Page 2 - Drumul_socialismului_1979_08
P. 2
DRUMUL SOCIALISMULUI NU.
Pag. 2
Documentele Congresului al Xll-lea în dezbaterea comuniştilor, a tuturor oamenilor muncii
Stă In puterea şi capacitatea
Amplu program de dezvoltare economîco-socîală colectivului de a se inscrie pe
coordonatele ritmicităţii producţiei 16.00 Tei
si de sistematizare a localităţilor 16,03 Tia
gus
(Urmare din pag. 1) primat hotărîrea lor, a în 16,23 Cor
16,43 Eiv
tregului colectiv de a face L’A
toric, a unor lipsuri în a-
Simeria — oraşul cefe 3 km ; s-au asfaltat 15 000 mai mare măsură a in furi cu o suprafaţă co provizionare, precum şi ne- tot ce le stă în putinţă pen 17.00 Tra
17,10 Cor
tru eliminarea neajunsuri
riştilor — a cunoscut în mp străzi şi 5 000 mp tro dustriei mici şi artizana mercială utilă de 2 000 livrării unor maşini şi uti lor şi îndeplinirea planului frai
anii socialismului victorios tuare ; au fost amenajate tului, dezvoltarea puterni mp, magazine mixte £n laje de către unii furnizori la toţi indicatorii de pro 17,30 Moi
18.00 spo
o impetuoasă dezvoltare zone de agrement ş.a. că a tuturor sectoarelor patru sate aparţinătoare r— I.U.M. Petroşani şi ducţie şi eficienţă. Aşa, de 18,20 Fes
şi înflorire economică, so Corespunzător noii eta de producţie din agricul oraşului cu o suprafaţă „Unio“ Satu Mare, neasigu- exemplu, exprimînd un »Cli
18.50
1001
cială, culturală şi ediliţar- pe, — se arată în cuvîn- tură, lărgirea şi diversifi comercială de 1 300 mp, rării în unele sectoare a li optimism robust, bazat pe 15.00 Teii
gospodărească, în. ridica tarea secretarului gene carea prestărilor de ser extinderea centralei tele niei de front, unor abateri forţa şi capacitatea forma 19,15 Dia
rea gradului de cultură şi ral al partidului, tovară vicii, turismului, activită fonice cu încă 1 000 de li de la tehnologiile de lucru, ţiei sale, şeful de brigadă 19;3Ü Pro
"civilizaţie al maselor. E- şul Nicolae Ceauşescu la ţilor social-culturale“. nii, o centrală termică de lipsurilor nemotivatc, fluc 19.50 clor Tel«
dificatoare sînt în această plenara comună a C.C. al Oraşului Simeria îi vor zonă, un club muncito tuaţiei mare de personal Constantin Popa s-a anga „Do
privinţă şi realizările din P.C.R. şi Consiliului Su fi alocate in cincinalul resc ş.a. etc. Au fost criticaţi şefii jat să recupereze minusul
actualul cincinal. Astfel, prem al Dezvoltării Eco 1931—1986 importante fon Pentru înfăptuirea pre sectoarelor III, IV, V, VII, înregistrat şi să dea peste nea
stuc
din cele peste 1 000 de a- nomice şi Sociale a Româ duri şi va cunoaşte o şi vederilor planului de dez VIII, IX şi XII, adjuncţii plan 500 tone do cărbune, 21,05 Soli
partamente prevăzute a niei — este necesar să Se mai puternică dezvoltare voltare economico-socială lor şi alte cadre tehnice, iar Ion Bud a exprimat ho muy
se construi, se vor realiza realizeze o mai bună e- economică-socială şi edi- în profil teritorial a ora precum şi brigăzile de mi tărîrea brigăzii sale ca în 21,35 Tek
pînă la sfîrşitul acestui chilibrare a dezvoltării litar-gospodărească. Aşa şului, a obiectivelor amin neri care nu şi-au realizat afară de cele 1 200 tone de
an 600 de apartamente ; fiecărui judeţ, pornin- cum prevede planul vii tite, întreaga populaţie, sarcinile de plan proprii. cărbune date peste plan
s-au dat în folosinţă 2 du-se de la producţia pe torului cincinal se vor în frunte cu comuniştii, Toţi participanţii la dez pînă acum, să mai dea
cămine pentru nefamilişti, locuitor. Tocmai în acest construi noi unităţi de va munci cu sîrguinţă şi bateri, între care s-au nu încă 2 000 de tone.
