Page 109 - Drumul_socialismului_1979_08

> JOI, 30 AUGUST 1979 Pag. 3

Rezultatele obţinute de creatorii şi interpreţii din » cu cititorii

judeţul Hunedoara In cadrul etapei republicane

Creaţie la Institutul de mine Petro­ Ciulpăz — Lelese ; Taraful Ca­ de al sindicatului învăţămînt
pitulativc şani. sei de cultură Brad ; Taraful Hunedoara ; Estrada pionie­
Dallas — ' LOCUL III ŞI TITLUL DE Căminului cultural Vaţa de rească Şcoala generală nr. G Sesizări — răspunsuri
petrolieră LOCUL I ŞI TITLUL DE LA­ LAUREAT : Ion Arca (Dîncu Jos ; Formaţia de dans tema­ Petrila ; Formaţia de dans te­
area episo- UREAT : Ion Munteanu (Deva) Mare) pentru pictură „Căluşa­ tic a Casei de cultură Orăştie ; matic de Ia Şcoala generală
pentru lucrările corale „De-ar rii" ; Xenia Bursan (Orăştie) Formaţia de estradă a Casei nr. 3 Lupeni ; Formaţia de
veni primăvara“, „Sara bună, pentru pictura „Boiangeria“ ; de cultură Deva ; Rapsodul dans modem de Ia Şcoala ge­ 9 „Noi, locuitorii cartie­ a făcut nişte bazine pentru
maica me" ; Maria Ticuia (To­ Alexandru Gyorgy (Deva) popular Elena Pal (Casa de nerală nr. 3 Deva ; Orchestra rul „„Zona gării“ din Deva ţinerea zerului, dar acestea
pliţa) pentru costum bărbă­ pentru lucrarea „Portret“ ; cultură Haţeg) ; Formaţia de dc muzică uşoară de la Şcoa­ vă aducem la cunoştinţă că
e eliberării tesc ; Maria Sălăjan (Lelese) Lucreţia Mihăiasă (Cîmpu lui montaj literar-muzical a Uzi­ la generală nr. 1 Lupeni ; s-au crăpat şi zerul curge la
pentru costum femeiesc ; Nica Neag) pentru cergă ; Petru nei nr. 4 C.S. Hunedoara ; Co­ Grupul vocal de Ia Şcoala ge­ în ultimul timp, din incinta mine în grădină, unde nu
I-a) Bobora (I-Iăşdâu) pentru cergă; rul mixt cu acompaniament nerală nr. 10 Hunedoara ; So­ abatorului din apropiere vine
ristics Hermina Bobora (Lelese), pen­ Nedea (Obîrşa) pentru cerami­ de orchestră ai C.S. Hunedoa­ lista vocală de muzică uşoară mai pot cultiva nimic“. (Io-
că ; Gheorghe Manea (Deva)
i amortiza- tru broderie, cusături ; Aurica pentru lucrare în lemn ; Ion ra ; Fanfara minerilor Văii Gabriela Florescu — Liceul in­ la noi un miros care ne face rif Nistor, str. Vlahuţă nr.
