Page 11 - Drumul_socialismului_1979_08
P. 11
r63 • VINERI, 3 AUGUST 1979 Pag.
Oţel şi inteligenţă
ZI UN
(Urmare tlin pag. 1) Nu de puţine ori — cu L U P E N I
, accente personale.
După numai doi ani, îna în privinţa marii necesi
emporană inte de împlinirea vîrstei tăţi din oţelărie de a scoa
limba ger- de 21 de ani, Ştefan Tripşa te cît mai repede mari
a fost numit maistru prin cantităţi de oţel pentru
to cipal la întreţinerea la cald nevoile crescînde ale ţării, Cultural-
emlsiime a cuptoarelor Siemens Mar eroul nostru are o deviză Ce semnificaţii, ce valori
ucătorii au- tin, post în care în mod prin care gîndeşte şi so ştiinţifice
normal se ajunge prin ju coteşte meseria de oţelar :
rul vîrstei şi puterii de gîn- „Scoaterea de metal bun are angajarea oamenilor?
dire a 40—50 de ani. Ştefan în şarje de peste 90 la su 9 in holul Palatului
Tripşa, tînăr, a acţionat în tă presupune : pregătire, culturii a fost deschisă ex
fascistă in mod ’ rapid şi sigur pentru preocupare, personalitate şi
/I) a căpăta încrederea oame patriotism !“. Această devi poziţia de fologratii-do-
cument intitulată ,.Lupta
e ştiinţă nilor din subordine, cei mai ză se transcrie şi se înţe Lupeniul, oraşul de pe cuvînt de angajare în
vată mulţi putîndu-i fi părinţi lege de la sine, fără co Valea Jiului în care ga faţa secretarului general clasei muncitoare sub con
mentarii de prisos.
ireaţie lile- şi uneori chiar bunici. Pre roafele capătă în fiecare Interviu cu tovarăşul al partidului şi îl respec ducerea P.C.R., pentru li
cum un bun general, nu Ştefan Tripşa se ocupă bertate socială şi naţio
mai după ce şi-a asigurat intens de oameni şi de început de august un roşu HORIA TOMA, tă ; şi-l respectă dînd nală", expoziţie organizată
zilei în c- mai aprins, se pregăteş primarul oraşului
colaborarea tuturor oţela- cuptoare. De oameni şi foc. producţie cu economii la cu prilejul sărbătoririi
rilor, a colegilor de muncă, Văpăi ale acestui timp. De te de sărbători. Se pre cheltuieli: 8,2 milioane „Zilei minerului“.
a acţionat în sensul înlă asemenea, are sub tipar o găteşte cu tot sulletul, cu lei economii numai la • Se dă ca sigur suc
turării bîjbîielilor care mai carte intitulată „întreţine toată dragostea de care cheltuielile materiale ; cu
persistau în tînăra produc rea la cald a cuptoarelor sînt în stare oamenii săi energetică. In exercitarea economii la energia elec cesul deosebit obţinut în
ţie de oţel hunedoreană, Siemens Martin“, amestec să întîmpine a 35-a ani acestui rol ei se anga trică, la lemn şi la multe faza finală a Festivalului
care începuse să se utileze inteligent de ştiinţă, tehni naţional ,,Cînlarea Româ
modern, aşa cum îi stă bi că, experienţă personală, versare a eliberării pa jează fără rezerve. altele. niei“ de către fanfara mi
ne unei producţii de oţel jurnal intim al oţelului în triei, Congresul ul XII- — Tovarăşe prim-secre- — Şi se mai exprimă nerilor din Lupeni, orches
: 6,00 Ra- în era socialistă. timp. lea al partidului, precum tar, este îmbucurătoare o rodul acesta al muncii şi tra de muzică uşoară a
nineţii; 7,00 în micuţul său birou (da Şi pentru că ne aflăm în şi împlinirea a 50 de ani asemenea constatare, mai în alte elemente ? Şcolii general nr. 7, dansul
D Revista că putem numi aşa strimta anul hotărîtor al cincina de la luptele minerilor cu seamă cînd ea se ma — Da. In ¡aptul că, la-
ierul melo- cămăruţă trepidînd conti lului revoluţiei tehnico- tematic „Anul 2050" al
in de ştiri; nuu din pricina celor cîţi- ştiinţifice — Ştefan Tripşa din august 1929. Atmosfe terializează în roade con ţă de perioada similară a Şcolii generale nr. 3 şi de
ascultători- ra aceasta apropiat săr crete ale muncii, şi la anului trecut, I.V.A. ,,Vîs- elevul povestitor artistic
n de ştiri ; va metri care o despart de ne spune că ultimele sale bătorească ne-a provocat Lupeni sînt asemenea coza“ a realizat mai mult
orie; 10,30 lacomele cuptoare în care preocupări, direcţii de gîn- Iacob Circov.
