Page 111 - Drumul_socialismului_1979_08
P. 111
ANm XXXI
NB. 6 785
VINERI
31 AUGUST
1979
4 pagini — 30 bani
Şedinţe de lucru a tovarăşului CU AUTOSERVIRE lÂES’ÎITÎI* IN U E S/TIT11 • IIV V-EtŞ T IT 11
MAGAZIN
Nlcolae Ceauşescu ou cadre de conducere troşani s-a deschis un mo mmmmrmim uvera
In cartierul Carpaţi din Pe
dern magazin alimentar cu
autoservire. Noul magazin a
fost amenajat în localul fostei
din industria chimică şi din alte selor la etate, de panificaţie Depunem eforturi pentru
unităţi de desfacere a produ
şi cofetărie nr. 131.
ministere economice MICII MARI GOSPODARI finaliza la termen sau în avans
Pionierii claselor II—IV de
Ia Şcoala generală din salul
Cinci.ş, deşi mici, s-au dove
Secretarul general al Cornel Burtică, Ion Dincă, combustibili, intensificarea
Partidului Comunist Român, Gheorghe Oprea, Nicolae cercetării ştiinţifice, desfă lucrările pe care le avem
preşedintele Republicii So Constantin, Ion Ui'sU şi Ri- . şurarea activităţii de co
cialiste România, tovarăşul chard Winter. merţ exterior.
Nicolae Ceauşescu, a avut, Au fost dezbătute pe larg In încheierea şedinţei a în răspundere
joi, o şedinţă de lucru cu problemele legate de reali luat cuvîntul t o v a r ă ş u l
consiliul de conducere al zarea integrală a planului Nicolae Ceauşescu. dit mari în fapte. Ei au co
Ministerului Industriei Chi pe sortimente, executarea Apreciind rezultatele bu lectat 8 tone de materiale
mice, cu cadre de conduce lucrărilor de investiţii, pu ne Obţinute în ultimii ani secundare feroase, precum şi Convorbire cu ing. MIRCEA POPOVICI,
sticle şl borcane în valoare
re din Institutul Central de nerea în funcţiune a noilor în industria chimică, con de 600 lei şi au participat cu coordonator, din partea Ministerului Construcţiilor In
Chimie, centrale şi combi capacităţi şi asigurarea ex tribuţia ei la dezvoltarea e- hărnicie şi pricepere la între dustriale, al lucrărilor de investiţii din ValCă Jiului
ţinerea zonelor verzi din sat.
nate chimice, din alte mi ploatării lor la parametrii conomiei naţionale, secreta
nistere economice. Şedinţa proiectaţi, întreţinerea in rul general al partidului a 272 FAMILII NOI
a fost consacrată examină stalaţiilor şi reparaţiile ca subliniat, totodată, serioa — Cunoaştem cu toţii că dente ale intrării în funcţiune
rii principalelor aspecte le pitale, tipizarea utilajelor, sele rămîneri în urmă exis fii municipiul Hunedoara (lin indicaţia secretarului ge a acestor obiective şi stadiile
gate de îndeplinirea în con materialelor şi subansam- tente în acest sector, lipsu s-au întemeiat, anul acesta, neral al partidului nostru, to lor fizice faţă de grafice ?
diţii de eficienţă superioară- blelor, valorificarea supe rile din activitatea condu 272 de familii noi. De siderur- varăşul Nicolae Ceauşescu, în — Fabrica de confecţii Vul
gişti, constructori, mineri, in
a sarcinilor ce revin acestui rioară a matei'iilor prime şi cerii ministerului, a centra telectuali. Cea mai tînări fa Valea Jiului se ridică impor can avea termen la 30 sep
important sector al econo îmbunătăţirea calităţii pro lelor. Tovarăşul Nicolae milie este cea a termotehni- tante obiective economice, tembrie a.c. şi a fost dată în
miei noastre naţionale în duselor, extinderea mecani Ceauşescu a criticat neîn- cianului Alexandru Hoară, că marc parte în vederea asigu folosinţă la 31 mai, deci cu
actualul cincinal şi în per zării, automatizării şi ridi deplinirea planului de pro sătorit zilele acestea cu Ma- rării în continuare a locurilor un avans dc 4 luni. Hala de
rinela-Afrodita Mosor, calcu
spectivă. carea nivelului de califica ducţie la o serie de sorti- latoare la C.S.H. Tuturor, de muncă pentru soţiile şi fii montaj-combine de la I.U.M.