Popa (Cerbăl) pentru broderie, Mihonescu (Poiana Răchiţelii) Jiului ; Orchestra de muzică dustrial nr. 2 Hunedoara ; Co­ să nu mai putem locui în a- 11) 9 „Cercetînd cele sesi­
glob : cusături ; Ioan Kocli (C.S. pentru obiecte legate de datini uşoară „Sider" Hunedoara ; rul Liceului pedagogic Deva ; ceastă parte de oraş“ % La zate se constată că acestea
Hunedoara) pentru diapozitive­ şi obiceiuri folclorice ; Con­ Solista vocală de muzică u- Estrada Liceului industrial Pe­
ului le „Oţelar", „Siderurgie“, stantin Popescu (Lupeni) pen­ şoară Sanda Rovinaru (Clubul trila ; Montajul literar-muzical care, Centrul sanitaro-antie- sînt reale şi pentru remedie­
cîntcce „Constructor“ ; Iosif Tellmann tru diapozitivul „Zori de zi“ ; „Siderurgistul“ Hunedoara) ; al Institutului, de mine Petro­ pideinic Deva al Direcţiei rea lor s-au luat următoarele
.cad. Radu (Lupeni) pentru diapozitivul şani. sanitare judeţene răspunde : măsuri: s-a evacuat molozul
„Toamna“ ; Ioan Koch (C.S. LOCUL III ŞI TITLUL DE „Organele noastre s-au de­
ilă tv. Hunedoara) pentru diasonurile LAUREAT : Domni Corcheş care a deteriorat gardul de
„Variaţiuni pe teme de Bach“ (Deva) — solist instrumentist plasat la faţa locului, la aba­ împrejmuire şi s-a amenajat
şi „Codrule“ ; Cineelubul „Si- taragot ; Pera Bulz (Vaţa de tor, verificînd , cele sesizate. un gard nou ; s-au efectuat
derurgistul“ (Hunedoara) pen­ Jos) — solist instrumentist ta­
agricultură tru portretul cinematografic : ragot ; Marineia Biiavu, Mir­ Acestea corespund realităţii lucrările de reparare a bazi­
»ară româ- „Dacă-aş fi la furnale“ şi fil­ cea Ocoş (Hunedoara) solişti existînd carne confiscată, a- nelor din beton folosite la
mul de animaţie „Floarea“ ; Cineelubul Institutului de mi­ Formaţia de montaj literar- dans clasic ; Formaţia de dan­ runcată direct pe sol şi în-
îiui Cineelubul Institutului de mi­ ne Petroşani ; Cercul foto de muzical de la Şcoala generală suri populare a Casei de cul­ tr-un siloz expus direct ra­ depozitarea zerului, eliminîn-
ră ne Petroşani ; Cercul foto, la Institutul de mine Petro­ Aninoasa ; Formaţia de tulni- tură Deva ; Ansamblul folclo­ du-se fisurile prin care se
ies ta mexi- de Ia Institutul de mino Pe­ şani ; Iosif Mâtyăs (Deva) cărese de la Şcoala ge­ ric „Haţegana“ Hunedoara ; zelor solare, intemperiilor scurge zerul în grădina poten­
troşani. pentru lucrarea grafică „Bala­ nerală Bulzeştii de Sus ; Dorel Sparios (Hunedoara) so­ etc.“. Alăturat răspunsului, tului ; s-au luat măsuri pen­
LOCUL II ŞI TITLUL DE da munţilor“ ; Cineelubul „Si­ Povestitorul artistic Mircea list instrumentist taragot ; Co­ ne-a fost trimisă în copie şi
LAUREAT : Iţarca Ristea derurgistul“ (Hunedoara) pen­ Oros (Liceul pedagogic De­ rul mixt al comunei Ghelari ; adresa către conducerea aba­ tru procurarea unui rezervor
(Brad) pentru pictura „Gospo­ tru filmul de animaţie „O pi­ va) ; Ansamblul de obicei Corul bărbătesc „Freamătul a- metalic pentru zer, astfel că
dărie la Bulzeşti“ ; Simion lă, două pile" ; George Negra- folcloric de la Liceul pedago­ dîncului“ Petrila ; Fanfara Ex­ torului, care se încheia cu ur­ bazinele din beton vor fi u-
Cristea (Deva) pentru sculptu­ ru (Petroşani) pentru creaţie gic Deva ; Brigada artistică — ploatării miniere Deva ; Or­ mătoarele : „în cazul neres-