11,00 Bule- oţelul gîlgîie neîncetat şi dire şi inventivitate se în întrebarea din titlu. Am roade bogate. Vreţi să le cu 81 tone fire de măta • Se execută lucrări de
iO Avanprc- trenurile de şarjare şi alte dreaptă către realizarea adresat-o tovarăşului Ho denumiţi pe scurt? se artificială, ceea ce în reparaţii şi întreţinere la
12,00 Bu- utilaje de cele mai diverse „sudării vetrei cuptorului ri a Toma, prlm-secretar al — Rodul cel mai con seamnă depăşirea preve
:,05 Din co- forme), am văzut scris di la rece“. Despre avantaje clubul din Lupeni. Nu-i
Uui nostru; rect pe perete cu vopsea le acestui procedeu aflat Comitetului orăşenesc de cludent sînt cele 50 425 derilor de plan la zi. Şi „culturală“ da-i bună, că
componisti- în pragul experienţei, ne-a partid, primarul oraşului. tone de cărbune date se mai exprimă în pute de multă vreme trebuia
la l la 3 ; albă o deviză grăitoare — Ce semnificaţii pro peste plan de minerii Lu- rea de cumpărare care o făcută.
:lub; 16,00 pentru tot ceea ce face şi vorbit mult. Reţinem pen funde, ce valori are an peniului pînă azi (31 iu
20 Coordo- gîndeşte de treizeci de ani tru cititorii noştri doar cî- arc venitul fiecărei fami • Medicii de la Spita
16.40 Muzi- în oţelăriile hunedorene, a- ■ teva : se reduce timpul de gajarea oamenilor ? — a lie n.n.j. Parametrii acti lii. Volumul mărfurilor lul oraşului sînt antrenaţi
Buletin d| cest om : „Transformarea staţionare al cuptoarelor şi repetat dumnealui între vităţii lor se mai expri vîndute depăşeşte cu 9,3 înlr-o febrilă activitate
tru patrie cantităţii într-o nouă cali se măreşte durabilitatea lor. barea. Aş vrea să vorbesc mă în realizarea unei milioane pe cel al pe
i; 20,00 ta In altă ordine de idei — ştiinţifică şi de cercetare.
ică uşoară; tate este singura raţiune a despre deosebita răspun productivităţi în abataj rioadei similare din anul Din preocupările lor mai
cu adresă ; prezentului pentru viitor !“. se reduce efortul oamenilor dere pe care o manifestă mai mare decît cea pla- trecut. recente: Studiu pe un e-
inore ; 22,00 Expresia „oţel şi inteli care lucrau la reparaţii în oamenii în producţie, în niiicală cu circa 24 la — Acesta este răspun
.; 23,00—5,00 genţă" mi se pare foarte condiţii extrem de dificile. şanlion de circa 3 000 de
;al nocturn. nimerită în ceea ce-1 pri Acestea sînt doar citeva special în producţia de sută iar pe întreprindere sul cel mai concentrat, subiecţi privind hiperten
veşte pe Ştefan Tripşa, E- dintre motivele pentru ca cărbune cocsificabil. E cu 10,7 la sulă. Aş vrea credem noi, la întrebarea siunea arterială la mineri.
