Page 14 - Drumul_socialismului_1979_08

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. G7

în întreprinderi şi în^propriiie gospodării De ia 1 august s-a trecui ia éîapa

Cu totii să acţionăm ECONO 1VE S KEA a li~a a majorării retribuţiei
I
I
ferm pentru ENERGIEI Şl COMBUSTIBILILOR Gînduri izvorîte din

lei/kWh, iar după ce depă­ alta televizorul, o serie de
Vechile tarife generau risipa şeam un anumit barem se aparate de uz casnic pe ca­
plătea cu 0,30 lei/kWh, ceea mai întîlneşte şi prin unele conştiinţă muncitorească n,oo :
re nu le folosim în acelaşi
în ţara noastră, după cum — în vederea asigurării ce îndemna, pur şi simplu, timp. Risipă de energie se 11,20
se cunoaşte, din 1961 nu s-au creşterii retribuţiei reale, şi la risipă. Or, acum, aşa cum 12,55
schimbat’ preţurile la ener­ pentru a compensa o parte prevede Decretul, consumul birouri şi coridoare unde ilu­ 14,00 :
gie electrică, termică şi ga­ din majorările de preţuri şi raţional de energie este ta­ minatul’ nu este contorizat, Cajele laminorului de — Adică ? 10,10
ze '¡naturale. Dar în această tarife — mărirea fondului de xat cu 0,55 lei/kWh, deci arzînd fără rost lumina şi 800 se învîrteau cu viteză, — Iată, de pildă, Hune­
perioadă costurile medii de participare la beneficii sau doar cu 0,05 lei mai mult după terminarea programului îmbrăţişînd bucata de me­ doara noastră, ca şi toate 1C, 30 1
producţie a energiei electri­ de premiere anuală a între­ decît pînă acum, şi numai de lucru sau noaptea. tal incandescent şi după
ce, de ’ exemplu, au crescut gului personal muncitor cu o depăşirea nivelelor raţionale Eu m-am sfătuit cu orta­ localităţile ţării, se dezvol­
foarte mult, datorită, în pri­ sumă calculată lunar, dife­ vor fi plătite majorat. Este cii mei şi considerăm că ac­ fiecare îmbrăţişare lingoul tă într-un ritm foarte ra­
mul rînd, preşterii preţurilor renţiată în raport cu numă­ normal să fie aşa. Asta ne tualele reglementări privind se subţia mereu. Cei doi pid. Se construiesc noi
la materiile prime pe plan rul capiilor, precum şi ma­ îndeamnă să fim gospodari economisirea energiei elec­ laminorişti — Mihai Ca- blocuri, zestrea edilitară se 18,50
mondial şi sporirii substan­ jorarea pensiilor la anumite mai buni şi acasă, în fami­ trice sînt juste şi necesare, listru şi Balans Iosif — îmbogăţeşte,, viaţa cultura­ 19,00 1
ţiale a retribuţiilor oameni­ categorii de pensionari, re­ liile noastre, şi la locurile că ele ne stimulează în mun­ mînuiau manetele cu mare lă şi artistică e tot mai 19,15
lor muncii care o produc şi flectă încă o dată grija parti­ de muncă. Şi se poate. Une­ că şi în viaţa socială- atenţie, cu îndemînarea pe intensă. Toate acestea sînt 19,25
distribuie. Pe de altă parte dului pentru bunăstarea ma­ ori ard inutil becuri în ca­ care ţi-o dă doar pricepe­ create pentru oamenii
vechile baremuri_ la tarifele terială a oamenilor muncii, mere, în timp ce noi sîntem CONSTANTIN NECULA
consumului casnic, în care pentru nivelul de trai al la bucătărie, ori ne uităm la miner, şef de brigadă, rea profesională şi expe­ muncii, pentru creatorii
numai primii 30 kWh se plă­ poporului. De exemplu, eu televizor. Ori punem în pri­ rienţa. Am aşteptat pînă bunurilor materiale. De a- 19,55
teau cu 0,50 lei/kWh, iar res­ care am trei copii şi din cal­ ză într-o cameră radioul, în sectorul V, I.M. Petrila ce lingoul ce intra şi ieşea ceea, primul meu gînd es­ 20,25
tul consumului (indiferent cît culele făcute pot spune că din fălcile laminorului s-a te de recunoştinţă pentru
consumai) era de 0,30 lei/kWh prin mărirea fondului de Ce masuri întreprindeţi pentru îndepărtat pe pîrtia de politica înţeleaptă a parti­ 21,15
21,45 1
mu stimulau nicidecum eco­ participare la beneficii voi role şi în pauza ce s-a dului, pentru grija ce i se
nomisirea energiei electrice, primi, la nivelul unui an, ivit pînă la sosirea celui acordă omului muncitor al