ra „Căpitan Zăgănescu“ ; dramatică ; Maria Dincă (Pe­ Liceul .industrial nr. 3 Deva ; chestra de muzică populară a pectării recomandărilor făcu­ tilizate numai ocazional. Men­
Schmidt Ladislau (Petrila) troşani) pentru creaţie lite­ Formaţia de dans modern *- sindicatelor Hunedoara ; Ta­ ţionăm că toate lucrările s-au
pentru basorelieful „Omagiu mi­ rară. Liceul industrial nr. 2 Hune­ raful „Gloria“ Brad ; Grupul te, vom fi obligaţi a aplica efectuat în prezenţa poten­
nerilor“ ; Gligor Haşa (Deva) doara ; Taraful Liceului indus­ vocai-instrumental „Sonor“ al maximum de amendă contra­
pentru piesa de teatru de co­ LOCUL IV ŞI TITLUL DE tria! nr. 1 Hunedoara ; Reci­ Casei de cultură a sindicatelor tului, care s-a declarat mul­
pii „Mingea fermecată“ ; Ma­ LAUREAT : Borza Vălean (O- tator artistic Camelia Maxim Petroşani ; Colectivul de satiră venţională“. Nu ar ii, totuşi, ţumit cu modul de rezolvare“,
bîrşa) pentru ceramică ; Bîrlan
riana Pîndaru (Hunedoara) — Mariana (Hunedoara) pentru — Liceul industrial nr. 2 Hu­ şi umor al Casei de cultură a cazul? » (întreprinderea de industria­
pentru creaţie poetică ; Cine- lucrări în lemn ; Mircea Lac nedoara ; Povestitor artistic sindicatelor Petroşani ; Briga­
clubul „Sidcrurgistul“ Hune­ lacob Circov — Liceul indus­ da artistică a întreprinderii 9 „Locuiesc în Simeria, lizarea laptelui Ilunedoara-
doara pentru filmul-reportaj (Deva) pentru lucrări în trial nr. 1 Lupeni ; Corul In­ miniere Vulcan ; Formaţia de
„Dispecerii“ ; Alexandru Var­ lemn ; Gligor Haşa (Deva) stitutului de mine Petroşani. dansuri populare de Ia Şcoa­ lingă I.C.I.L. întreprinderea Simcria).
pentru creaţia în proză „Le­
ga (Lupeni) pentru portretul gende strămoşeşti“ ; Constan­ LOCUL II ŞI TITLUL DE la generală nr. 2 Simeria ; Lu­
fotografie „După şut“ ; Cine- tin Ioniţă (Lupeni) pentru e- LAUREATFormaţiile de că­ cia Ilie (Şcoala generală nr.
clubul „Gctusa“ Deva pentru luşari ale căminelor culturale 10 Hunedoara) — solistă de Vă răspundem la întrebare
filmul de etnografie „Bărbaţii şeul fotografic „Subterană“ ; Orăştioara de Sus şi Boşorod ; muzică populară ; Formaţia dc
Adrian
(Hunedoara)
Enciu
iernilor noastre“ ; Nica Bistri- pentru eşeul fotografic „Hal­ Formaţia de dans modern a dans tematic a Liceului in­
an (Topliţa) pentru pieptar ; ta“ ; Ioan Koch (Hunedoara) Casei do cultură Hunedoara ; dustrial Vulcan ; Ansamblul Ioan Hoban — Pui. înca­ pentru copii se acordă, se-
Maria Muşa (Lelese) pentru Formaţia de dans feminin a folcloric al Institutului de
costum femeiesc ; Sofia Ticuia pentru reportajul fotografic Asociaţiei grecilor din Hune­ subingineri Hunedoara ; For­ drarea anumitor categorii de modifică sau încetează înce-
(Topliţa) pentru cergă ; Victor „Flamare“ ; Cineelubul „Sidc­ doara ; Formaţia de tulnică- maţia de montaj literar-muzi- personal muncitor în grupele pînd din luna următoare ce­
Murăşean (Deva) pentru lu­ rurgistul“ (Hunedoara) pentru rexc a Căminului cultural Bul­ eal a Institutului de mine Pe­ I şi II de muncă se face lei în care sînt îndeplinite
crări în lemn (furcă) ; Victor filmul de animaţie „Fabula“. zeştii de Sus ; Interpretul de troşani. prin dispoziţia scrisă a con­ condiţiile prevăzute de lege“.
