Page 22 - Drumul_socialismului_1979_08

CÎIUMUL SOCIALISMULUI NR. 6
Pag. 2

În industrie, pe şantiere, în locuinţele noastre

Să fiia gospodari exigenţi. ■ ENERGIE
Lupeni ’29-o viguroasă afirmare 8,45 Gi
lin
a combativităţii revoluţionare a 9,25 ŞO
9,00 To
Să înlăturăm risipa de ■ COMBUSTBL 9,35 Fii
pii
întregii noastre Ep
10.00 Vi;
11,40 Aa
ciase muncitoare (V) 11.45 Bu
_ . ..1______ O 12,30 De Te
13.00
Greva de la Lupeni din autorităţilor ? Cel mai edi­ Este în firea Risipa, oriunde s-ar manifesta, trebuie combătută !
august 1929 a reprezentat ficator document în acest 13,05 Al Te
16.00
un punct culminant al lup­ sens îl reprezintă un arti­ Toţi - cetăţenii — arată re­ care locuiesc în blocu-ri fără ochiuri, iar pe casa scărilor 17.00 En
telor ievoluţionare conduse col din „Socialismul“ pu­ noastră să fim centul Decret al Consiliului încălzire centrală. Aşa, de se folosesc la iluminat nu­ ne
de Partidul Comunist Ro­ blicat în 2 februarie 1930, exemplu, în timp ce familia mai becuri de 25 waţi. 17,55 Fi!
mân din perioada crizei e- din care reproducem în­ de Stat — au datoria patrio­ D. P., care locuieşte intr-un Cu toate acestea, aşa cum Ep
conomice a anilor 1929— ceputul : „In sfîrşit, parla­ buni gospodari tică de a acţiona . în mod apartament cu două camere, am arătat, există în multe 18.45 C C
chibzuit şi responsabil pen­
ţie
1933. Marea ridicare a mi­ mentul a terminat discuţia tru gospodărirea cu grijă a a consumat în luna iunie cazuri un consum exagerat fiii
nerilor din Lupeni a avut asupra măcelului de la Lu­ energiei şi combustibililor, 50 mc de gaze, familia V. A. de energie electrică şi gaze. ,,N
un larg ecou. peni. După o tărăgănare locuind intr-un apartament Unii cetăţeni blochează în­ 19.00 Te
La 18 august 1929, de pusă la cale dibaci pentru (Urmare din pag. 1) pentru înlăturarea risipei. trerupătoarele la automatele 19,15 Pe
pildă, ziarul „Viaţa mun­ a ocoli ca această înfioră­ Avem în cadrul asociaţiilor cu 3 camere, a consumat de scară şi lumina arde toa­ rir
citoare“ publică apelul In­ toare tragedie să fie dez­ a doua pînă la sfîrşitul a- noastre locatari care se do­ 120 mc. Ambele familii lo­ 20,03 Fii
tă noaptea, iar alţii — în ce
ria
ternaţionalei Comuniste şi bătută sub impresia proas­ cestui cincinal. Deci, de vedesc a fi foarte buni gos­ cuiesc în blocul din strada priveşte gazul — ’ îşi zic că du
Libertăţii 4.
Internaţionalei sindicale pătă a sîngelui vărsat inu­ cinci ori în 9 ani — arăta podari, care folosesc în mod din moment ce se reparti­ fra
raţional atît energia elec­
roşii care denunţa pe or­ til şi fără milă, lumină to­ maistrul Pândele Popescu. zează pe toată lumea şi nu sc 21,r>5 Te
ganizatorii masacrului _ şi tuşi’ s-a făcut. Din cele Dar de aproape două dece­ trică cit şi gazele naturale. Propuneri de la ştie cît a consumat fiecare, O Sp
solicita proletariatului aju­ patru şedinţe ale Camerei nii, mai precis de peste 18 Dar avem,’ din păcate, şi din pot să ţină aragazul aprins
torarea familiilor celor u~ în care s-au perindat ora­ ani, costurile şi tarifele la aceia care sînt, cum se zice asociaţiile de locatari cît poftesc. Considerăm că
cişi. Cităm din finalul ar­ torii la tribună pentru a energia electrică au rămas în popor, mină spartă. ________________i_______ trebuie ca asociaţiile de lo­ 16.00 Eir
ticolului : „Internaţionala acuza şi apăra, se desprin­ aceleaşi. Astăzi, cînd ştim Cîteva exemple sint edi­ şi în ce priveşte consu­ catari, împreună cu împuter­ glii
Comunistă şi Internaţiona­ de ferm şi irefutabil o cu cîte eforturi se produce ficatoare. Locatarii de pe niciţii din partea furnizori­ 18.50 100
la sindicală roşie vă chea­ concluzie : concluzia vino­ energia electrică, era o ne­ scara 1, blocul A, B«-dul Dr. mul de energie electrică se lor de energie şi gaze, cu 19.00 Te!
