Page 18 - Drumul_socialismului_1979_08
P. 18
'■iS,. Z r.aUMUL SOCIALISMULUI NB. Gl
în întreprinderi şi în propriile gospodării De la t august s-a trecut la etapa
Cu toţii să acţionăm ECONOMISIREA a ll-a a majorării retribuţiei 6,30Muză
8,<5 Dc p
ferm pentru ENERGIEI Şl COMBUSTIBILILOR Muri izvorîte din 8,10 doetu
2
o fio
lei/kWh, iar după ce depă alta televizorul, o serie de 10,OS Roma
Vechile tarife generau risipa şeam un anumit barem se aparate de uz casnic pe ca ditrh.
dulăi
plătea cu 0,30 lei/kWh, ceea mai întîlneşte şi prin unele conştiinţă muncitorească 11,00ivlatln
re nu le folosim în acelaşi
.In ţara noastră, după cum — în vederea asigurării ce îndemna, pur şi simplu, timp. Risipă de energie se 11,20 Film
ta“ (
se cunoaşte, din 1961 nu s-au, creşterii retribuţiei reale, şi la risipă. Or, acum, aşa cum 12,85Conci
schimbat preţurile la ener pentru a compensa o parte prevede Decretul, consumul birouri şi coridoare unde ilu 14.00 De 1:
gie electrică, termică şi ga din majorările de preţuri şi raţional de energie . este ta minatul’ nu este contorizaţ, Cajeie laminorului de — Adică ? 16,10 Un I
ze naturale. Dar în aceasta tarife — mărirea fondului de xat cu 0,55 lei/kWh, deci arzînd fără rost lumina şi 800 se învîrteau cu viteză, — Iată, de pildă, Hune proap
perioadă costurile medii de participare la beneficii sau doar cu 0,05 lei rnai mult după terminarea programului îmbrăţişînd bucata de me doara noastră, ca şi toate 16,30 Aiţeni
producţie a energiei electri de premiere anuală a între decît pînă acum, şi numai de lucru sau noaptea. tal incandescent şi după că
ce, de exemplu, au crescut gului personal muncitor cu o depăşirea nivelelor raţionale Eu m-am sfătuit cu orta localităţile ţării, se dezvol 17.00Stadi.
17.50 Clnbt
foarte mult, datorită, în, pri sumă calculată lunar, dife vor ii plătite majorat. Este cii mei şi considerăm că ac fiecare îmbrăţişare lingoul tă într-un ritm foarte ra 18,33Săptă
mul rind, preşterii preţurilor renţiată în raport cu numă normal să fie aşa. Asia ne tualele reglemenţări privind se subţia mereu. Cei doi pid. Se construiesc noi ternă
la materiile prime pe plan rul capiilor, precum şi ma îndeamnă să fim gospodari economisirea energiei elec laminorişli — Mihai Ca- blocuri, zestrea edilitară se 18.50 1001 i
mondial şi sporirii substan jorarea pensiilor la anumite mai buni şi acasă, în fami trice sînt juste şi necesare, listru şi Balazs Iosif — îmbogăţeşte, viaţa cultura 18.00 Teleji
ţiale a retribuţiilor oameni categorii de pensionari, re liile noastre, şi la locurile că ele ne stimulează în mun mînuiau manetele cu mare lă şi artistică e tot mai 19,15 r.a o:
sonor
lor muncii care o produc şi flectă încă o dată grija parti de muncă. Şi se poate. Une că şi în viaţa socială. atenţie, cu îndemînarea pe intensă. Toate acestea sînt 19,23Calea
distribuie. Pe de altă parte dului pentru bunăstarea ma ori ard inutil becuri în ca care ţi-o dă doar pricepe create pentru oamenii spcck
vechile baremuri_ la tarifele terială a oamenilor muncii, mere, în timp ce noi sîntem CONSTANTIN NECULA „Dnu
consumului casnic, in care pentru nivelul de trai al la bucătărie, ori ne uităm la miner, şef ile brigadă, rea profesională şi expe muncii, pentru creatorii Fplso
numai primii 30 kWh se plă poporului. De exemplu, eu televizor. Ori punem în pri rienţa. Am aşteptat pînă bunurilor materiale. De a- 19,55 Telee
teau cu 0,50 lei/kWh, iar res care am trei copii şi din cal ză într-o cameră radioul, în sectorul V, I.M. Pclrila ce lingoul ce intra şi ieşea ceea, primul meu gînd es 20,23Film
tul consumului (indiferent cit culele făcute pot spune că din fălcile laminorului s-a te de recunoştinţă pentru ciin°.