Murăşean (Deva) pentru lucrări satiră şi umor Liviu Oros «De­ LOCUL IV ŞI TITLUL DE
în lemn (blidar) ; Ion Marcu Interpretare va) ; Orchestra de cameră a LAUREAT : Solistul vocal ducerii unităţii în funcţie de Ion Popescu — Geoagiu-
(Deva) pentru lucrări în lemn; LOCUL I ŞI TITLUL DE Casei de cultură Deva ; For­ Drăgan Munteanu (Deva) ; locul de muncă respectiv şi
Covan Cosma (Muncelu Mare) LAUREAT : Ansamblul fol­ maţia de jazz a Clubului tine­ Grupul coral feminin de ca­ de numărul aprobat pentru Băi. Fiind transferat în inte­
pentru obiecte legate de da­ cloric al Şcolii populare de retului Deva ; Ansamblul de meră al sindicatului-sanitar resul serviciului, concediul
tini şi obiceiuri folclorice ; artă Petroşani — secţia Deva ; cintcce şi dansuri al C. S. Hunedoara ; Orchestra de mu­ acea unitate prin planul na­ neefectuat în anul 1978 la
Cineelubul Institutului de mi­ Formaţia de dansuri populare Hunedoara ; Teatrul popular zică populară „Mlndra“ a Văii ţional unic. unitatea de la care v-aţi
ne Petroşani ; Cercul foto de inedite a căminelor culturale Hunedoara ; Cvartetul de coar­ Jiului. Victoria Gruieţ —• Brad. transferat se efectuează în a- .
Absenţele nemotivate, învoi­ cest an, odată sau separat de
rile ori concediile fără plată concediul ce vi se cuvine le­
-Peste 125 de ani la mină... în funcţie de care se acordă gal pentru anul 1979.
drepturile de alocaţie se au
în vedere de la data naşterii Marina Puţan — Orăştie.
Aron Vasiu, maistru mi­ şi pe o.raşul Petrila, ci şi dreptului la alocaţie. Nu aveţi dreptul la concediu
ner — 36 dc ani. la mină, pe Valea Jiului — spuiiea Ioan Muja — Orăştie. fără plată pentru creşterea
copilului pînă la 7 ani deoa­
Petru liusu — 37 ani la tovarăşul Andrei Colda, Conform prevederilor II.C.M. rece copilul era al fiicei dv.
mină, Vasile Lungii — 26 secretarul comitetului de 1149/1968, punctele 256 şi După 5 ani de la reîncadra­
ani la mină, Gheorghe Pa- partid al minei Lonea. A- 257, au dreptul la 3 zile
a Capri- raschiv — 26 ani la mină. ici se ştia : a 3-a zi dc joi concediu de odihnă supli­ rea în muncă, aveţi dreptul
; Poli- la spor de vechime de 3 la
(Arta) ; In total peste 125 de ani din fiecare lună la ora sta­ mentar cocătorii şi ajutorii
:oala cu- au • muncit numai la mina bilită avea loc adunarea ge­ de cocători de pîine la cup­ sută.
Inspec- Lonea cei patru bărbaţi! nerală a comuniştilor. Pre­ toare de pămînt, Dampf şi Ioan Muja — Orăştie.
; Expre-
mstructo- Zilele trecute, la ieşirea zenţa : sută la sulă. Fără mecanice, precum şi cei de la Conform prevederilor Decre­
: Hercu- din ultimul şut, ortacii i-au convocator. Sectorul era cuptoarele deschise semiauto­ tului nr. 246/1977, dacă co­
îtida (U- sărbătorit cu ocazia ieşirii mereu fruntaş pe mină. Mi­ mate sau rotative. pilul dv. s-a născut la 4 iunie
riilor, se-
embrie) ; la pensie. Pionierii le-au nerul comunist Aron Vasiu Viorica Orga — Pui. Pe­ 1979, dreptul la alocaţie se
iar serii- dăruit florile re cunoştinţei, era un exemplu pentru or­ rioada cit aţi întrerupt activi­ plăteşte înccpînd cu 1 iulie
) ; LU- ortacii, membrii familiilor, taci. 1979, dacă pînă la această
tragiqă tatea pentru creşterea şi în­
\N : I i copiii şi nepoţii i-au îm­ In zilele premergătoare grijirea copilului în vîrstă dată a fost depusă cererea
i Egee brăţişat cu drag şi bucurie. ieşirii la pensie, maistrul de pînă la 7 ani nu consti­ pentru alocaţie şi copia certi­
LONEA : Fanfara le-a cîntat ficatului de naştere al copi­
; PE- „Mulţi Aron Vasiu a trecui pe la tuie vechime în muncă şi nu
ilonul să ani trăiască!“. toate locurile de muncă din se ia în calcul Ia stabilirea lului.