o creşă cu 120 locuri şi o scop s-a stabilit ca obiec producţie între care : ate nu va precupeţi nici un mărat maistrul Constantin întreprinderea minieră
grădiniţă cu 100 locuri, tiv al cincinalului urmă liere de reparat utilaje de efort, asigurînd o dezvol Mariş, inginerul Ovidiu A- Vulcan dispune de un co cucun
un cămin penti'u copii cu tor realizarea unei pro gospodărie comunală şi de tare şi înflorire tot mai vrămescu, şeful de brigadă lectiv harnic şi capabil ca tlioprogr:
160 locuri, un dispensar ducţii globale pe locuitor prestări în construcţii, un puternică — economică şi Constantin Popa, Constan re a făcut întotdeauna fa lladio.jun
presei; S
medical uman, noi unităţi de 70 000 iei. Pentru atin nou oficiu P.T.T.R. în sta socială — condiţii de tin Popescu, secretarul or ţă cu cinste sarcinilor. Stă (liilor; 9,-
comerciale la parterul gerea acestu scop în pro ţia Simeria, iar în dome muncă şi de viaţă tot mai ganizaţiei de partid din şi acum în puterea şi ca 9.03 Hăs
blocurilor cu o suprafaţă iectul de Directive se niul social-edilitar se bune pentru toţi locuitorii, sectorul IX, Ion Bud, şef pacitatea sa — aşa cum au ritor; 10,i
10.03 D.
de 530 mp ; s-a încheiat arată : „Consiliile popu prevede construcţia a 800 ridicarea nivelului lor de de brigadă, Todor Mucuţă, relevat mulţi dintre cei ca populară
etajia I şi a 11-a de cana lare' vor trebui să ac apartamente şi spaţii co cultură, civilizaţie şi bu lăcătuş, Salvina Oargă, re au luat cuvîntul — să s'tcialiste
lizare a oraşului, a fost ţioneze cu fermitate pen merciale şi de prestaţii la năstare. preşedinta comisiei de fe înfrîngă greutăţile cu care. S tri; 11,1
■terilor;
extinsă reţeaua de ali tru realizarea investiţiilor parterul blocurilor, un IOAN FARCAŞ, mei, Ion Tirea, şeful secto se mai confruntă şi să se i .tiri; 12,0
mentare cu apă cu încă prevăzute, extinderea în magazin general de măr primarul- oraşului Simeria rului IX, Toma Ştefan, şe înscrie pe coordonatele rit clorului .
şlagăre S
ful sectorului XII, Nicolae micităţii în realizarea pla la 1 la ;
Radu, director adjunct elec nului fizic la extracţia căr vitaţilor;
IC,25 23
Dacă fiecare din cei peste 9 000 de abo tromecanic şi alţii, au ex bunelui. coloanele
tre socia
naţi casnici din municipiul Hunedoara ar re Dialog cu cititorii tic ştiri;
române;
duce consumul de energie electrică cu numai strumenti
17,40 Eva
1 kWh PE SAPTAMÎNA. © Un grup de muncitori © Lazăr Maria, Cigmău, Orele ser
de la Şantierul Chişcădaga: nr. 7 : Sperăm că în mo naţional
s-ar putea realiza o economie lunară de Conform Legii nr. 12/1971, mentul de faţă aveţi lumi nici“; 20,:
ta împot
anexa 1, absolvenţii liceului nă electrică. Considerăm 20,50 Cad
PESTE 37 000 kWh. de cultură generală şi ai astfel deoarece, cum se pre O zi inii
şcolii profesionale se asi cizează intr-o adresă trimi •Non stop
Cu această cantitate de energie electrică milează cu muncitorii care să redacţiei de către.I.R.E. TIMIŞO
s-ar putea produce mai mult de au absolvit cursurile de spe Hunedoara—Deva, nu de litatea ra
chet de r-
cializare postliceală (grupa mult timp vi s-a executat siunea p<
900 TONE PE FONI A, a IV-a). Pentru a promova branşamentul la reţeaua e- Ciula for
în categoria 5/B, muncito lectrică. întîrzierea execu populară
sa.u peste tării lucrării se datoreşte Simion; ]
rii calificaţi au nevoie de terară : A
400 TONE DE CIMENT faptului că oamenii I.R.E. (a literar;
4 ani vechime minimă în s-au deplasat la faţa locu şi de mlin
meserie. lui dar nu v-au găsit acasă. de comu
la planşe
x.p.a.o.T.1
Un puternic stimulent VEŞTI DIN COMUNA ZAM Muzici p
dvs.