ci, dimpotrivă, încurajau ri­ aproape 400 de lei în plus, reducerea consumului de carburanţi
sipa şi consumurile exagera­ sumă ce îmi va acoperi a- de-al doilea am purtat cu României. în acelaşi timp,
te de către unii cetăţeni. proape toate cheltuielile ge­ şi economisirea acestora? cei doi o scurtă discuţie. sînt ferm hotărît — şi ca
Recentele măsuri au meni­ nerate de noile preţuri şi ta­ — Minerii, siderurgiştii mine gîndesc toţi colegii de BUCURE
rea să stimuleze spiritul de rife. la energie. (Urmare din pag. 1) — Analizăm temeinic po­ şi constructorii de maşini muncă — să muncesc în dioprogran
economie al—populaţiei şi sibilitatea suspendării acelor — ne-a spus Balasz Iosif aşa fel îneît să-mi fac cu Kadiojuma
sînt în conformitate cu ce­ DUMITRU HlRÎCIU, tibil convenţional la un mi­ curse urbane de călători ce — intrăm, de la 1 august, în cea mai înaltă responsabi­ presei; 8,1
rinţele dezvoltării economico- maistru electrician lion de tone-kilometri, eco­ depăşesc 150 de kilometri etapa a doua a sporirii litate datoria. diilor; 9,00
6oeiale ale ţării noastre. nomiile realizate sînt de-a distanţă, mai ales pe acele retribuţiei. Constantin Dragomir es­ 9,05 Audie
Buletin de
Faptul că Decretul prevede Termocentrala Mintia dreptul spectaculoase. Aş artere de circulaţie unde — Ce semnificaţie are te de 16 ani prim-topitor vis ta lite
mal da un exemplu, în aten­ există paralelisme cu trenul. acest fapt ? la Oţelăria Siemens Mar­ Balade şi
Prevederi care ne îndeamnă ţia posesorilor de autoturis­ Excursii pentru oamenii 11.00 Bulet
me. „Dacia 1300“ consumă muncii la locuri de agre­ — El exprimă grija de­ tin nr. 2 şi e un om care Atlas culţi
teca
„U“
nu are timp de vorbă lun­
la chibzuinţă 1,8 kg combustibil conven­ ment, la. staţiuni balneocli­ osebită ce o acordă condu­ gă, deoarece pe platformă, mieră Rad
materice etc., sub distanţa
cerea partidului şi statului
ţional pe o persoană la 100
km. Un autobuz Diesel RD- de 200 km, vom efectua cu nostru,, personal secretarul în jurul vetrei unde se letin de şt
fol
moara
împreună cu ortacii mei sînt tot mai scumpe. Deci şi 111, cu 53 de locuri, consumă autobuze de mare capacitate, 12,45 Meda
din brigadă am studiat cu energia electrică a devenit la 100 km doar 0,7 kg com­ echipate cu motoare Diesel, general al partidului, to­ plămădesc oţeluri de cele 13.00 De la
atenţie Decretul Consiliului mai scumpă. Apoi, la noi în bustibil convenţional pe o la cererea O.J.T. varăşul Nicolae Ceauşescu, mai felurite calităţi, e ridian-club
de Stat privind stabilirea u- ţară, preţurile la energia e- O laţă de cei ce muncim în multă treabă de făcut. nai; 16,15 1
nor măsuri pentru gospodă­ lectrică au rămas neschim­ persoană. De aici rezultă cele trei importante sec­ — Am cîştigat bine şi muzical; 1
rirea judicioasă şi reducerea bate de mulţi ani, în timp ce limpede avantajele utilizării în vederea aplicării întoc­ toare ale economiei naţio­ pînă acum. In mai am lu­ 20.00 Romi
consumului de energie elec­ retribuţiile personalului mun­ în transportul la, şi de la mai a prevederilor Decretu­ nale, ca şi, pe un plan mai at 4 285 de lei, în iunie melodii ini
Azi, în Re
lui Consiliului de Stat in­
trică, energie termică şi gaze citor au crescut de mai mul­ locurile de muncă, a mij­ general, grija neîntreruptă cam tot atîta, fiindcă am denţe sont
naturale -şi ne-am dat seama te ori, iar al materiilor pri­ loacelor de transport în co­ tensificăm controalele pe avut realizări bune. jurnal; 23,1
că asemenea măsuri se im­ me — de asemenea, ta noi, mun în locul autoturismelor, trasee, la capete de linii etc., pentru creşterea în conti­ 24.00 Buleti
puneau. De ce spun asta ? în sistemul de plată al ener­ chiar şi a celor cu un con­ pentru depistarea oricăror nuare, paralel cu dezvolta­ — De la 1 august ce re­ 0,00 Nou s
In primul rînd pentru că giei electrice erau şi nişte sum specific sub 10-11 litri nereguli, conştienţi de răs­ rea economică a patriei, a tribuţie veţi avea ? turn.