consumai) era de 0,30 lei/kWh prin mărirea fondului de Ce măsuri întreprindeţi pentru îndepărtat pe pîrtia de politica înţeleaptă a parti 21,13Intîln
21,43 Teleji
■nu 'stimulau nicidecum eco participare la beneficii voi role şi în pauza ce s-a dului, pentru grija ce i se
nomisirea energiei electrice, primi, la nivelul unui an, ivit pînă la sosirea celui acordă omului muncitor al
ci,. dimpotrivă, încurajau ri aproape 400 de lei în plus, reducerea consumului de carburanţi
sipa Si consumurile exagera sumă ce îmi va acoperi a- de-al doilea am purtat cu României. în acelaşi timp,
1
te de către unii cetăţeni. proape toate cheltuielile ge şi economisirea acestora? cei doi o scurtă discuţie. sînt ferm hotărît — şi ca
Recentele măsuri au meni nerate de noile preţuri şi ta — Minerii, siderurgiştii mine gîndesc toţi colegii de BUCURE
rea să stimuleze spiritul de rife la energie. (Urmare din pag. I) — Analizăm temeinic po şi constructorii de maşini muncă — să muncesc in dioprogran
economie al populaţiei şi sibilitatea suspendării acelor — ne-a spus Balasz Iosif aşa fel îneît să-mi fac cu Radiojurn;
sfiit în conformitate cu ce DUMITRU HÎRÎCIU, tibil convenţional la un mi curse urbane de călători ce — intrăm, de la 1 august, în cea mai înaltă responsabi- presei; 8,1
1
rinţele dezvoltării economieo- maistru electrician lion de tone-kilometri, eco depăşesc 150 de kilometri etapa- a doua a sporirii litate datoria. diilor; 9,00
9,0.5 Audie
soeiale ale ţării noastre. nomiile realizate sînt de-a distanţă, mai ales pe acele retribuţiei. Constantin Dragonul’ es Buletin d(
Faptul că Decretul prevede Termocentrala Mintia dreptul spectaculoase. Aş artere de circulaţie unde — Ce semnificaţie are te de 16 ani prim-topittrrt vista litt
mai da un exemplu, în aten există paralelisme cu trenul. acest fapt ? la Oţelăria Siemens Mari* Balade şi
Prevederi care ne îndeamnă ţia posesorilor de autoturis Excursii pentru oamenii 11.00 Bulei
me. „Dacia 1300" consumă muncii la locuri de agre — Ei exprimă grija de tin nr. 2 şi e un om care Atlas cult:
nu are timp de vorbă lun
Sa chibzuinţă 1,8 kg combustibil conven ment, la staţiuni balneocli osebită ce o acordă condu gă, deoarece pe platformă, teca „U‘
micrâ Rat
materice etc., sub distanţa
cerea partidului şi statului
ţional pe o persoană la 100
km. Un autobuz Diesel RD- de 200 km, vom efectua cu nostru, personal secretarul în jurul vetrei unde se lctin de şl
moara
fo;
împreună cu ortacii mei sînt tot mai scumpe. Deci şi 111, cu 53 de locuri, consumă autobuze de mare capacitate, 12,43 Mcda
din brigadă am studiat cu enetgia electrică a devenit la 100 km doar 0,7 kg com echipate cu motoare Diesel, general al partidului, to plămădesc oţeluri de cele 13.00 Dc ia
atenţie Decretul Consiliului mai scumpă. Apoi, la noi în bustibil convenţional pe o la cererea O.J.T. varăşul Nicolae Ceauşescu, mai felurite calităţi, e ridian-club
de Stat privind stabilirea u- ţară, preţurile la energia e- faţă de cei ce muncim în multă treabă de făcut. nai; 16,13
nor .măsuri pentru gospodă lectrică au rămas neschim persoană. De erei rezultă O cele trei importante sec — Am cîştigat bine şi muzica.!; ]
rirea judicioasă şi reducerea bate de mulţi ani, în timp ce limpede avantajele utilizării In vederea aplicării întoc toare ale economiei naţio pînă acum. In mal am lu 20.00 Rom;
consumului de energie elec retribuţiile personalului mun în transportul la, şi de la mai a prevederilor Decretu nale, ca şi, pe un plan mai at 4 285 de lei, în iunie melodii in.
