Page 112 - Drumul_socialismului_1979_08
P. 112
DRUMUL SOCIALISMULUI NR. <> 78í
rag. 2
în munca de primire în partid - Depunem eforturi pentru a finaliza
la termen sau în avans luerările
criteriul de referinţă se numeşte (Urmare din pag. 1) în urmă vor fi recuperate, se Menţionez că ne bucurăm 16.00 Telex
va intra în ritmul cerut dc dc sprijinul organelor locale 16.03 Şcoala cont
C A L I T A T E ! va fi pregătită pentru monta grafice. de partid şi dc stat, al Comi ciclu pentri
tetului judeţean dc partid şi
— Ce ne puicii spune de
jul utilajelor. La 31 decem
dactico
brie 1980 are termen de in spre stadiul lucrărilor la locu Consiliului popular judeţean, 16.30 Emisiune îr
ceea ce constituie o garanţie
inţe ?
întărirea mulurilor partidu prinde 23 dc tovarăşi, dintre atelierul dc creaţie, proaspăt trare în funcţiune Fabrica de ~~ Toate sînt atacate, aflîn- că nc vom îndeplini la termen manii
mătase Lupeni, dar după cum
lui este o sarcină de mare răs care unii şi-au exprimat deja primită din rîndurilc utccişti- decurg lucrările o vom putea du-sc în faza turnării funda sarcinile mari pc care le a- 18,23 Tragerea 1<
pundere, Potrivit indicaţiilor dorinţa,de a fi primiţi îh rîn lor în organizaţia dc partid preda cu un avans aprecia ţiilor. Aş face însă o subli- vem în Valea Jiului. Dc fapt,
tovarăşului Nicolac Ceauşcscu, durilc comuniştilor. ne spunea : linicre: cele 320 dc aparta devansarea termenelor la ma 18.33 La volan
' secretarul general al partidu —• Cum sc ocupă membrii — Am fost ajutată mult dc bil. T.G.I. Craiova are rămî- mente le-am preluat din pla joritatea obiectivelor este toc pentru con
lui, trebuie să sc manifeste o. biroului, ceilalţi comunişti dc către comuniştii cu experien ncri în urmă la dezvoltarea nul T.G. Deva pc acest an. mai transpunerea în viaţă a auto
exigenţă sporită faţă de ca aceştia ? ţă şi înainte şi acum. Tova I.F.A. „Vîscoza“ Lupeni, dar Solicităm, deci, din partea angajamentelor asumate dc 18.30 1001 dc seri
lităţile politice, morale şi pro — In primul rînd toţi au răşa Magdalena Fclncr, care şi din cauza beneficiarului ca conducerii trustului, a grupu constructorii ministerului nos 19.00 Telejurnal
fesionale ale celor care soli fost cuprinşi în diferite for m-a recomandat, este în con re nu a asigurat amplasamen lui său dc şantiere din Valea tru dc a-şl îndeplini eu cinste
cită primirea în partid, urmă- me ale învăţămîntului politi- tinuare alături de mine, sfătu* tele la timp. In ultima vre Jiului, să ne sprijine, să con îndatoririle de marc însemnă 19,20 In dezbater
de directivi
rindu-sc, înainte de toate, co-ideologic. De asemenea, ci indu-mă şi ajutîndu-mă de me, conducerea trustului acor lucreze cu noi, pentru a pu tate pe care personal tovară greşului al
creşterea calitativă a rându participă, ca invitaţi, la a- cîtc ori am avut nevoie. Şi dă o marc atenţie acestui 0- tea finaliza aceste apartamen şul Nicolae Geauşcscu ni lc-a p.c.r.
rilor organizaţiilor de bază. proape toate adunările gene pot spune că experienţa ei bicctiv, astfel că rămînerile te la termenele stabilite. pus în faţă. 19.33 Cinlcce dc
Aceste cerinţe pun în faţa rale. Li se dau diferite sar îmi este de marc folos. 20,55 Priorităţi i
comitetelor de partid, a birou cini pc linie de producţie şi Aceleaşi lucruri le-am aflat tură
rilor organizaţiilor de bază obştească, pc care sînt ajutaţi şi dc la alţi tineri muncitori
sarcina de a se îngriji mai să lc îndeplinească. Organi şi muncitoare (Rod-ica Elorin- incepînd de la 1 septembrie, 21.03 O artă pe i
îndeaproape de pregătirea vii zăm periodic diverse dezba eaş, Silviu Moraru, Marinela putui noştri
torilor comunişti, de a le cul teri şi expuneri a căror tema Matei) mai noi sau mai vechi 21,35 Telejurnal.