vedem, auzim şi simţim chiar forme nestimulatorii pentru la 100 km. punderile ce ne revin pe li­ nivelului de viaţă al tu­ — O să mă apropii de TIMIŞ O A
criza energetică care se a- economisirea energiei, prin nia economisirii carburanţi­ turor oamenilor muncii 4 800, fiindcă sporul este litatca rad
gravează în toată lumea. Ma­ faptul că prima cantitate de — Dar în privinţa trans­ lor, prevenirii tuturor căilor din patria noastră. în jur de 500 de lei. Fap­ populara j
naţionalită)
teriile prime sînt în conti­ energie electrică consumată portului de călători ce se de risipă şi consumului ne- tul că noi, siderurgiştii re; 18,30 Ii
întreprinde ?
nuă scădere şi, ca urmare, trimestrial se plătea cu 0,50 economicos. Ne adresăm lui Mihai sîntem — ca şi minerii şi rele lui au
Calistru, cel de al doilea ra; 19,00—
om prezent în cabina de constructorii de maşini — sonor.
O sarcină prioritară comandă a laminorului de primii ce vom beneficia de
ne
majorarea
retribuţiei,
800 mm.
— Aţi făcut un calcul cu onorează, dar ne şi obligă
a lucrătorilor din zootehnie privire la retribuţia ce o la o muncă mai spornică
veţi primi începînd cu pentru a da ţării cît mai
DEVA ;
1 august ? mult. metal. In ce ne pri­ rlci mele
Recuperarea restanţelor la — Da. Voi cîştiga lunar veşte, noi, cei ce muncim toare — sc
siderurgic
Combinatul
la
cu circa 400 lei mai mult Hunedoara — conform HUNEDOA
belor — sc
decît- pînă acum. Colegul tradiţiei puternic încetăţe­ ra); Falan
producţia de lapte marfă meu vă vorbea de grija nită în unitatea noastră — X-II (Sider
nionistul (,
ce o acordă partidul creş­
terii standardului de viaţă ne vom îndeplini cu cinste sari (Cons
TROŞANI :
Se cunoaşte bine faptul depăşiri faţă de sarcinile al poporului nostru. Sînt sarcinile ce ne revin, ba compania .
