Page 21 - Drumul_socialismului_1979_08
P. 21
Proletari din toate ţările, uniţi-vâ f
ANUL XXXI
NR, 6 765
duminica,
5 AUGUST
1070
4 pagini — iîft l-ani
În industrie, pe şantiere, în locuinţele noastre
In cinstea marii
sărbători naţionale Să fim gospodari exigenţi. Să înlăturăm risipa de
material, în ordine, cu ur ENERGIE ■ COMBUSTIBIL
mătoarele sume de bani:
5000 lei, 4000 lei şi 3000 lei.
O altă iniţiativă minereas
că — „Brigada de produc
ţie şi educaţie socialistă“ — în atenţia oţelarilor
este aplicată de un mare
număr de brigăzi. Cele mai Consumul raţional de gaze
bune'sînt acelea conduse
de Gheorghe Ghieioiu, E- Reducerea consumurilor
mil, Aionesei şi Paved naturale—singurul care ne
Şchiopii, stimulate cu cîtc
4000 lei, ,3000 lei şi 2000 Iei
fiecare. prin scurtarea duratei avantajează!
IN ZILELE DE
PRODUCŢIE RECORD O FAMILIE DE 4 PERSOANE, CARE GĂ
ÎNSEMNATE DEPĂŞIRI elaborării şarjelor TEŞTE PE ARAGAZ CU 3 OCHIURI ŞI
DE PLAN
Siderurgiştii din C.S. Hu Activitatea în secţia în plus un kWh energie e- CUPTOR
nedoara sînt hotărîţi să în- noastră — oţelăria electrică lectrică.
tîmpine 'cea de a 35-a ani nr. 1, C.S. Hunedoara — nu Sub impulsul noilor Acestei familii i se permite să consume cu
O PRODUCŢIE versare a eliberării patriei poate fi concepută fără e- cerinţe desprinse din re tariful de la prima tranşă 310 mc de gaze. Da
cu noi realizări în produc
SUPLIMENTARĂ ţie. Prin mobilizarea tutu nerg'ie electrică — element centele documente de
IN VALOARE DE ror resurselor umane si cu o pondere însemnată în partid şi de stat, co că s-ar încadra în acest consum, familia respec
4 350 000 LEI materiale, prin folosirea la cheltuielile cu- care se fa lectivul nostru, sub direc tivă va plăti anual 310x0,35—108,50 lei. adică
Colectivul muncitoresc de maximum a tuturor capa brică oţelul. In acest cadru, ta îndrumare a organizaţiei 2,27 lei pe persoană şi lună.
la atelierele . centrale de cităţilor de producţie şi buna gospodărire şi utiliza de .partid şi cu sprijinul e-
reparaţii auto-utilaje al forţei de muncă, colectivele re a energiei, economisirea feetiv al conducerii combi Ce se întîmplă însă dacă o asemenea familie
I.C.S. Hunedoara realizea de oameni ai muncii de acesteia pe fiecare fază din natului, are în atenţie noi nu se încadrează în acest consum ? Am văzut
ză constant depăşiri . ale aici s-au angajat să obţină acţiuni în acest domeniu,
sarcinilor de plan. Astfel, peste plan în cinstea marii fluxul tehnologic, constituie Intre altele, aş aminti pre tabelele cu costurile comune ale multor blocuri
în perioada ce s-a scurs noastre sărbători naţionale: preocupări permanente ale din Deva, racordate la gaze naturale. Există
din acest an aici s-a obţi 9 000 tone de cocs metalur tuturor cadrelor noastre. gătirea şi montarea la cup ..consumatori“ care reuşesc să „consume“ gaz
nut o producţie suplimen gic, 20 000 tone de fontă. O certă eficienţă în acest toarele de 20 şi de 50 de
tară în valoare de 4 350 000 21 000 tone de oţel şi 38 000 domeniu are trecerea la fo tone a lăncilor neconsuma de 6 lei pe persoană şi lună ceea ce, după ve
lei, concretizată în confec tone de laminate finite şi losirea integrală a capacită bile pentru insuflarea oxi
ţionarea a peste 32 tone semifabricate. O mare par genului, atît în a doua par chiul tarif, înseamnă cel puţin 20 mc pe lună
piese de schimb, 90 tone te din aceste produse vor ţii transformatoarelor de te a topirii încărcăturii me şi persoană. Nici nu se pune problema îngă-
confecţii metalice, în re fi realizate în perioada lucru la cuptoarele de 50 duirii unei asemenea risipe ! Ce efect financiar