întilnesc asemenea diferen­
Petru Groza din Deva (sca­
mă să susţineţi în mod ac­ văţiei dovedite a guvernu­ cesitate imperioasă ca şi cos­ ra are 12 ap.) au consumat ţe. Locatarii de pe scara 1, un delegat din partea pri­ 19,15 Pr:
tiv lupta eroică a fraţilor lui şi în primul rînd a turile ei să crească. măriei să analizăm fiecare Do
voştri din Lupeni. Lupta faimosului Rozvan“. în luna iunie pentru pre­ blocul B din B-dul Dr. Pe­ caz în parte şi să luăm, în 19,30 P.C
vie
tru Groza au consumat în 3
din Lupeni trebuie să de­ Greva de la Lupeni a — Consumam, in medie, paratul mîncării în bucătă­ luni pentru iluminatul pe conformitate cu prevederile 19,55 Ro;
vină un îndemn pentru inaugurat în România seria 300 kilowaţi la trei luni. Lu­ rii 40 mc gaze naturale, cei casa scărilor 4 kW, in timp legale, măsuri pentru curma­ dai
de pe scara 1. blocul I B,
desfăşurarea de mişcări grevelor prin ocuparea fa­ minau becurile şi cînd tre­ rea risipei. Ar fi necesar să 20.50 Cai
largi, ’pentru îmbunătăţirea bricii, fiind totodată prin­ buia şi cînd nu trebuia şi str. Lenin (scară cu 10 ap.) ce pe scara 1, blocul E 2 din se găsească o soluţie pe*\ic-u 21,10 Cîf
condiţiilor vieţii noastre, tre primele de acest gen 75 mc, în timp ce 16 fami­ Aleea Patriei s-au irosit 21,35 Tel
pentru legarea cit mai din lume. Ea a fost, de a- încă becuri de puteri mari. lii din blocul D 2 din Aleea 123 kVV, iar la blocul din a se şti precis cit gaz con­
sumă fiecare om în aparta­
strada Libertăţii ^ s-a ajuns
strînsă a acestor lupte cu semenea, o dovadă a soli­ Şi cîte alte izvoave de risipă Patriei, au consumat 600 mc mentul său, pentru că atunci
lupta blocului revoluţionar darităţii muncitoreşti, la nu erau în apartament ? — gaze naturale ! ?. Şi locata­ la 151 kW ! putem şti şi cine sînt cei
al muncitorilor şi ţăranilor grevă, alături de minerii rii din blocul 3 de pe strada în cadrul asociaţiilor noas­ care fac risipă.
săraci, sub conducerea români luînd parte şi mi­ sublinia tehnicianul Antonie Lenin, cu acelaşi număr de tre au fost luate măsuri şi
•Partidului Comunist Ro­ neri maghiari şi germani. Iacob. Dacă punem capăt a- apartamente pe scară, au s-au montat pe toate scările TEREZIA RITSU,
mân, împotriva frontului In asemenea confruntări cestei risipe, şi trebuie să consumat 200 mc de gaze. automate, au fost înlocuite administratorul BUCU
unic al statului, al fabri­ cu reacţiunea, Partidul Co­ punem, energia consumată Diferenţe mari de consum toate sobele de gătit cu plită asociaţiei de locatari nr. 1 d io jurna
sei; 8,01
canţilor, al marilor proprie­ munist Român şi-a demon­ se constată şi la cetăţenii (146) cu aragaze cu 2 şi 3 TKAIAN CRICOVEANU, satelor;
tari şi al ţăranilor bogaţi şi strat capacitatea sa de ini­ nu mă va costa în plus. Dar administratorul ininicaJ;
•al social-fascişlilor. împo­ ţiator, organizator şi con­ să nu scăpăm din Vedere că asociaţiei de locatari nr. 2 tru toţi;
triva pregătirii războiului ducător al luptei de clasă. fiind doi care cîştigăm în 13,15 Şl;
contra U.R.S-S.“. Toate acţiunile din perioa­ Reducerea consumurilor prin Deva veselă;
Masacrul de la Lupeni da crizei anilor 1929—1933, casă, în lunile care au mai ponistic;
din 6 august 1929 a impre­ după cum sublinia tovară­ rămas din acest an vom lua Coloana
sionat profund opinia pu­ şul Nicolae Ceauşescu, se­ 200 lei în plus, sumă care scurtarea duratei elaborării şarjelor bul pas
bum soi
blică. Cunoscutul scriitor cretarul general al parti­ compensează majorările de Hon trie
