve, cît şi centralelor şi minis­ narei, tovarăşul Ion Ciucu a TRILA : L
zboare (IV
zultate mai bune înregistrînd terelor care nu au sprijinit evidenţiat eforturile organiza­ NINOASA
I. M. Petrila, I. M. Lupeni, întreprinderile în rezolvarea ţiilor de partid, consiliilor oa­ I.M. Orăştie, atelierul S.R.-250. Şeful atelierului, Traian Niţu, împreună cu mai.'nrul I-II (Mum
I.P.G.V.J., I. M. Hunedoara, problemelor care au fost sem­ menilor muncii, ale colective­ montor loan Curteanu, lăcătuşii Traian Gradan şi Simion Negoi, execută o ultimă verificare CÂNI :
(7 Noieml
I.V. Călan, „Chimica“ Orăş­ nalate din timp. lor din unităţile economice înainte de ambalarea strungului. Aleargă di
te prind
GURABAR
(Minerul) ;
accent deosebit trebuie pus
Constructorii de utilaj minier pe tipizarea şi modernizarea Cum am obţinut pa seriile
Ghinionişti
(Flacăra) ;
utilajelor, a subansamblelor Cine nu
(Casa de
devansează programul acestora, concomitent cu sim­ producţii sporite de grîu TEG : Rer
plificarea lor constructivă.
ricire (Po|
Acţionînd în acest spirit, Masca de
de mecanizare în abataje se străduiesc ca, împreună cu (Urmare din pag. I) pe acum să pregătim baze Stepa O
constructorii ■ de utilaj minier
cultură) ;
temeinice
producţiei
din
cercetătorii şi proiectanţii, cu porumb care a fos't erbici- anul 1980. Avem în vedere simplă pr<
(Mureşul) ;
(Urmare din pag. I) toată energia şi capacitatea. să le soluţionăm din proiect colaboratorii lor de la dat, respectarea perioadei amplasarea judicioasă a lLşlii (Luni
Iar lucrurile merg din zi în şi execuţie. în scopul îmbu­ I.R.I.U.M. Petroşani, cu mi­ optime de însămînţare şi culturii în raport de aso- Albinele s
loresc).
statului. Aşa sînt complexele zi mai bine. nătăţirii. calităţii utilajelor şi nerii, pe lîngă lărgirea conti­ asigurarea unei densităţi Iamentele întocmite la ni­
mecanizate de susţinere a Vizita prin secţiile de bază echipamentelor miniere, am nuă a gamei utilajelor minie­ corespunzătoare de plante velul consiliului unic a-
abatajelor cu tavan artificial, ale întreprinderii, discuţiile trecut la elaborarea unor teh­ re şi ridicarea performanţelor la metru pătrat. Pe supra­ groindustrial, alegerea cu
pentru front scurt, de tipul cu maiştrii Viorel Anghel şi nologii de control al fiecărui tehnice, să realizeze şi utila­ feţele unde întîrzie semă­ discernămînt a soiurilor,
S.M.S., care se experimentea­ Alexandru Demeter, cu şefii reper în fluxul fabricării, a- je cu consumuri reduse de natul, plantele intră slăbite pregătirea din vreme şi la
ză cu bune rezultate la I.M. de formaţii Martin Ambruş vem în execuţie un stand de metal, combustibil şi energie în iarnă, ceea ce duce la un nivel calitativ superior
Timpul
Petrila, complexele S.M.A. 1 şi Cornel Gîţ ne-au întărit încercare a elementelor de electrică. Rezultatele obţinu­ diminuarea densităţii şi, a terenului, fertilizarea cu 30 august i
şi S.M.A. 2, urmînd a fi ex­ convingerea că la I.U.M. Pe­ susţinere mecanizată în con­ te pe cele 8 luni ale anului implicit, a producţiei. doze optime de îngrăşă­ cu cerul
perimentate la I.M. Lupeni troşani se munceşte cu dă­ diţii similare celor din sub­ sînt concludente în acest sens. Fireşte, preocuparea pen­ minte, respectarea densită­ Vintul va
şi I.M. Aninoasa, în strate ruire şi răspundere pentru ca teran, care va intra curînd Colectivul de la I.U.M. Pe­ tru aplicarea cu răspunde­ ţii şi epocii de semănat. slab. Tem
de grosimi mari şi medii, cu programul de mecanizare a în funcţiune, ne străduim să troşani, mobilizat şi îndrumat re a lucrărilor cuprinse în 'Evident, menţionăm că a- cuprinse in
noaptea, şi
front lung, combina de aba­ mineritului din Valea Jiului rezolvăm operativ toate situa­ permanent şi competent de tehnologia culturii griului, portul mecanizatorilor grade ziua.
taj cu atac frontal pentru să se realizeze exemplar, în ţiile care mai apar în pro­ comitetul de partid, este ferm conform programului sta­ Aron Braşoveanu, Pavel mineata.