tiva interesul pentru perfec tică arc un pronunţat carac membri dc partid. Odată cu noi categorii de oameni ai muncii
ţionarea pregătirii lor politice ter educativ. primirea în organizaţia comu
şi profesionale, de a-i ajuta Intr-adevăr, din discuţiile niştilor dc la „Vidra“ ci au
să-şi îndeplinească mai bine noastre cu un număr de mun fost antrenaţi în soluţionarea vor beneficia de retribuţie majorată iBfADIO
sarcinile dc producţie, să-şi citoare care fac parte din unor probleme de producţie, mu iiiniiiniiiiinNi
însuşească temeinic Programul li s-au dat sarcini concrete BUCUREŞTI I
şi ideologia partidului, statu pc linie politică. Apoi au (Urinare din pag. I) Vom da ţării tot (lioprograimM dii
lui şi hotărîrilc sale, legile răspuns în faţa comuniştilor Radiojurnal , s,(
ţării. Cum sc ocupă biroul or Viaţa de partid de modul în care şi le-au în — diferenţă în plus la sporul de continuitate mai multă energie presei ; ¡>,10 Cur
diiior ;
9,00 2
ganizaţiei de bază din secţia deplinit. Bineînţeles că îh a- de 10 la sută — 37 lei ştiri ; 9,03 Răsp
confecţii blană de la Între celaşi fel sc acţionează şi în tunătorilor ; 10,t
prinderea „Vidra“ Orăştie de continuare. Total venit în plus — 404 lei pe bază de cărbune de ştiri; 10,05 I\
pregătirea viitorilor membri cercul de nemembri de partid, In acţiunile ci pc această UN ELECTRICIAN DE EXPLOATARE A REŢELELOR ric; 10,30 ştiinţs
10,43 Muzică itşo
de partid ? cît şl cu cîţiva dintre tinerii linie, organizaţia a benefi Sînt linul dintre miile de Buletin de ştiri ;
Dc la început trebuie subli care au fost primiţi recent în ciat dc sprijinul permanent al ■ŞI INSTALAŢIILOR DE ÎNALTA TENSIUNE, GRUPA C, rnergcticieni care, incepînd premieră radio-
Bulctin de ştiri;
niat că organizaţia respecti partid, am putut constata că comitetului de partid al între de la 1 septembrie, vor bene comoara folclori
vă este puternică, ca numă fiecare dintre ei sînt implicaţi prinderii. Deci sc poate,afir CATEGORIA SPECIALA BAZA ficia de retribuţie majorată. 13.00 De Ia 1 Îs
Studcnt-club ;
rând peste ISO de comunişti, activ, nu numai în activitatea ma că, pornind dc la nivelul — retribuţie înainte de majorare — 2 285 Ici Eu am categoria a G-a de jurnal ; 1
în majoritate femei, deoarece productivă — unde au sarci organizaţiilor de bază pînă la încadrare, la bază. Am avut economice; 16,20 16,4<
acestea deţin ponderea în sec na de a se ocupa în special nivelul comitetului dc partid, — retribuţie după majorare , — 2 8GG lei o retribuţie tarifară de 2 315 pentru ţară; 17,00
ţie- de îmbunătăţirea calităţii, de la „Vidra“ există o preocu - diferenţă în plus = G31 lei Ici şi voi avea după majora ştiri ; 17,05 Satul
cîntec ; 17,20 Pen
— întărirea, cantitativă şi sprijinirea unor tovarăşi mai pare constantă, susţinută pen re 2 672 lei, deci, un venit 18.00 Orele serii
calitativă a organizaţiei noas-, puţin pregătiţi profesional —■ tru întărirea rîndurilor parti — diferenţă în plus din sporul de continuitate în plus de 357 Ici pe lună lerpreţi ai cîntec
tre sc înscrie ca o preocupare ci şi în activitatea obştească, dului, în special din punct dc de 10 la şută — 50 lei adică 4 284 lei pe an. La a- Iar; 20,13 Anchet
că ; 20,45 Caden
constantă a biroului, ne spune’ politică şi eultural-educativă vedere calitativ. ceasta se adaugă şi diferenţa 22.00 O zi intr-o
tovarăşa Paraschiva , Golea, desfăşurată în cadrul între M. CRIVĂŢ Total venit în plus = 737 lei în plus provenită din sporul 3.00 Non stop m
secretarul organizaţiei. Toţi prinderii. Astfel confccţione- de continuitate. turn.