LUCRĂRI
DEPĂŞIREA
al spiritului gospodăresc EDILITAR- SARCINILOR DE PLAN gospodăriile populaţiei, a-
proape 90 tone de carne,
LA EXPORT 1583 hl lapte, 141 400 bucăţi
gospodăre’şti ouă ş.a. în aceeaşi perioa
DEVA :
(Urmare din pag. 1) aproape 2,2 miliarde lei. Pe intr-un puternic îndemn la IN VALOARE DE Colectivul carierei din dă s-au achiziţionat de că lla (Patria
această cale, in cele cinci chibzuinţă şi. spirit gospo 1,6 MILIOANE LEI Zam, organizîndu-şi cit mai tre magazinele cooperativei oameni (z 1
judicios întreaga activitate
decret degajă puternic încă luni care au mai rămas din dăresc, pentru un consum şi folosind maşinile şi in comunale de consum pro KA : Dan.-
o dată preocuparea nestră acest an, oamenii muncii raţional şi sănătos, într-o Angajaţi în întrecerea stalaţiile din dotare la în duse agroalimentare in va riile l-ll '
vară
de
r
mutată a partidului nostru vor. obţine venituri în va chemare vibrantă pentru dintre consiliile populare treaga capacitate, intîmpi- loare de. 394 000 lei. Spuriaţi-1
pentru înfăptuirea progra loare de 908 milioane lei. fiecare dintre noi de a ne pentru buna gospodărire şi nă a 35-a aniversare a eli (Arta);
mului de creştere mai rapi Tot începînd de astăzi, unor situa ferm pe poziţia omu Înfrumuseţare a satelor, berării patriei şi Congresul POPULAŢIEI — (Construct
S Â N I : A
dă a nivelului nostru de largi categorii de pensionari lui gospodar şi responsabil, locuitorii comunei Zam au al Xll-lea al partidului cu UN SORTIMENT 'aia a 7-
desfăşurat şi desfăşoară o
succese deosebite in înde
trai. îhcepînd de astăzi, 1 li se majorează pensiile. Su în lumina ' acestor cerinţe muncă activă pentru înde plinirea sarcinilor ide pro CIT MAI BOGAT ŞI TM* - Vă văr
august, se prevede majora ma aferentă acestei majo este o îndatorire primordia- plinire^ angajamentelor a- ducţie. Acest harnic colec VARIAT DE MĂRFURI Valsul ab;
biica); IA
rea fondului de participare rări se ridică intr-un an la lă, de onoare a organelor şi sumate şi a intîmpina ce tiv şi-a îndeplinit şi depă împăratult
Manifestînd
preocupare
la beneficii sau de premie 324 milioane lei. Sînt fon organizaţiilor de partid, de. le două mari evenimente şit plănui de producţie a- permanentă pentru ■ buna tural); - Pa
re anuală a întregului per duri importante care com masă şi obşteşti, a noastră, ale acestui an —• aniversa ferent primelor 6 luni ale aprovizionare a populaţiei, resc); l
(
sălbatic
sonal muncitor cu o sumă pensează majorările de pre u fiecăruia, de a acţiona cu rea a 35 de ani de la eli acestui an, iar la export cooperativa comunală de NEA : Pr
diferenţiată în raport de ţuri şi tarife la energia e- iniţiativă pentru îndeplini berarea patriei şi Congre a livrat 380 tone de griblu- consum a asigurat un fond (Minerul);
sul al Xll-lea ăl partidu
numărul copiilor aflaţi în leetrică şi termică,; la ga rea cu abnegaţie ri devota l u i — cu realizări-cîf mai ră, depăşind şi îa acest de marfă corespunzător ca ţeie A£re
indicator sarcina de plan.
întreţinere. La nivelul unui zele naturale. ment patriotic a acestor însemnate. Astfel, datorită structură şi ca sortiment. rose) ; z)
eolată eu
an, fondul de participare la Măsurile stabilite de a- măsuri — al căror unic ţel activităţii desfăşurate pînă PENTRU FONDUL Ca urmare,’ în prima jumă resc); U
tate a acestui an s-au vin-
beneficii şi cel de premie cest decret se constituie în prezent, au reuşit să e- DE STAT regăsită
re anuală se va majora cu intr-un puternic stimulent, este dezvoltarea cconomiţo- dut prin magazinele săteşti (7 Noioo
ale comunei mărfuri indus
socială mai rapidă a ţării, xecute lucrări de gospodă în prima jumătate a a- triale şi alimentare in va Masca de
şie) ; GUI!
rire şi înfrumuseţare în
AŞA NU SE MAI POATE ! creşterea nivelului de trai cestui an s-au livrat la loare de aproape 10 mili biiretul pri
valoare de 1,0 milioane lei. fondul de stat, de către oane lei. ORAŞTJE :
al întregului nostru popor ! (Patria); <
lantă (I
GIU-BAI :
gratie (Ca,
Se impun acţiuni energice pentru : HAŢEG :
(Popular);
ne! în r<
I’ovesle dc
H ¡Recoltarea griului d© pe ultimele suprafeţe noare (C.
SIMERIA
(Mureşul) ;•
H Onorarea integrala a livrărilor ia fondul de stat prea îndep
TELIUC : 1
(Minerul).