SC) ; A- Cîteva cuvinte despre mais­ sector. Fiecărui brigadier dreptului la concediu legal
a seriile Ioan Hoban — Pui. Po­
; URI- trul miner Aron Vasiu : 15 i-a spus ce are de făcut de odihnă ori a dreptului la trivit II.C.M. 1149/1968, be­
gîscarul ani a fost fără întrerupere pentru a realiza randa­ spor pentru vechime neîntre­ neficiază de 3 zile concediu
BRAD : şi secretând organizaţiei de mente mereu mai bune în ruptă în aceeaşi unitate.
e ca să de odihnă suplimentar per­
Roşie) ; partid dc la sectorul V. cărbune. Nicolae Constantin — Hu­ soanele care execută activitate
Chirurgii — O organizaţie model Grupul vocal instrumental „Acustic“ al Comitetului muni­ nedoara. Prevederile art. 7 ( 1 ) continuă de sudură electrică
IE Cli- nu numai la mina Lonea GH. I. NEGREA cipal Petroşani al U.T.C. a fost prezent, in zilele sărbătorii lui
(Patria) ; August, pe scenele din aer liber, în mijlocul spectatorilor din Decretul nr. 246/1977' şi autogenă, exclusiv sudura
le I-II din Petroşani, Petrila şi Peştera Bolii. Foto: A. LICIU precizează : „Alocaţia de stat prin puncte şi cap la cap.
ÎIU-BAl:
i cîştigă
; HA-
:spre fe- Patrie. Un sentiment că­ au respect pentru adevăr, nu
BRAZI : ruia i s-au închinat şi i se e deloc rea, dimpotrivă.
:Alan : închină minunate poeme în
Casa de Iată, am intrat în etapa a
\ : O versuri şi proză, un cuvînt Il-a a majorării retribuţiei,
de timp ce se rosteşte cu glas tre­ sabil la locul de muncă. în cei 35 de ani trecuţi de plină în viitorul luminos tra­ în viitorul cincinal, cum se
: Due- murat de emoţie în vorbi­ — Deci munca e măsura muniune de gînduri şi senti­
FIELARI: rea noastră de zi cu zi. Dar la 23 August 1944 ; ce cre­ sat de partid. Pe oricare om mente. prevede în proiectul Direc­
(Munci- patriotismului. Dumneavoas­ deţi că i-a însufleţit şi i-a de bună credinţă, pe orica­ — Să ne oprim puţin la tivelor Congresului al XII-
ce e patria, cum se reflec­ tră cum munciţi ? mobilizat pe oameni, în a- re patriot care citeşte docu­ cadrul economic. Sîntcm o lca, nivelul de trai va creşte
tă ea în mintea şi simţirea — Mă străduiesc să lu­ cest puternic şi deloc uşor mentele pentru Congresul al ţară în plin avint şi, firesc, în continuare, paralel cu
oamenilor României de azi ? crez cit mai bine. Sînt con­ efort ? XH-lea nu se poate să nu-1 cu­ creşte continuu nivelul de dezvoltarea ţării.
— M-am născut în apro­ trolor de calitate şi prin — în primul rînd încre­ — Faceţi parte din fami­
pierea Sebeşului — ni se mina mea trec toate produ­ derea nestrămutată în poli­ prindă un sentiment de mîn- trai. între acesta şi calitatea lia dascălilor şi un cadru di­
destăinuic Ana Filimon, sele fabricii. Cum se ştie, tica partidului, convingerea drie patriotică pentru ceea muncii noastre este o strînsă dactic are misiunea dc a
muncitoare la întreprinderea ce s-a înfăptuit pe pămîntul legătură. Unii, puţini la nu­
pentru „Vidra“ Orăştie — şi încă „Vidra“ exportă ’ produsele măr, e drept, nu văd aceas­ cultiva patriotismul în sufle­
rumoasă sale în multe ţări. In acest tă interdependenţă. Socotesc tele tinere ale ţării.