multă fericire în viaţă. cele minerilor, pentru folosi
Au participat tovarăşa re profesională, reducerea Petroşani s-a terminat cu 5
rea forţei de mancă feminine. luni în avans. A doua mare
Elena Ceauşescu, tovarăşii consumului de energie şi (Continuare în pag. a 4-a)
V-am ruga, în calitate de hală de aici, cea de construc
coordonator al acestor lucrări ţii de utilaj minier, o vom
din partea M.C.I., să le enu preda .pînă la 30 septembrie,
meraţi, numind şi constructo cu 3 luni mai devreme, iar a
rul fiecărui obiectiv. treia cu două luni în avans,
— Fabrica dc mobilă corp l ot înaintea termenelor stabi
— Petrila, încredinţată T.G.I. lite în grafice au fost începu
Timişoara ; Fabrica de produ te lucrările la hala dc utilaj
se electrotehnice — Petroşani hidraulic. Aş sublinia că T.C.Î.
şi extinderea masivă de la Braşov este intens mobilizat
I.U.M. Petroşani, date în sea şi concentrat pe lucrările dc
ma T.G.I. Braşov: Fabrica de la I.U.M. Petroşani.
confecţii Vulcan, executant Fabrica de mobilă Petrila
T.G.I. Cluj ; dezvoltarea I.F.A. va intra în scurtă vreme în
„Vîscoza“ I.upcni .şi Fabrica faza probelor tehnologice. Aici
dc mătase la Lupeni, lucrări sînt întîrzieri, care se dato
puse în faţa T.C.I. Craiova. rează atît constructorului, cît
In plus, ministerul nostru exe şi beneficiarului, I.P.L. Deva.
cută la Lupeni 320 dc aparta La Fabrica de produse elec
mente, date în seama unor trotehnice Petroşani lucrările
trusturi, după cum urmează : se află în avans. Pînă la sfîr-
T.G.I. Gheorghe Gheorghiu- şitul anului hala principală
Dej — 90 apartamente, T.G.I.
Gluj — 95 apartamente, T.G.I. Convorbire consemnată de
Piteşti — 75 apartamente şi GH. I. NEGREA
T.G.I. Oradea — 00 aparta
mente.
întreprinderea de lianţi Deva. Aspect din sala de comanda. Foto: VIRGIL ONOIU — Care sînt termenele sca (Continuare în pag. a 2-a>
Ineepînd de la I septembrie, noi Acum este sezonul pentru o aprovizionare
categorii de oameni ai muncii abundentă a pieţei eu legume
...Cînd cererea de legume
vor beneficia de retribuţie majorată în magazinele de specialitate era dijmuit de capriciile na tut fi recoltate şi livrate de
turii. Dar în ciuda acestui
aici pieţelor din centrele mun
este foarte mare, ne spunea impediment, cooperatoarele citoreşti ale judeţului aproa
deunăzi inginerul şef de la de aici reuşesc să recolteze pe 300 tone de legume.