“ Baiotarea paielor şi eliberarea terenurilor
VEI
'• Strîngerea şi înmagazina- da de lucru a consiliilor u- livi-arca producţiei-marfă dc ie . păioase din anul viitor
rea recoltei de grîu se gă niee agroindustriale şi a cereale păioase. între unită trebuie să stea de pe acum
seşte în faza de finalizare. conducerilor unităţilor agri ţile cu- diferenţe mai mari în preocuparea conducerilor
Acum, forţele şi mijloacele cole se găsesc şi alte acţiuni la onorarea fondului de stat C.A.P. şi I.A.S. în acest Timpul
mecanizate sînt concentrate cai’e continuă să ocupe un amintim C.A.P. Aurel Vlai- scop, specialiştilor din uni 1 august :
la recoltarea producţiei de loc de primă însemnătate. cu, Pricâz, Deva şi altele. tăţi şi mecanizatorilor le re
Vreme in
grîu şi secară de pe ulti Este vorba îndeosebi despre Serioase rămîneri în urmă vine sarcina de mare răs să cu cerul
mele suprafeţe existente mai onorarea integrală a preve există şi la acţiunile . de pundere să asigure aplicarea după-amiaz
ales în unităţile din raza derilor la fondul centralizat strîngere a paielor, şi. lâ e- unor cantităţi cit mai niari vor semnau
consiliilor unice agroindus al statului. - Exemple demne liberarea terenului de pro de îngrăşăminte chimice şi ie însoţite
triale Toteşti şi Haţeg, unde de urmat în această privin ducţia secundară. Pentru a organice pe suprafeţele eli lectrice.
1
Ziua ia amiaza maro, pe scara I a blocului nr. 7, la cerealele păioase au ajuns ţă oferă, între altele, coo lichida decalajele existente, berate şi care sînt destina Vintul va
etajul io, din Vulcan. Aşa gospodăriţi energia electrică?: mai tîrziu în stadiul de coa perativele agricole din Ha care sînt de ordinul miilor te însămînţărilor de toam din sud-esl
cere. Fireşte, evitarea ori ţeg, Totia, Bărăşti, Jeledinţi, de hectare între suprafeţe nă. In acelaşi timp, o deo Temperaţi
căror pierderi djiî recoltă Turda.ş, Mînerău — să a- le pe care s-a efectuat se sebită atenţie este necesar Ii cuprinse
De 25 de ani ia colectarea laptelui nu mai îngăduie nici o tără mintim doar cîteva dintre cerişul cerealelor păioase, să fie acordată condiţionării grade, iar <
gănare a secerişului, impu- ele, care au transportat la balotatul şi transportul pa seminţelor şi păstrării a- tre 25 si 30
Ileana Matei din satul Bti- situează Nicolae Rus Fechete, nîndu-se măsuri deosebite bazele de recepţie întreaga ielor, este -necesară g tc- cestora în cele mai bune Pentru 2
ceş — Vulcan lucrează de Florentina Marcu, Maria pentru organizarea ireproşa cantitate de grîu stabilită .pciRiŞă or.ganîSăre a muncii condiţii. Experienţa unităţi
Vreme în
peste 25 de ani la punctul Marcu a Florienii si alţii, bilă a mtUicii şT folosirea cu ¡mmcilw - in , fiecare, unitate . agricolă lor care an de an au obţi să şi caldă
de colectare a laptelui din fiecare predînd cite 900—1300 randament maxim a O&biDi- efectuate de S.M.A. sau’con în vederea folosirii la ; în nut producţii sporite de porar noro.-
localitate, obţinînd rezultate litri lapte. La cei 72 de- ani nelor şi celorlalte utilaje tractului. înţelegfnd că ono treaga capacitate a preselor grîu la hectar atestă faptul
bune în această activitate. în ai săi, ileana Matei lucrează care sînt mobilizate la strîn rarea prevederilor la fondul şi încărcătoarelor, precum şi că fertilizările şi sămînţa La munte
anul trecut a depăşit planul gerea şi înmagazinarea re de stat reprezintă o îndato mobilizării forţelor • proprii constituie factori hotărîtori
la preluarea laptelui de cu multă tragere de inimă la coltei. rire patriotică de prim or Ia eliberarea tuturor tere în balanţa recoltei, ceea ce Vreme fri
la gospodăriile populaţiei cu punctul de colectare a lapte din, organizaţiile de partid nurilor de pe care s-a stfîns impune să li se acorde în temporar n
aproape 20 de procente. Prin lui. (Ion Coţoi — corespon Odată cu concentrarea e- şi conducerile C.A.P. sînt recolta. treaga atenţie în fiecare amiaza vor
ploaie inso)
tre fruntaşii, la livrări se dent). forţurilor la încheierea grab chemate să înlăture neîntir- Pregătirea unor baze te- C.A.P., I.A.S. şi consiliu u- electrice.
nică-a secerişului, pe agen ziat restanţele acumulate la . meinice producţiei de cerea- nic agroindustrial.