Timpul i
strate groase — C.A. 2, pri­ scopul sporirii continue a ducţie. hotărît să-şi amplifice stră­ bilit, se regăseşte în obţi­ Vinerean, Nicolae Băiţa- 31 august •
ma combină românească de producţiei de cărbune. în recenta vizită făcută la daniile şi hărnicia, să materia­ nerea uno'r producţii spo­ tu, Viorel Chiş şi Clemen­ Vremea va
acest tip, pompa hidraulică Despre principalele preo­ I.U.M. Petroşani, tovarăşul lizeze neabătut recomandările rite de grîu, care ne-au te Moraru este decisiv în cerul mal
de înaltă presiune pentru ac­ cupări ale colectivului pe a- Nicolae Ceauşescu a indicat şi orientările date de to­ dat posibilitatea să livrăm aplicarea măsurilor cu­ ales la înci
lui.
ţionarea complexelor meca­ ceste coordonate, în prezent că este necesar să se acţio­ varăşul Nicolae Ceauşescu în la fondul de stat, în medie, prinse în tehnologia cul­ La munte
nizate, alte echipamente şi şi în continuare, ne-a vorbit neze ceva mai rapid în pro­ privinţa dezvoltării şi perfec­ cîte 2200 kg boabe de pe turilor de cereale păioase. să, cu ceri
piese de schimb. Dar, aşa tovarăşul ing. Nicolae Lobonţ, cesul de asimilare a noilor u- ţionării activităţii de produc­ fiecare hectar. în acelaşi în valorificarea superi­ nin.
cum a remarcat tovarăşul şeful biroului de organizare tilaje, să se grăbească drumul ţie a utilajului minier, de timp, demn de amintit es- oară a resurselor de spo­
Nicolae Ceauşescu, acestea a producţiei şi a muncii. acestora de la concepţie Ia devansare a procesului de 'te şi faptul că cheltuielile rire a producţiei avem în
sînt puţine şi ne-a recoman­ — Continuăm în ritmuri beneficiari, şi, în acelaşi timp, mecanizare pentru devansarea pe tona de produs au fost vedere aplicarea neabătută B’roi
dat ca în lunile următoare şi susţinute fazele de asimilare să se acorde o atenţie deo­ planului la cărbune, să întîm- mai mici decît cele plani­ în viaţă a indicaţiilor date
în anul viitor să realizăm u- şi de producţie în serie a u- sebită ridicării permanente a pine cu realizări deosebite ficate cu 145 lei, înregis» de secretarul general al Rezultatei
tilaje în serie, să devansăm tilajelor menţionate mai sus performanţelor utilajelor fa­ marele forum al comuniştilor trînd astfel o rentabilitate partidului,' t o v a r ă ş u l august a.c.
planul de mecanizare pentru şi urmărim cu toată răspun­ bricate, pentru a spori şi mai români, din toamna acestui ridicată la această cultură. Nicolae Ceauşescu, ia re­ Extragere;
a se putea realiza, pe această derea rezultatele testărilor în mult pe această cale produc­ an — Congresul al XII-lea Ţinînd seama de factorii centa Consfătuire' pe ţară 26, 17.
Extragere;
bază, devansarea planului de subteran pentru a cunoaşte ţia de cărbune. Secretarul care au influenţat pozitiv a cadrelor de conducere 29. 40, 2, 27.
cărbune. în acest sens, ac­ cu precizie ce probleme mai general al partidului a mai al Partidului Comunist Ro- soarta recoltei de cereale din unităţile agricole so­ Fond de
ţionăm cu toate forţele, cu pur; stratele de cărbune îneît subliniat că în prezent un păioase, ne preocupăm de cialiste. lei.