Panait Istrati a sosit anu­ dului nostru, „au exprimat (Urmare din pag. I) sumuri suplimentare de e- 17.00 Ho
me de la Paris pentru a în modul cel mai grăitor preţuri şi tarife la energia nergie — respectarea cu nească;
cerceta evenimentele de la spiritul combativ al clasei electrică. lodii de
Lupeni. Cu toate că avea noastre muncitoare, afirma­ Şi-au spus părerile şi alţi talului, îneît consumul de stricteţe a procesului teh­ Oaspeţi
un permis special eliberat rea rolului partidului co­ energie electrică va l'i re­ nologic, efectuarea ajustării Kadio.jur
de către Ministerul de In­ munist, a capacităţii sale constructori de la noi. Ca o dus cu cca 15—20 la sută şi încărcării cuptoarelor în- registrăr
Iară; 20,
terne, nu i s-a permis să de a organiza şi conduce idee generală am desprins pe tona de oţel. tr-un timp cît mai scurt. ilor; 21,3
viziteze pe minerii arestaţi lupta oamenilor muncii“. înţelegerea lor faţă de a- Bineînţeles că în paralel Şi toate acestea, cu ţelul Seară de
şi deţinuţi la Deva, De a- cu asemenea preocupări final de a scurta durata şar­ diojurna
ceea, însoţit de avocatul C. DUOZD ceastă măsură, înţelegerea majore colectivul nostru sportiv;
Augustin Almăşan, a plecat adevărului că trebuie să fim jelor, cu deosebire a pe­ 24.00 Bul
la 14 septembrie la Lupeni, economi, buni gospodari, că are permanent în aten­ rioadelor mari consumatoa­ 5.00 Non
dar nici aici n-a putut vedea (Extrase dtn „Documente este numai în interesul ţării, ţie asigurarea funcţionării re de energie electrică, ceea turn.
locul masacrului fiind îm­ hunedorene din istoria miş­ uniforme a cuptoarelor — ce ne va ajuta să răspundem
piedicat de cordonul mili­ cării revoluţionare, 1920— în interesul fiecăruia să şi evitarea pe cît posibil a prin fapte actualelor exi­
tar. 1944“ de Ion Frăţilă şi Ni­ consumăm raţional, să nu staţionărilor, care altfel nu genţe privitoare la econo­
Care a fost atitudinea colae Wardegger). ___________ risipim nimic şi niciodată. înseamnă altceva decît con­ misirea energiei electrice.
DEVA
(Urmare din pag, 1) eiorturf pentru crearea li­ riei mei
toare —
Geoagiu - nume de rezonanţă, nei industrii locale adec­ HUNEDC
aprins, sau galbenul a urlu vate. Un exemplu: avem, belor —
clin obrazul merelor, nu e deocamdată, o lorcătorie ra); Fa!
I-II (Sic
departe. Din livada de la de prezent clocotitor care pregăteşte lire pen­ nionistul
,,Arini“ s-au recoltat peste tru covoare. In curînd ca­ sari (Co
20 tone de mere din soiu­ acea şcoală inferioară de lui dc-al treilea bloc cu culturale noi. Sc mai con­ pacitatea acesteia sc va TROŞAN
eompani;
rile de vară. Se anunţă agricultură a cunoscut o 32 de apartamente. Valoa­ struieşte o clădire de poş­ dubla, iar paralel vom Sfîrşitul
producţii de bună calitate. serie de transformări, insă rea orelor de muncă pa­ tă şi, sigur, vor urma mul­ construi ateliere pentru Taiga (7
Staţiunea de cercetare po­ cea mai adevărată şi mai triotică se ridică pînă în te altele. iabricarea covoarelor. A- 4-lea sto
micolă este unitatea ce vi­ de lolos a cunoscut-o in prezent la peste 1 470 000 cestca vor da de lucru li­ PENI: D
riile I-II
ne în sprijinul tuturor u- anii de viaţă socialistă. lei. Deputaţi cum sini fo­ Dar cel mai competent nul însemnat număr de raţia lac
nităţilor agricole din ju­ Anual, liceul numără in sil Rob, Viorel Ladar, Ma­ om care poale vorbi de­ femei. In anii următori se VULCAIS
deţ, ocupîndu-se de cerce­ jur de 500 de elevi din na Aleman sint mereu în spre perspectiva comunei va dezvolta şi diversifica inie (Mu