că eficienţa activităţii în de livrare stabilite iniţial, întru totul de acord cu el le vom şi depăşi cu regu­ Sfirşitul îr
sectorul zootehnic esté ex­ precum şi faţă de angaja­ şi aş mai adăuga că aceas­ laritate, cum am făcut-o şi Taiga (7 I
4-lea stol
primată sintetic prin pro­ mentele asumate în între­ tă grijă se manifestă şi în pînă acum. PENI: Dan
ducţia de lapte-marfă rea­ cerea socialistă. Fiecare din ce priveşte retribuţia, dar Anchetă realizată de riile I-II (C
raţia tăceri
lizată de fiecare fermă. Fi­ unităţile amintite au predat şi în alte domenii. TRAIAN BONDOU VULCAN:
resc este deci ca, pînă a- în plus la fondul de stat inte (Munci
cum, ţinînd seama că au cantităţi' de lapte cuprinse Ciocolată c
trecut şapte luni din acest între 8 000—20 000 1 lapte ,Săptămîna educaţiei socialiste, cuiturii rul); ANUS
cerşetor (M
an, fiecare fermă şi unita­ (raportate la sarcinile de CÂNI : Ve
te agricolă producătoare să livrare la zi). Este. de re­ şi sportului în Valea Jiului" Noiembrie)
îndeplinească prevederile a- marcat îndeosebi saltul fă­ cui cu o
(Steaua ro:
nului 1979 la indicatorul a- cut de ferma C.A.P. Dîncu în întîmpinarea „Zilei mi­ mice, sociale şi cultural- ZA: Zbor r
mintit în proporţie de cel Mare care, comparativ cu nerului", în perioada 1—5 sportive şi antrenează o ORAŞTIE 1
puţin 58 la sută. Cum se aceeaşi perioadă a anului august, în Valea Jiului se masă largă de oameni ai (Patria); S
(Flacăra);
prezintă însă în realitate trecut, a livrat o cantitate desfăşoară „Săptămîna edu­ muncii din toate sectoarele Jezebel (
situaţia în cooperativele a- de lapte de trei ori. mai caţiei socialiste, culturii şi de activitate. „Săptămîna ră); HAŢE
gricoie din raza Consiliului mare. sportului", organizată de educaţiei socialiste, culturii Maohena -
(Popular);
unic agroindustrial Orăş- Departe de aşteptări se Consiliul municipal de cul­ şi sportului în Valea Jiului" dorii; C.
tie ? află însă realizările coope­ tură şi educaţie socialistă se va încheia mîine cu Fes- particular
Medicul veterinar al con­ rativei agricole din Spini, Petroşani/Integrată în eta­ . tivalul cultural-artistic şi ră); SIME
siliului, Florin Neaga, ne-a unitate care nu a îndepli­ pa a II-a a Festivalului na­ sportiv „Serbările Paringu- a 7-a su
(Mureşul);
relatat că în timp ce unele nit nici 30 la sută din sar­ ţional „Cîntarea României", lui", ce va fi organizat la malul lac
ferme au acumulat un sub­ cinile de plan aferente pe­ Şoferul Constantin Duduială, de la autobaza din Haţeg, acţiunea înscrie în progra­ TELIUC : i
stanţial avans în privinţa rioadei. Ce să mai vorbim sc numără printre fruntaşii in muncă ai unităţii. mul său o multitudine de Cabana Rusu — acţiune a- — seriile
GHELARI:
onorării contractelor, exis­ în asemenea condiţii de Foto : VIRGIL ONOIU manifestări politice, econo- flată la a doua ediţie. vinsă (Mui:
tă şi cooperative agricole modul cum sînt înfăptuite
unde livrarea cantităţilor obiectivele care revin uni­
de lapte destinate fondului tăţii în acest an din pro­
de stat este mult rămasă gramul judeţean de dezvol­ Lupeni ’29-0 viguroasă afirmare a combativităţii j
în urmă, recuperarea res­ tare a zootehniei ? Orice
Rezultate
tanţelor obligînd la serioa­ „motive" ar fi invocate de august 1979
se măsuri în scopul îmbu­ conducerea C.A.P., acestea revoluţionare a clasei muncitoare (IV) ! Extr. I :
nătăţirii condiţiilor de fura­ nu au nici un suport te­ 90, 49, 19,
Extr. a
jare şi îngrijire a animale­ meinic dacă avem în vede­ 1 (Urmare din pag. I) ghe, Pius Iosif, Cătănaş Vasile, Fekete Mihaly, Kar- 82, 09, 67. I
De asemenea, au
lor pentru creşterea pro­ re, că, pînă acum, produc­ Augustin. pinecz Gheorghe, Luka Io­ luate măsuri pentru fost Fond de
ducţiei pe cap de vacă. ţia de lapte marfă pe cap | Gavrilă. Chvalee Petru, Răniţi şi trataţi în am­ sif, Chereja Nicolae, Chi- mormîntarea grabnică în- Iei.