CÎT VOR CÎŞTIGA DE LUNA VIITOARE : C.A.P. Sîntandrei, loan Igha, zilnic cîte cinci, şase tone de
® Circa 70 000 de justificările nu văd cum ar castraveţi, cantitate cc este Spuneam că în unitate se
oameni ai muncii din putea umple coşurile gospo predată în mod operativ be- lucrează şi la recoltatul altor
culturi. Recolta de varză de
judeţul nostru bene UN MUNCITOR DIN INDUSTRIA ENERGIEI ELECTRICE dinelor. i?i apoi, ştim cu toţii vară promite cantităţi însem
ficiază sau urmează GRUPA A, CATEGORIA 5, TREAPTA A II-A : că procesele verbale şi des ÎNSEMNARI DESPRE nate la hectar. Cam 24—25
să beneficieze de la 1 păgubirile A.D.A.S. nu pot fi ACTIVITATEA tone. Cît despre ardeiul gras,
puse la murat. Aşa că... solu LEGUMICULTORILOR de cînd a început culesul lui
septembrie de retri
— retribuţia avută înainte de majorare = 2 132 lei ţia cea mai bună trebuie cău DE LA SÎNTANDREI (prima decadă a lunii august)
buţie majorată ; tată tot în grădina de legu şi pînă în prezent s-au livrat
— retribuţie majorată = 2 417 lei
® De la 1 septem me. Insă nu oricum ! neficiarilor. Poate întrebaţi unităţilor de desfacere a le
brie în acţiunea de diferenţă în plus = 285 lei Dar cum ? Răspunsul con de calitate ? Ei bine, numai gumelor mai bine dc 8 tone.
1 — diferenţă provenind din majorarea sporului cret l-am aflat la Şăuleşti, în „extra“ şi 1. Ritmul lucrărilor dc recol
majorare vor fi cu stînga Mureşului, acolo unde Soarta producţiei legumico tare la ferma legumicolă va fi
prinşi şi oamenii de continuitate în cazul vechimii între 10— este situată ferma legumicolă le la această fermă este dată intensificat. Pentru că imediat
muncii de la centra 15 ani (7 la sută) = . 20 lei a cooperativei din Sîntandrei. pe mîini bune, în grija bri ce timpul permite, se va tre
lele termoelectrice Total venit în plus = 305 lei Intr-adevăr, activităţii de re gadierei Sidonia Muntean şi ce cu forţele mecanice şi cu
Mintia şi Paroşeni, coltare a produselor de sezon a colegelor ei mai vîrstnice membrii cooperatori la sco
i se acordă atenţia cuvenită.
sau mai tinere Maria Moraru,
cei de la întreprin O MUNCITOARE DIN INDUSTRIA TEXTILA, Zilnic, numeroase cooperatoa Fironda Popa, Juja Artean, sul cartofilor, o lucrare foarte
importantă ţinînd cont dc su
derea de reţele re, ajutate dc copiii lor sau Maria lovan, Margareta Mo prafaţa marc cultivată cu car
electrice, de la I.F.A. CATEGORIA A 6-A BAZA de membrii mai vîrstnici ai rar, Gcnoveva ITuieţ şi a tofi (50 ha) cît şi dc pro
familiei, participă fie la adu multor altora. Mai precis, în ducţiile ce se estimează a fi
„V î s c o z a“ Lu- natul castraveţilor, fie la cu grija tuturor cooperatoarelor realizate. Intre 12 şi 15 tone
peni, de la ţesătoria ■— retribuţie înainte dc majorare 1 979' lei lesul verzei şi ardeilor graşi. de la grădină. Pentru că, aşa la hectar. Aşadar, putem afir
de mătase, alţi oa •— retribuţie majorată 2 346 lei Suprafeţele cultivate cu acest cum afirma brigadiera, toate ma că aici, la cooperativa
meni ai muncii din diferenţă în plus 367 lei fel de legume nu sînt dintre nu pregetă nici un moment din Sîntandrei, în competiţia
industria construcţii cele mai mari. Doar 20 de ha. atunci cînd ştiu că de munca cu timpul şi capriciile naturii
Ar fi fost ceva mai mari da
lor depinde soarta recoltelor.
lor de maşini. că o parte din terenul des Este foarte adevărat. Prin învingătoare a ieşit hărnicia.
(Continuare în pag. a 2-a) tinat culturii ^castraveţilor nu hărnicia acestor femei au pu , DORIN CORPADE