18,00 Actúa re această personalitate a vorba, zic eu, de o înţe să subliniez că faţă de noastră.
lo Trio vo- rou al Muncii Socialiste la
.Crăişorul“ ; numai 26 de ani, primul otelului hunedorean, exem legere matură a rolului şi perioada similară a anu — Bineînţeles. Despre Diverse
¡rmecate — Erou al Hunedoarei. Tripşa plu de om al muncii gîn- contribuţiei lor la rezol lui trecut, producţia de munca încununată de
jlclor : va- e un om care gîndeşte dind inventiv asupra mun varea unor probleme ac cărbune înregistrează un succes a oamenilor Lu
populare de profund, ştiinţific, exact. cii sale, rămâne mereu trea tuale ale societăţii, cum spor de 116 000 tone. Mi
18.40 Vede- Fibra romantică a brigadie ză, vie, tînără şi cu multă peniului se poate vorbi • Mare aglomeraţie la
i uşoare ; rilor între care a lucrat la putere de muncă, exemplu este bunăoară, problema nerii Lupeniului au rostit mult mai mult. grădina de vară a restau
i tinereţea : rantului „Jiul". Este, că e
i — vatră începuturile Hunedoarei îl viu de urmat -pentru tine
ituală (enti fac să scrie uneori poezie. rii de azi. cald, plus 25 de grade la
la Timişoa- Cetăţeneşti umbră. Berea se serveşte
ista sonoră Întrajutorarea umană pe un „la bolul calului". Nu-i
19,45—20,00
cint patria • - întreţinerea fondului nimic, ■ numai să fie rece ;
un de cin- Cîte furaje aţi adunai locativ proprietate de stat alt plan decît al muncii dâr nu-i. Am fi vrut să-l
în
„chestionăm"
această
se releva ca o problemă • ,.Minerul Ion Cimpoeş cedeze pentru ci o pică problemă, a gheţii pentru
în „cămările" zootehniei? deosebită pentru gospoda — ne relatează medicul tură din sîngele lor. M-a frapatul berii, pc şeful de
rii oraşului. Se releva ast
ff'
fel, din cauza unor loca Nicolae Aldica, directorul impresionat profund ges unitate. ,,Cine-i şeful de
unitate ?" — o întrebăm
Spitalului din Lupeni —
tul. Dealtfel, întrajutora
Această întrebare se pu în legătură cu asigurarea tari care nu înţelegeau că avea hemoragie puternică rea umană pe acest plan pe bar mana de la crama u-
ne cu deosebită insistenţă furajelor, serioase semne apartamentul confortabil nilăţii. ,,Domnu' Adronică,
icnii copilă- pentru fiecare unitate agri de întrebare se ridică la pus de stat la dispoziţia datorată unor tulburări în are valori superioare la
ia); In vil- coagularea sîngelui. Trata noi în oraş. Spitalul nos cel de afară de la bere.
I-II (Arta); colă, deşi la prima vedere C.A.P. Orăştioara de Jos, familiei lor trebuie folo mentul nu putea li aplicat tru îşf acoperă din donări De fapt el îi ţine locul
Dansul to- s-ar părea că, ţinînd sea unitate unde s-au depozitat sit civilizat, lără a-1 de lui dorrinu' Şerbu, care-i
I-II (Flacă- ma de anotimpul în care în siloz mai puţin de 500 teriora prematur. Pentru decît alimcnlîndu-1 mereu onorifice întreaga cantita
1 — seriile cu sîngele pe care el îl. te de sînge necesar trans plecat". Gheaţă nu-i la
tul); Ghi- ne aflăm, ea n-ar fi de ac tone furaje, iar o bună par a-i obişnui pe aceşti ,’,lo pierdea masiv pe orificiile fuziilor şi mai are şi ex „Jiul" dar „domni" sînt.