membrii biroului sînt reparti vele Elena Irîmic şi Elena Actuala etapă dc majorare TIMIŞOARA: 1
zaţi pe grupe, pe locuri de Berindci, care, împreună cu îmi confirmă mie şi milioa litatca radio:
populare; 18,30 I
muncă, unde se ocupă, în per alte eîteva colege din cercul nelor de oamenii ai muncii că înecate — emisii
manenţă, dc cei care au per de nemembri de partid -— toa FßKHMICÜ Programul de creştere a ni clor: Cin tecul ]
spectiva dc a deveni comunişti. te muncitoare foarte, pricepu velului dc trai hotărît de Valea Strciului,
doară ;
18,40 R<
— Deci, aveţi un plan în te — au sarcina de a mobi partid se înfăptuieşte neabă Cimpeanu — ,7 ul
viziune de perspectivă ? liza întregul colectiv pentru - tut. 19.00 Colocviu ei
— Nu este chiar un plan, realizarea planului şi. în spe N-AŢI PIERDUT Acestor dovezi, noi, cncrgc- Lugojul — perini
cial, la îmbunătăţirea conti nelor noastre infi
dar avem o orientare în per ticienii Mintiei sîntem decişi Revista sonoră
spectivă. Despre cc este vor nuă a calităţii producţiei, ne NIŞTE... AUTOBUZE ? să le răspundem prin fapte tieă: Autocondiu
ba ? Din organizaţia de tine relevă : dc muncă. Cunosc, din pro eitorcască in si:
In caían, fotoreporterul a
ret a secţiei am selectat (mai — Fiind cuprinse în cercul imortalizat — acesta e terme iectul Programului-Directivă mocraţici socialii
corect spus, s-au evidenţiat dc nemembri de partid, parti nul adecvat stării celor 5 privind cercetarea şi dezvolta tere ; 19,45—20,00
singuri) un număr de 20 dc cipăm activ la viaţa econo autobuze aproape... moarte — rea în domeniul energici, că de pace şi lumii
tineri, bine pregătiţi profesio mică şl social-politică a sec pe peliculă cele doţiă imagini o preocupare de marc răs tcce.
întristătoare. Sus, lingă apa
nal, politic şi care au o con ţiei noastre, a întreprinderii. Şiretului, autobuzele 311ID pundere a termoenergeticieni-
duită etică ireproşabilă. Din Ni sc încredinţează diferiţe 3209 — de uh an de zile, 31 lor trebuie să fie rcalizaVca pe HS'^’wamtasfS!®!
acest nucleu de utccişti dor sarcini pe care' căutăm întot UD 2743 şi 31 UD 2999 — de cî- bază dc cărbune a unui pro IfllMEMi
nici dc a intra în rîndurilc deauna să le îndeplinim cit teva luni; jos, „ascunse“ in cent tot mai marc din ener Tk iBBnrrffnnrn
tre blocurile «Un O.N., 31 UD
detaşamentului de avangardă mai bine. Ne preocupă ridi 3127 şi 31HD 209 — stau a- gia electrică produsă. Pot să
DEVA : Mistui
al clasei muncitoare, organi carea nivelului nostru politi- bandonatc, într-o stare jalni spun că cnergeticicnii Mintiei corn unu (Patrii
zaţia dc partid îşi împrospă co-idcologic — şi sîntem aju că, de degradare progresivă. sînt de pe acum racordaţi la ţia este învinsă
Nici casate, nici radiate din
tează în permanenţă rîndurilc. taţi în mod constant în aceas circulaţie — dar bune dc... aceste cerinţe, ei depăşind sis HUNEDOARA :
De la începutul anului au fost tă direcţie dc către biroul or piese de schimb, de „com tematic sarcina de plan la a- rajulift .flacăra)
torul Harry- (Art
primiţi în partid 0 asemenea ganizaţiei de bază — pentru pletare“ pentru cine vrea şi cest indicator. sul' de Buftea <
chiar pentru chic nu vrea. AJe
tineri. Ne orientăm, dc ase ca în momentul primirii în cui sînt ? Nu sînt ale dv., to EUGEN ALB rul) ; PETROŞAi
menea, şi spre tovarăşii din rîndurilc partidului să fim varăşi de la S.G.C.L. Câlan ? şef echipă reparaţii te cucereşte Atl
nirca); Cuibul i!