vizii tehnice, reparaţii cu 13—20 august, ei'nd în com de tone, în care scop am talice cit şi în perioada de
rente şi capitale la maşini binatul siderurgic se vor corelat încărcătura acestora alinare. înfăptuirea acestei ar avea eu în bugetul familiei — etalon V E
şi utilaje de construcţii- organiza zile de producţie cu căptuşala lor refracta măsuri ne va avantaja în simplu de calculat : 4 ore/zi x 365 zile x 0,68
Totodată, s-au efectuat pes record. ră, pentru evitarea deranja folosirea energiei rezultate
te 1 500 orc muncă patrio SE AFIRMĂ mentelor în funcţionare. clin reacţiile exoterme din mc/oră=992,8 mc/an. Cu tariful de la prima
tică, colectîndu-se 80 tone cuptor, ceea ce va conduce
fier vechi, 105 tone şpan, PROGRESUL TEHNIC Astfel, am ajuns să scurtăm Ia înlocuirea unei părţi din tranşe se va plăti 310 mc x 0,35 = 108,50 lei,
13 tone cenuşă de plumb, Colectivul de muncitori, durata de topire cu cca. 15 cu tariful de la tranşa a Il-a — 30 mc x 0.40 —
•alte materiale. Muncitori tehnicieni, ingineri, proiec la sută (fază care are o energia electrică folosită în
comunişti ca Blmil Fota. tanţi de la I.R.E. Deva ac pondere de 75 la sută în procesul de elaborare a me- 12 lei, cu tariful de la tranşa a IlI-a — 30 mc x
Gheorghe Hanganu. Ioan ţionează stăruitor pentru consumul de energie elec Subingincr IOAN BOŢIAN, 0.45 = 13,50 lei, cu tariful maxim — 622 mc x
Micu. Constantin Nicoară, introducerea şi afirmarea
Pavel Vîlcan; Oprea Arghir, noului in exploatarea re trică pe şarjă) şi în mod oţelăria electrică nr. I 0,60 •--- 373,20 lei. In total 507,20 lei/an.
Alexandru Mardare. mulţi ţelelor şi instalaţiilor elec- corespunzător să diminuăm a C.S. Hunedoara
alţii sînt mereu evidenţiaţi troenergetice. De la înce consumul. Pe da altă par Evident, risipa ne costă pe toţi !
pentru realizările lor. putul anului, aici s-au rea te am insistat mai mult pe (Continuare în pag. a 2-a)
lizat integral temele stabi folosirea intensivă a oxige
I CIŞTIGĂTORII lite în planul tehnic. „Dis nului în ultima parte a to
* INIŢIATIVELOR pozitiv pentru demontarea pirii încărcăturii metalice,
firului de gardă“, „Trusa
MUNCITOREŞTI inclusiv în perioada de ali
de verificare a continuită Este in firea noastră să fim buni gospodari
Dintre brigăzile do. la ţii circuitelor de curent“, nare. In acest mod, odată
I.M. Dilja care aplică ini „Tablou pentru automati cu reducerea duratei la a-
ţiativa ,,Brigada înaltei zarea alimentării cu ener ceastă operaţiune am eli A doua zi dimineaţa după intea începerii lucrului ara — In'1970, 1973, 1975. 1977,
Productivităţi“, cele mai gie electrică a boilerelor minat aproape în întregime ce a apărut Decretul Consi anul trecut şi urmează etapa
bune trei brigăzi pe pri- din sectorul casnic şi co liului de Stat privind stabi stat de vorbă intre noi, con
' mul semestru al anului au mercial“, „întrerupător de şi folosirea minereului de lirea unor măsuri pentru structorii. Am întrebat dacă AUREL DĂNESCU
•fost' declarate cele conduse curent continuu varianta fier la afina re, realizînd gospodărirea judicioasă şi ţin minte de cile ori ni tehnician principal,
de : Constantin Buta, Vasi- III“ sînt câteva dintre le- importante economii prin şantierul de locuinţe
le Zahariă şi Emil Aioiîe- nrtlp cele mai importante faptul că pentru fiecare reducerea consumului.'de e- s-tiu majorat retribuţiile în din Orăştie
sei. Ele au fost stimulate care au fost soluţionate. kilogram de minereu adău nergie electrică, energie ter ultimul deceniu, mai precis