Azi, In Rf
trică, energie termica si gaze citor au crescut de mai mul locurile de muncă, a mij lui Consiliului de Stat in general, grija neîntreruptă cam tot atîta, fiindcă am dcăiţe soni
naturale şi ne-am dat seama te ori, iar al materiilor pri loacelor de transport în co tensificăm controalele pe pentru creşterea în conti avut realizări bune. jurnal; 23,
că asemenea măsuri se im me — de asemenea. La noi, mun în locul autoturismelor, trasee, la capete de linii etc., 24.00 Bulet
puneau. De ce spun asta ? în sistemul de plată al ener chiar şi a celor cu un con pentru depistarea oricăror nuare, paralel cu dezvolta — De la 1 august ce re 6.00 Non s
In primul rind pentru că giei electrice erau şi nişte sum specific sub 10-11 litri nereguli, conştienţi de răs rea economică a patriei, a tribuţie veţi avea ? turn.
vedem, auzim şi simţim chiar forme nestimulatorii pentru la 100 km. punderile ce ne revin pe li nivelului dc viaţă al tu — O să mă apropi! de TIMIŞOA
criza energetică care se a- economisirea energiei, prin nia economisirii carburanţi turor oamenilor muncii 4 800, fiindcă sporul esto lltatca rac
populară :
gravează în toată lumea. Ma faptul că prima cantitate de — Dar în privinţa trans lor, prevenirii tuturor căilor din patria noastră. în jur de 500 de lei. fap naţionalltâ
teriile prime sînt în conti energie electrică consumată portului de călători ce se de risipă şi consumului ne- tul că noi, siderurgiştii re; 18,30 I:
nuă scădere şi, ca urmare, trimestrial se plătea cu 0,50 întreprinde ? economicos. Ne adresăm lui Mihai rele lut au
Calislru, cel de al doilea sîntem — ca şi minerii şi ra; 19,00-
constructorii de maşini —
om prezent în cabina de primii ce vom beneficia de sonor.
O sarcină prioritară comandă a laminorului de’ majorarea retribuţiei, ne
800 mm.
— Aţi făcut un calcul cu onorează, dar ne şi obligă io
a lucrătorilor din zootehnie privire la retribuţia ce o la o muncă mai spornică IBBtewdNE
veţi primi începînd cu pentru a da ţării cît mai DEVA :
1 august ? mult metal. In ce ne pri rici mele
Recuperarea restanţelor la cu circa 400 lei mai mult veşte, noi, cei ce muncim toarc —- si
— Da. Voi cîştiga lunar
siderurgic
Combinatul
la
HUNEDOA
decît pînă acum. Colegul Hunedoara — conform belor — si
ra); FalaT
tradiţiei puternic încetăţe
producţia de lapte marfă meu vă vorbea de grija nită în unitatea noastră — r-n (Sulei
monistul (
ce o acordă partidul creş
terii standardului de viaţă ne vom îndeplini cu cinste sari (Cons
TROŞANI
sarcinile ce ne revin, ba
Se cunoaşte bine - faptul depăşiri faţă de sarcinile al poporului nostru. Sînt le vom şi depăşi cu regu-' compania
că eficienţa activităţii îl de livrare stabilite iniţial, întru totul de acord cu el laritate, cum am făcut-o şi Sfirşitul £j
Taiga (7
sectorul zootehnic este ex precum şi faţă de angaja şi aş mai adăuga că aceas pînă acum. 4-lea stol
primată sintetic prin pro mentele asumate în între tă grijă se manifestă şi în PENI: Dan
ducţia de iapte-marfă rea cerea socialistă. Fiecare din ce priveşte retribuţia, dar Anchetă realizată de riile I-H (<
raţia tâcer
lizată de fiecare fermă. Fi unităţile amintite au predat şi în alte domenii. TRAIAN BONDOIt VULCAN:
resc este deci ca, pînă a- în plus la fondul de stat inte (Mujic