cercurile de nemembri dc demne de această calitate. Foto: VIKGIL ONOIU Centrala termoelectrică riile f-II (7 N
partid. La noi acest cerc cu Tînăra Maria Gosma, de la Mintia Nea Mărin
(Republica) ; L
Vacanţă tragici
ral) ; Detectiv
Iar (Muncitoresc)
Intr-una dintre zilele trecute, a căror profesie dc credinţă demult, exploatarea staţiei cu ajutorul căreia să se eli concluzia că este necesar un şi piese de schimb. Toate ri Un om în loden
aflîndu-sc la întreprinderea este de ordin sufletesc. Trei aca numeroase probleme mine toate neajunsurile de alt sistem, Odată stabilită ces tea influenţează pozitiv resc); LONEA:
„Victoria“ Călan, reporterul oameni care s-au „bălul“ din punct de vedere ul con In comprcsoarc. Au urmat soluţia trebuia concepută şi întregul proces de producţie. ge înainte (Mine
a făcut „cunoştinţă“ cu un pentru o idee dificilă, pen sumului de energic şi lubri- zile şi nopţi de cercetări, executată o instalaţie specia — In privinţa economii Î’RILA: Lăsaţi fc
zboare (Muncitoi
dosar. Pc copertă era scris tru triumful ei. fianţi, ul asigurării constan studii, calcule... Primele lă. După alte cercetări şi lor, rezultatele de pînă acum NOASA : Clipa
caligrafic numărul şi denu Reportajul de faţă a izvo- te a necesarului de aer com proiecte păreau bune, dar căutări am realizat şi aceas au depăşit cele mai optimis I-II (Muncitorcsi
mirea unei inovaţii: „Insta nt, aşadar, nu clin dorinţa primat în secţiile uzinei, al erau prea costisitoare. Trc- tă instalaţie. Pe cit este de te aşteptări. înainte nu reu CÂNI: Să7 prinzi
N
zătoare
(7
laţie automată pentru men
şeam să ne încadrăm în BRAD: Intre ogli
ţinerea presiunii constante la consumul stabilit de energie■ (Steaua roşie);
comprcsoarc“. Mai jos, nu electrică, acum economisim Clipa, seriile 1-1
mele autorilor: inginerii A- Creaţia tehraîco-ştîmţifîcâ de masa în acţiune Ghinionistul (F
peste 100 000 kWh pe lună, GEOAGIU-BAl :
lexandru Slanciu, Lcontin deci aproximativ 1,5 milioa regăsită compai
Pctroicscu şi maistrul Simi ne pe an. Se recuperează (Casa de culţi
In dosar sînt redate suc Trei comunişti abordează peste 55 la sută din nici. (Popular); BRA!