gat se consuma mai înainte mică şi gaze naturale, îna în ultimii 9 ani ? (Continuare în pag. a 2-a)
I I
6E0Â6IU—NUME BE REZONANŢĂ, DE PREZENT CLOCOTITOR
î Î
Geoagiu — nume de re
i zonantă, de tradiţie şi pre dus numele comunei Gcou- tate, ne spunea tova Pe teritoriul comunei exis i
giu dincolo dc hol are le
răşa Si mi na Samoilescu,
tă trei unităţi C.A.P., la
zent socialist, a trecui, de patriei, este cca a activi secretar adjunct cu pro Geoagiu, Aurel Vlaicu şi S
i mult graniţele ¡urletului şi tăţii cullural-arlisiice ; lu blemele de propagandă in Cigmău, cu peste 1 800 I
chiar ulc tării. Dovadă grăi tului de muzică populară comitetul comunal de hectare teren arabil. Cul >
¡ toare este staţiunea bal şi aceasta într-o conirunta- purltd, ne obligă la rezul turile acestui an au stal I
a cucerii in Belgia locul I,
neoclimaterică
Geoagiu-
tate şi mai bune, Ia măsuri
şi stau sub semnul mare
re cu nu mai puţin de 24
i Băi. Proprietăţile terapeu de formalii din tot atîlea şi preocupări şi mai mari. lui belşug, al răsplătirii s 1
tice ale apelor minerale
muncii. Mecani/.alorii Ion
Geoagiu are tot dreptul
de aici au iost cunoscute ţări. De asemenea, an de a privi cu încredere ilies, Ion Viorea, Ion Ru s
i încă din antichitate, dova samblul artistic a ¡ost pre perspectiva urbanizării. Co sii, Ioan Potinleu, au io- I
dă urmele instalaţiilor de zent şi in oraşul Doneţk, muna de azi poale ii so losil tot timpul prielnic, s
i băi romane, unde localni toate „ferestrele" de lu I
cii îşi tămăduiau rănile şi
îşi reiăceau puterile. cru. Alături, ţărani coope s
ratori ca Elisabeta Boze-
I Stafiunea şi-a demon I
* şan, ion Cărăguţ, Elena s
strat, şi-a dovedit utilita Gîrjob, Oancea Paladea şi
I tea, venind în sprijinul mu/fi alfii au dat tot spri ÍIÉÉIÉI I
S oamenilor muncii. Ea cu jinul ca plinea nouă să s
I prinde astăzi peste 1 000 fie cit mai repede adusă I
de locuri, la care se mai U.R.S.S., unde a prezen cotită ca una dintre cele din cîmp, spre folosul tu *
adaugă complexul de tra tat interesante spectacole mai mari ale judeţului, nu- turor.
1 tament pentru membrii artistice, mult apreciate mărind aproape 8 000 de I
S Comuna Geoagiu se mai
cooperativelor agricole de şi aplaudate. Şi dacă tot locuitori şi 11 sale :■ Geoa face vestită şi prin baza
I producţie, precum şi baza sintem la pagina artistică, giu, Renghet, Bozeş, Bă- pomicolă pe care o deţi '{
s de agrement pentru tine se cuvine să mai amin cîia, Homorod, Văleni, ne, peste 600 de hectare s
I ret. In total, aproape 2 000 tim că lormaţia de călu Mermezău, Aurel Vlaicu, de pomi de diferite• soiuri. I
s de locuri. în serii de 18 şari, care numără cinci Cigmău,' Geoagiu-Băi şi Numai C.A.P. Geoagiu de s
zile se lac tratamente rcu- generafii în rînduriie ei, a Gelmar. Oamenii de aici ţine livezi de peste 85 de
I malologice, în alecţiunile I
s cucerit anul trecut la fes îşi împart hărnicia şi pri hectare, cu mai bine de
aparatului locomotor, ale tivalul dansului oltenesc ceperea de buni gospo 28 000 meri de diierite
i sistemului nervos periieric de la Slatina, locul I, că dari, de buni cunoscători soiuri. Roşul ce bale spre î
s şi ale tubului digestiv, in iormaţia de teatru, corul, ai lucrării pămînlului, în 0»
i alecţiunile hepato-biliaie au dat zeci şi zeci de spec obţinerea de recolte tot MIRON ŢIC !
* şi tulburările circulatorii. tacole. mai sporite, mulţi dintre 9
O altă dovadă care a — Toate aceste rezul ei sînt pricepuţi meseriaşi. (Continuare în pag. a 2-a)
I O zi însorită Ia Geoagiu-Băi, Foto : VIRGIL ONOIU \