cum, ţinînd seama că au cantităţi de lapte cuprinse Ciocolata
rul); AND*
trecut şapte luni din acest între 8 000—20 000 1 lapte f Săptămîna educaţiei socialiste, culturi, cerşetor (M
an, fiecare fermă şi unita (raportate la sarcinile de CÂNI : Vi
te agricolă producătoare să livrare la zi). Este de re şi sportului în Valea Jiului" Noiembrie)
cui eu c
îndeplinească prevederile a- marcat îndeosebi saltul fă (Steaua ro
nului 1979 la indicatorul a- cut de ferma C.A.P. Dîncu în înlîmpinarea „Zilei mi mice, sociale şi cultural- ZA: Zbor i
mintit în proporţie de cel Mare care, comparativ cu nerului“, în perioada 1—5 sportive şi antrenează o OR A ŞT LE
puţin 58 la sută. Cum se aceeaşi perioadă a anului august, în Valea Jiului se masă largă de oameni ai (Patria); S
(FUcara);
prezintă însă în realitate trecut, a livrat o cantitate desfăşoară „Săptămîna edu muncii din toate sectoarele Jezebel <
situaţia în cooperativele a- de lapte de trei ori mai caţiei socialiste, culturii şi de activitate. „Săptămîna ră); HAŢI
gricole' din raza Consiliului mare. sportului“, organizată de educaţiei socialiste, culturii Machena •
(Popular);
unic agroindustrial Orăş- Departe de aşteptări se Consiliul municipal de cul şi sportului în Valea Jiului“ dorii; C.
tie ? află însă realizările coope tură şi educaţie socialistă se va încheia mîine cu Fes particular
Medicul veterinar al con rativei agricole din Spini, Petroşani. Integrată în eta tivalul cultural-artistic şi râ); SIME
a
si
7-a
siliului, Florin Neaga, ne-a unitate care nu a îndepli pa a II-a a Festivalului na sportiv „Serbările Parîngu- (Mureşul);
relatat că în timp ce unele nit nici 30 la sută din sar ţional „Cîntarea României“, lui“, ce va fi organizat la malul lat
ferme au acumulat un sub cinile de plan aferente pe Şoferul Constantin Duduială, <le Ia autobaza din Haţeg, acţiunea înscrie în progra Cabana Rusu — acţiune a- TELIUC : ^
seriile
—
stanţial avans în privinţa rioadei. Ce să mai vorbim sc mimării printre fruntaşii în muncă ai unităţii. mul său o multitudine de GHELARI :
onorării contractelor, exis în asemenea condiţii de Foto : VIUGIL ONOIU manifestări politice, econo- flată la a doua ediţie. vinsă (Mui
tă şi cooperative agricole modul cum sint înfăptuite
unde livrarea cantităţilor obiectivele care revin uni - — — _ _ _ — — — — — ,
de lapte destinate fondului tăţii în acest an din pro Lupani’29-o viguroasă afirmare a combativităţii j .li O
de stat este mult rămasă gramul judeţean de dezvol
în urmă, recuperarea res tare a zootehniei ? Orice
Rezultate
tanţelor obiigînd la serioa „motive“ ar fi invocate de august 1979
se măsuri în scopul îmbu conducerea C.A.P., acestea revoluţionare a clasei muncitoare (IV) ! Exkr. I :
nătăţirii condiţiilor do fura nu au nici un suport te 00. 49, 19,
Extr. a
jare şi îngrijire a animale meinic dacă avem în vede (Urmare din pag. 1) ghe, Pius Iosif, Cătănaş Vasile, Fekete Mihaly, Ivar- 32, 69, 07, :
De asemenea, au fost
lor pentru creşterea pro re că, pînă acum, produc Augustin. pinecz Gheorghe, Luka Io luate măsuri pentru în- Fond de
ducţiei pe cap de vacă. ţia de lapte marfă pe cap Gavrilă, Chvalec Petru, Răniţi şi trataţi în am sif, Chereja Nicolae, Chi- mormîntarea grabnică a lei.