an Şlcf. ŢEG : Napoli
tiv particular ;
cam
cint, în termeni dc speciali Dacă de înainte schimbam lună Viaţa merge bit
într-o
supape
100
tate, toate avantajele pc care (preţul unei supape este dc de cultură); SEMI
oglinzi paralele
le oferă aplicarea inovaţiei dc a face cunoscut un fapt pieselor dc schimb. Mai c- buia altceva, mai simplu, simplă pe alît este dc efi 370 lei), acum schimbăm ÎLIA: Urgia (Lui
Iu' staţia de comprcsoarc a deosebit dc muncă, ci ele a xis/a şi pericolul unor avarii mai eficient... Din nou cău cientă. doar patru, cinci bucăţi. Iar LIUC : Companit
întreprinderii. Intre acestea, evoca zilele şi nopţile dc datorită creşterii presiunii şi tări febrile, verificări si ia bidoane, de la 50 înlocuite clar de lună
GHELARI: Albln
sînt enumerate: economii căutări ale unor oameni, ale temperaturii, ca urmare a răşi verificări. • Pînă într-o Avantajele noii instalaţii, în medie lunar, în 8 luni nu ce (Muncitoresc)
substanţiale de energic elec unor „iscoditori“, cu suflet deselor dereglări a regula zi cînd... concepută şi realizată la am fost nevoiţi să înlocuim
trică, creşterea siguranţei în şi cuget dc permanenţi cău toarelor şi supapelor. „Victoria“ Călan, le-am de nici unul.
exploatare, economii de ule tători ai noului, ale unor co Dar să-i lăsăm pe autori sluşit nu numai din dosarul Vreme
...Trei oameni, trei comu
Aşa nu mai merge, a
iuri şi piese' de schimb. munişti, care au înţeles că zis. — într-o zi inginerul Ale să vorbească: inovaţiei, ci chiar acolo Ia nişti, căutători neobosiţi ai
Ne încurca un aspect,
—
locul de muncă, unde insta
Inlercsîndu-sc de respec menirea lor nu este numai xandru Slanciu, şeful atelie laţia respectivă funcţionează noului, beneficiari ai atmos Timpul probai
tiva inovaţie, reporterul aflu aceea de a-şi face zilnic, co rului. Trebuie să existe o so însăşi firma constructoare fără oprire, fără defecţiuni ferei de efervescenţă stimu 31 august : Vrcn
că ea S-a aplicat deja de la• rect, sarcinile, ci că pc lin luţie şi pentru coinpresoare- indica, în fişele tehnice, un şi, după cum vom vedea, cu latoare a Festivalului „Cin să, dar răcoroa
începutul anului, că de cu- gă acest lucru mai pot şi le acestea... mod de a scoate cilindrii rezultate excelente, încă din tarca României“, şi-au în şl dimineaţa. C
rînd a fost şi brevetată şi mai trebuia să facă cîtc compresorului din sarcină — luna ianuarie a acestui an. mănuncheat forţele creatoare, ziua şi scribi no£
mai află că rezultatele sînt, ceva. împreună cu Sitnion Şlcf, releva inginerul Stanciu. Or, Maistrul Simian Ştef ne-a tramformînd o idee — care mincaţa. Vint îi
între-adevur, dintre cele mai maistru la comprcsoarc, cu tocmai acest mod crea mari
Dar să derulăm pe scurt un alt inginer, Leonlin Pc demonstrat funcţionarea in multora li s-a părut ireali slab. Dimineaţa i
spectaculoase. Aşa a ajuns filmul faptelor. La LV. Că probleme în exploatarea zabilă — în realitate vie, Timpul prohab
■să cunoască trei oameni, trei troicscu, şeful atelierului stalaţiei şi ne-a prezentat
lan, există o staţie de corn- proiectări (autor a numeroa compresoarelor: se produ practic avantajele ci: este palpabilă, generatoare de şi 2 septembrie î
comunişti, a căror profesie, presoare, care produce ae ceau şocuri puternice la înlăturat definitiv pericolul considerabile avantaje de moaşă, cu cer va
înscrisă în acte — şi pe caro se invenţii, inovaţii şi raţio ordin tehnic, economic şi slab la moderat
o exercită bine în cadrul în rul comprimat necesar între nalizări de mare eficienţă) cuplă, la lagăre, se rupeau de explozie; se realizează uman. rul vestic şl n<
treprinderii din Călan — gului ‘proces dc producţie s-au lansat în activitatea de hulo ane, se făceau praf su importante economii dc e- La munte, vrer
I d i f e de natur din întreprindere. Pînă nu concepere a unei instalaţii papele. Am ajuns, deci, la nergie electrică, lubriţianţi MIRCEA LEPÄDATU să, cu cerul vai
este de natură tehnică, dar
J