; 80 de hu- tualitate. O veche zicală te din producţia fînaţelor catari" cu o asemenea idee Ce ziceţi, „domnu“ Şerbu,
jrul); PE- spune însă că bunul gos naturale a fost- calamitată. era nevoie de sprijinul nazale. Trebuia sînge ca cedent“. Da, întrajutora
tost regăsită Faptul că şi în anul tre să-l salvăm. La chemarea rea umană pe acest plan „domnu" Andronică, pe la
i (Unirea) ; podar îşi face vara sanie şi altor locatari. Şi astfel noastră au răspuns a- dumneavoastră nu se ştie
itului din iarna car. Ea îşi găseşte cut unitatea a fost nevoită s-au născut un fel de e- proape 40 de colegi de are valori superioare Ia despre Legea privind nor
nbrie); Al aplicabilitate şi pentru lu să procure nutreţuri în va chipe complexe de control mele de adresare ?
rblica); LU- crătorii din zootehnie, de loare de peste 100 mii lei muncă de ai săi gata să Lupeni.
1 tobelor — nu poate decît să îndemne asupra fondului locativ, • Pe locul unde a fost
;ural); VUL- oarece acum este momen formate din locatari, de piaţa oraşului îşi oferă
terge înain- tul cînd se hotărăşte modul consiliul de conducere la putaţi, activişti ai consi serviciile distractive un
I; LONEA : de hrănire a animalelor în serioase reflecţii pentru a liului popular. Fiecare con EDILITARE acrobat cu „globul cura
lune (Mine- iarna care urmează, soarta întreprinde din vreme mă trol se soldează cu ediţii jului" său. Distracţia con
jA : Braţele îndeplinirii indicatorilor de suri în scopul evitării re speciale la gazelele cetă stă în ¡aptul că, în inte
ntoresc); A- plan în acest sector. ■ petării unor asemenea si ţeneşti, cu poze, cu cari • A fost aprobată schi plex de alimentaţie publi riorul unui glob din şipci,
îinteşte-ţi de — Noi ne-am gîndit din tuaţii. caturi. ţa de sistematizare a ora că şi altele pe care locui acrobatul cu motocicleta
resc); URI- vreme cu seriozitate la asi între unităţile din Consi • „Ghidul cetăţeanului“ ■ şului' Lupeni, rămasă în torii Lupeniului de la siîr- sa ¡ace tot felul ele eschi-
sălbatic (7 gurarea bazei furajere — liul unic agroindustrial Ilia este un panou mare, plan suspensie din cauza unor şitul cincinalului viitor biţii slidînd legea gravita
AD ; Haidu- ne Spunea preşedintele care au însilozat cantităţi tat în imediata vecinătate rezerve de cărbune ce se vor avea ocazia să le va ţiei. L-am văzul pe acro
dă.
ca stelele C.A.P. Lăpuşnic, Traian mai mari de furaje se află a consiliului popular. Din aflau pe sub vechea co bat imediat după specta
ORAŞTIE : Suba. Drept urmare, pînă C.A.P. Burjuc şi Gurasada, el, cetăţeanul ia cunoştin lonie. Este de-a dreptul • Cu participarea cetă col. Îşi ştergea cu bastista
or (Patria); acum, am reuşit să însilo- fiecare avînd realizate cîte ţă despre ce acte să adu ispititor ansamblul urba ţenilor, în Lupeni s-au transpiraţia abundentă de
ume (Flacă- zăm peste 1 500 tone nutre 1 760 şi, respectiv, 1 400 to că, ce trebuie să facă pen nistic al viitorului Lupeni executat în acest an, prin pe frunte. Transpirase de
-BAl ; Jeze- ţuri, aportul mecanizatori ne siloz. Din formaţia de tru obţinerea unor în prevăzut în această schi muncă voluntar patriotică, cald ? Exclus la viteza cu
Jltură); HA- lor Achim Cibu şi Maxim mecanizatori care s-au re scrisuri necesare lui în ce ţă. Cîteva elemente din lucrări în valoare de 25,5 care circulă el pe motoci
lui Mftchena Bădău fiind hotărîtor la a- marcat la această acţiune le mai diverse situaţii. E ceea ce cuprinde însă, tot milioane lei, însumînd 177 cletă în „globul curajului“.