Interlocutorul aprecia ac de vacă se situează undeva Groza Ioan, Fülöp Mihai, bulanţă: . Ciocan Pamfil, rilă Simion, Marczinelt şte celor ucişi. La 7 august
tivitatea rodnică şi bine or sub 300 1 (!). Pataki Francisc, Tătar Şte Petruţi Nicolae, Crişan Ni fan, Sporea Andrei şi Rad s-au desfăşurat funeraliile
ganizată care se desfăşoară Cu mult sub posibilităţi fan, Vitoş Gavrilă, Hege colae, Tuza Aron, Angliei Nicolae a lui Ion“. într-un mod sumar, în ju-:
la ferma de vaci cu lapte se găsesc şi rezultatele fer düs ştefan, Fruia Petru, Petru, Man Dumitru, Sa Dar reprimarea nu s-a rul fiecărui sicriu încadrat i i
r
bău Ivan, Duca Pavel, Tuj
a complexului intercoopera- mei C.A.P. Pricaz, care nu Gaăl Ieremie, Toma Maxim, Ion, Curtean Nicolae, Bu- terminat odată cu ma-, de armată nu aveau acces Timpul
sacrul. Chiar în aceeaşi zi
tist, aceasta avînd livraţi şi-a onorat nici 30 la sută 'Szigeti Dominic, Sandor decît rudele apropiate. Í! ■4 august :
peste 0 000 hl lapte din din prevederile contractu Anton, Negrean Alexandru, Procesul celor arestaţi a Vremea
Vasile,
Kolcsar
Danciu
10 500 cît prevede planul pe lui anual, înregistrînd o Ştefan, Vulpe Ion, Groza Conducătorul poporului în faurírea & durat doi ani. Din cei 76 moaşă şi d
roasă cu >
întregul an. Producţia me restanţă de peste 50 000 1 Longin, Duca Sigismund, de grevişti arestaţi, 44 au va sufla s;
die de lapte marfă realiza lapte marfă faţă de planul Moise Aron. MANIEI SOCIALISTE SI COMUNISTE Temperai
fost condamnaţi la închi
tă pe cap de vacă depă !a zi. Rămîneri în urmă au, Grav răniţi ■ în spital: soare pe termene pînă la să noapte;
de grade
şeşte 9 1 pe zi. Datorită de asemenea, Dîncu Mic, Gyurita Aurel, Rus Florian, der Ioachim, Garcu Ion, a început o amplă urmări trei ani. Printre avocaţii şi 34 grade
preocupării permanente a Orăştioara de Jos şi altele. Dozsa Gheorghe, Hărăstă- Duca Vasile, Cutea Ladis- re a greviştilor. Cei care apărării s-a remarcat şi a- sudul Ban;
conducerilor fermelor şi Fireşte, sarcina de căpete şan Iuliu, Ghiţan Gheor Jau, Hosu Vasile, Sîrb A- nu au reuşit să se ascun Pentru B
Vremea -
cooperativelor agricole — nie a conducerilor acestor ghe, Vermeser Coloman, ron, Koloszi Stanislav, Za- dă pe la rude, în localită vocatul comunist Lucreţiu moaşă şl t
Pătrăşcanu.
pentru a îndeplini ritmic unităţi, a şefilor de ferme Fizeşan Gheorghe, Iosif horesek Ştefan, Ludovic ţile învecinate sau prin variabil, tr.
planul în sectorul zootehnic şi tuturor lucrătorilor din Negrean, Oprişa Nicolae, Gergely, Munteanu Ion păduri, au fost prinşi şi şltul tnterv
vor cădea
şi a valorifica deplin poten sectorul zootehnic o repre Gudâsz Andrei, Stoica Ion, Hamgi, Biro Francisc, anchetaţi de jandarmi şi (Citatele sînt extrase din
Fărcău Ion, Bauer Iacob,
ţialul productiv al animale zintă concentrarea efortu Boni Andrei, Burgi Petru, Liszka Ştefan, Kerekeş poliţie. Zona a fost pusă „Documente hunedorene din Ba munt
Lfltlrenţiu, Huszti Ştefan,
lor — la C.A.P. Mărtineşti, rilor pentru recuperarea j »nucii rticoiae, iiKLu, oanciu vasne, naunszKi sub stare de. asediu. Au Istoria mişcării revoluţiona Vreme c
Banciu Vasile, Baunszki
Albert Nicolae, Csiki Ioan,
fost aduse în timpul zilei
Jeledjnţi şi Dîncu Mare grabnică a restanţelor. J Jurca Petru, Adam GheOr- Ion,. Pavel Iacob, Tărhaş noi trupe, re 1820—1944“ de Ion Fră- maL mult r
ţilă şi Nicolae- Wardegger).
«t-au înregistrat însemnate N. TlRCOB