It senin, de mică i-am auzit pe pă­ context — cred, eu — este că pe aiurea se trăieşte mai — O misiune foarte im­
genera] rinţi, pe oamenii din sat firesc să manifest maximă a- al dbqhahiieo moaiK
e vor ii vorbind cu drag de patrie, bine, şi că la o masă gata portantă ce înnobilează mun­
14 grade tenţie pentru calitatea pro­ OGIIMDIT IM CHIPUL OAMENILOR El pregătită de alţii ei nu au de- ca noastră şi pe care o în­
!3 şi 28 de popor. duselor, fiind vorba de pres- cît a se aşeza. „Convingerea“ deplinim cu pasiune. Dar ce
labă di- — Ce este, după părerea 'tigiul României în lume, înseamnă a educa în spiri­
dumneavoastră, patria ? prestigiu ce face parte tot că drumul trasat de comu­ românesc şi, în acelaşi timp. aceasta a lor are un nume
pentru — Este România de azi, nişti duce la întărirea, la în- hotărîrea de a participa de­ •— miraj. • tul patriotismului noile ge­
smbrie : din chipul ţării de azi. . florirea României.. Convin­ plin la materializarea pre­ — Bine zis miraj, că nu e neraţii de cetăţeni ? în pri­
iasă, cu cu tot ce are ea, cu toţi oa­ L-am întrebat pe Roman gere confirmată de chipul altceva. După mine, nu e mul rînd, a forma cadre de
in, mai menii ei. Este ţara în care Cazan, responsabilul maga­ vederilor viitorului cincinal. muncitori şi specialişti bine
tervalu- muncim şi trăim 22 milioa­ zinului alimentar cu auto­ României de azi. în al doi­ -—- Tovarăşe profesor Ioan totuna să cîştigi umilin- pregătiţi, oameni cu un larg
ne dc oameni uniţi puternic lea rînd, dragostea de ţară. du-te şi să trăieşti printre
Erumoa- servire din complexul co­ Nu ştiu cum sînt alte Valeriu, vă rugăm să ne străini sau să-ţi cîştigi o orizont ştiinţific şi cultural,
îult se- în jurul Partidului Comu­ mercial „Palia“ : răspundeţi la cîteva între­ existenţă demnă prin mun­ toate acestea brodate pe o
nist Român în efortul de a — Ce linie a urmat des­ popoare, dar românul îşi bări. Prima : cum caracte­ profundă simţire, un ataşa­
clădi o ţară mereu mai bo­ tinul dumneavoastră ? iubeşte ţara cu putere şi — rizaţi dumneavoastră noţiu­ că, asemănătoare cu cea a ment puternic faţă de partid,
gată, mai puternică, mai — Am început prin 1953, cum a dovedit-o de atîtea nea de patrie ? milioanelor de oameni din popor şi patrie. Căci nimic
frumoasă. ca ucenic, apoi am devenit ori — e în stare de sacri­ — Există o definiţie pe ţara ta. Nu totul poate fi nu e mai sfînt pe lume de-
socotit în bani. Cîndva, pri­
“ In ce se materializea­ vînzător şi mai tîrziu condu­ ficiu suprem în folosul ei. care o ştim, dar n-am să begii obligaţi de nişte con­ cît a-ţi iubi patria, a o sluji
ză, în concepţia dumnea­ cător de unitate comercială. A-ţî îndrăgi ţara, popo­ mă refer la ea. După păre­ diţii vitrege la îndepărtarea cu credinţă, cu devotament
voastră, iubirea de patrie ? Un destin firesc în anii so­ rul, nu înseamnă altceva de- rea mea, patria e cadrul e- de ţară spuneau: „Fie pîinea şi dăruire. România de ieri.
— In faptele oamenilor. cialismului. cît a venera trecutul plin de conomic şi social în care cit de rea, tot mai bine-n de azi şi de mîine merită
A-ţl iubi ţara cu convinge­ r— Aţi ftlst martor şi păr- fapte măreţe, a fi partici­ trăim. Dar patrie înseamnă ţara mea“. Pîinea în Româ­ iubită cu toată puterea su­
re, cu dăruire, înscar^hă a-ţi tâş îa progresul şi prosperi­ pant activ la prezentul tu­ şi cadrul spiritual dat de nia de azi, au aflat-o mulţi fletului şi a minţii noastre.
face datoria deplin respon­ tatea fără precedent a ţării multuos, a avea încredere de- tradiţii, obiceiuri, limbă, co­ dintre cei care ne cunosc şi TRAIAN BONDOR