(Popular) ; ceastă acţiune. Acum fina i-am notat pe Gheorghe un mijloc de a informa dezvăluim cititorului: un de obiective. Transpirase de efort, de
:adorii; CA- lizăm coasa a doua la tri Peica, Octavian Sindea, Au cetăţenii şi de a evita pur nou centru civic în cartie • Au fost atacate lu emoţie... Nici un rezultat
v particular foi, care are destinaţia pen rel Nan şi alţii. Exemplul tarea lor pe drumuri. Şi rul Bărbăteni, magazin u- crările pentru construirea scontat nu se obţine lără
tră); SIME- tru fîn, şi ne preocupăm acestor unităţi trebuie să e foarte eficient, jude niversal, magazin de mo unui telescaun de acces efort, fără emoţii...
a a 7-a sub cu grijă să strîngem fără fie urmat şi de către cele cind după faptul că de pe bilă, ’ cinematograf, piaţă
(Mureşul) ; pierderi întreaga cantitate lalte cooperative agricole acel panou mulţi dintre agroalimentară, un sistem pe muntele Straja, atît de
i pe malul de paie. Producţia la sorti din consiliu, urmărind tot cei ■interesaţi notau ceea complex de depozite, un mult Iubit de locuitorii o- Rubrică realizată de
.); TELIUC : mentul suculente va fi odată să fie intensificate şi ce le trebuia. hotel, un stadion, un corn- raşului. ION CIOCLEI
ut — seriile mult sporită, deoarece avem acţiunile la recoltatul,
GHELARI : însămânţată o suprafaţă în transportul şi depozitatul
:lui (Munci- semnată de porumb în cul fînurilor.
tură dublă. Acordăm, de a- Preşedintele C.A.P. Boşo-
semenea, atenţie transpor rod, Ioan Fulea, evidenţia
tării şi depozitării fînuri- faptul că această unitate
lor, avînd duse la ferma are însilozate aproape 1 000
zootehnică aproape 100 to tone furaje şi a recoltat
ne fibroase. fîneţele naturale de pe a-
proape întreaga suprafaţă
bil pentru 3 Comparativ cu anii ante — 590 ha. în Consiliul unic
riori, la C.A.P. Unirea s-a
nenţine ca- agroindustrial Călan există
cerul mai pus mai mare accent pe în- însă şi unităţi unde strînsul
ntul va su- silozarea furajelor, realizîn- şi depozitatul furajelor se
aderat, pre- du-se peste 1 200 tone nu
lud. Tempe- desfăşoară nesatisfăcător,
î vor fi cu- treţuri suculente. Mecani cum este cazul C.A.P. Sîn-
şi 35 gra- zatorii Manase Dăbuceanu crai, Batiz, Bretea Streiu-
linime intre şi Iuliu Muntean au depus lui şi altele. Conducerile
eforturi stăruitoare la bu C.A.P. şi fermelor de stat
august 1979 na desfăşurare a însiloză- din acest consiliu au dato
oasâ cu cer rilor. Important este ca în ria de căpetenie să mobi
mult senin, atenţia consiliului de con lizeze o parte mai însem
semnala a- ducere să stea şi asigura nată din forţele existente
! şi descăr-
rea furajelor fibroase, . în la acţiunile de asigurare a
lăturarea oricăror pierderi bazei furajere, astfel îneît
vreme fru- din recoltă prin cosirea, întreaga producţie de nu
'ariabil, mai
transportul şi depozitarea- treţuri să fie strînsă fără Lupeni — o secvenţă aparţinînd anului 1979. Cum va arăta Lupeniul anului 1985 ? In orice caz, mai frumos şi mai
operativă a întregii canti pierderi. modern,
tăţi de fînuri naturale. N. TlRCOB