a
Interlocutorul aprecia ac­ de vacă se situează undeva I, Groza Ioan, Fiilop Mihai, bulanţă : Ciocan Pamfil, rilă Simion, Marczinek Şte­ celor ucişi. La 7 august
tivitatea rodnică şi bine or­ sub 300 1 (!). ' 1 Pataki Francisc, Tătar Şte- Petruţi Nicolae, Crişan Ni­ fan, Sporea Andrei şi Rad s-au desfăşurat funeraliile
ganizată care se desfăşoară Cu mult sub posibilităţi J fan, Vi tos Gavrilă, Hege- colae, Tuza Aron, Anghel Nicolae a lui Ion". într-un mod sumar, în ju­
la ferma de vaci cu lapte se găsesc şi rezultatele fer­ ţ diis Ştefan, Fruia Petru, Petru, Man Dumitru, Sa- Dar reprimarea nu s-a rul fiecărui sicriu încadrat
bău Ivan, Duca Pavel, Tuj
a complexului intercoopera- mei C.A.P. Pricaz, care nu t Gaâl Ieremie, Toma Maxim, Ion, Curtean Nicolae, Bu- terminat odată cu ma­ de armată nu aveau acces Timpul
sacrul. Chiar în aceeaşi zi
tist, aceasta avînd livraţi şi-a onorat nici 30 la sută i Szigeti Dominic, Sandor decît rudele apropiatei 4 august :
peste 6 000 hl lapte din din prevederile contractu­ t Anton, Negrean Alexandra, Procesul celor arestaţi a Vremea
Vasile,
Danciu
Kolcsar
10 500 cît prevede planul pe lui anual, înregistrînd o ) Ştefan, Vulpe Ion, Groza [Plívf? Conducătorul poporului în făurirea pÆvn, durat doi ani. Din cei 76 moaşă şi d
roasă cu i
întregul ari. Producţia me­ restanţă de peste 50 000 1 l Longin, Duca Sigismund, de grevişti arestaţi, 44 au va sufla s:
die de lapte marfă realiza­ lapte marfă faţă de planul ) Moise Aron- fost condamnaţi la închi­ Temperai
tă pe cap de vacă depă­ la zi. Rămîneri în urmă au, \ Grav răniţi în spital: soare pe termene pînă la să noapte:
de grade
şeşte 9 1 pe zi. Datorită de asemenea, Dîncu Mic, t Gyurka Aurel, Rus Florian, der Ioachim, Garcu Ion, trei ani. Printre avocaţii şi 34 grade
a început o amplă urmări­
preocupării permanente a Orăştioara de Jos şi altele. * Dozsa Gheorghe, Hărăstă- Duca Vaşile, Cutea Ladis- re a greviştilor. Cei care apărării s-a remarcat şi a- sudul Ban;
conducerilor fermelor şi Fireşte, sarcina de căpete­ ţ şan I.uliu, Ghiţan Gbeor- lau, Hosu Vasile, Sîrb A- nu au reuşit să se ascun­ Pentru 5
Vremea
cooperativelor agricole — nie a conducerilor acestor / ghe, Vermeser Coloman, ron, Koloszi Stanislav, Za- dă pe la rude, în localită­ vocatul comunist Lucreţiu moaşă şi c
Pătrăşcanu.
.pentru a îndeplini ritmic unităţi, a şefilor de ferme J Fizeşan Gheorghe, Iosif horesek Ştefan, Ludovic ţile învecinate sau prin variabil, rr
planul în sectorul zootehnic şi tuturor lucrătorilor din ^ Negrean, Oprişa Nicolae, Gergely, Munteanu Ion păduri, au fost prinşi şi şitul interv
Biro
vor cădea
şi a valorifica deplin poten­ sectorul zootehnic o repre­ i Gudâsz Andrei. Stoica Ion, Hamgi, Ştefan, Francisc, anchetaţi de jandarmi • şi (Citatele sînt extrase din
1 Fărcău Ion, Bauer Iacob,
Kerekeş
Liszka
ţialul productiv al animale­ zintă concentrarea efortu­ l Boni Andrei, Burgi Petru, Laurenţiu, Huszti Ştefan, poliţie. Zona a fost pusă „Documente hunedorene din La munt
sub stare de asediu. Au
lor — la C.A.P. Mărtineşti, rilor pentru recuperarea / Albert Nicolae, Csiki Ioan, Banciu Vasile, Baunszki fost aduse în timpul zilei istoria mişcării revoluţiona­ Vreme c
re 1920—1944“ de Ion Pră-
Jeledinţi şi Dîncu Mare grabnică a restanţelor. ţ Jurca Petru, Adam Gheor- Ion, Pavel Iacob, Tămaş naş noi trupe. umpui '.uci re 1920—1944“ de Ion Fră- i mai mult :
ţilă şi Nicolae Wardegger). 1
jş-au înregistrat însemnate N. TÎRCOE