tarea şi punerea in pro­ toată (ara. primele rînduii, dau spri­ este tovarăşul Aurel Do­ considerabil slera servici­ Ciocolată
PETRIL/
ducţie a noilor soiuri de jin, mobilizează, călăuzesc boş, primarul comunei: ilor către populaţie. citoresc)
pomi şi de alte plante ce­ Puterea economică, rea­ acţiunile, le linalizează cît — In comună se dez­ şi cerşet
realiere, de lucrările de lizările edililar-gospodă- mai bine. Din cele 11 sa­ voltă acele elemente care Se spune că dincolo de URICAN
tei (7 N
prognoză şi avertizare. reşti sînt în progres de la apropie aşezarea de con­ cuvinte trebuie să stea I-Iaiducul
an la an. Importante in­ te, zece sînt clectrilicate, faptele, realizările. Aici,
O unitate cu veche tra­ vestiţii alocate de stat de- peste 80 Ia sută din case diţia urbanistică, jncepînd la Geoagiu, ca peste tot (Steaua
ZA: Zbo
diţie este liceul agroin­ sint noi sau renovate, cu baza materială şl ter- cuprinsul tării cci 35 de O.RAŞTI1
dustrial, care arc ca punct săvîrşcsc introducerea apei există aici un supermaga- minînd cu viata spiritua­ ani de libertate înseamnă (Patria);
de plecare slîrşitul seco­ potabile, construirea nou­ zin, o brutărie, frizerie, lă. Se construiesc blocuri adevăr, bunăstare şi pri­ (Flacăra;
lului trecut. De atunci, lui cămin cultural, al ce­ mai multe şcoli şi cămine noi dc locuinţe, depunem vire către viilor. Vedere de Pe defileul Jiului. Jezebel
ră); HA
Foto : VIRGIL ONOIU Machena
(Popular
mmj ciorii;
particula
în primul semestru al a- mat faţă de consumatori. ră); SI
cestui an, colectivul de Obiectivul central — satisfacerea O serie de probleme vi- a 7-a
(Mureşu
muncă al întreprinderii de zînd îmbunătăţirea aprovi­ malul
industrializare a laptelui zionării populaţiei cu pro­ TELIUC
Simeria a desfăşurat o ac­ cerinţelor consumatorilor duse lactate, precum şi a — seri
tivitate rodnică, concretiza­ activităţii întreprinderii în GHELAI
vlnsă (IV
tă în însemnate depăşiri ansamblu s-au desprins şi
- ia producţia globală şi netă, ritmică şi în cantităţile gospodăriile populaţiei. lor — afirma Maria Boz- le produse lactate solicita­ din cuvîntul altor partici­
la productivitatea muncii şi stabilite a materiei prime , Deseori au revenit însă dog. te, însă perioade îndelunga­ panţi la discuţii, între care
beneficii. Dezbătînd în spi­ — respectiv a laptelui de în dezbateri serioase as­ — Nu ne putem declara te de timp lipsesc ambala­ îi amintim pe Mariana Ho- IE
rit de exigenţă şi responsa­ către producători — se im­ pecte referitoare la calita­ nici pe departe mulţumiţi jele necesare (pahare, vase, doş, Remus Bertoiu, Sergiu
bilitate muncitorească — în pune să existe cele mai tea şi diversificarea pro­ cu modul cum am acţionat saci de polietilenă, sticlă) Rusu, Tiberiu Berinde, A- Timpu
lumina sarcinilor stabilite bune relaţii de colaborare duselor. pentru materializarea inves­ — spunea Maria Cazanelia. lexandru Popovici, Vasile 5 augus
Vreme
de Congresul al Xl-lea al între întreprinderea prelu­ — Pe lîngă faptul că u- tiţiilor la fabrica din Pe­ — Prin măsuri şi acţiuni Petruţescu şi alţii. Vorbi­ rul vâri.
partidului şi a obiectivelor crătoare şi toţi furnizorii. neori laptele primit de la troşani — sublinia Vasile susţinute — afirma Viorel torii au cerut consiliului miază v
ploaie ir
da perspectivă desprinse Aceste relaţii privesc ono­ unii furnizori are densităţi. Băltăreţu. Evident, ţinînd Dragoş — am reuşit să fa­ oamenilor muncii să acţio­ electrice
din proiectul de Directive rarea exemplară a obliga­ cem unele progrese vizibile neze energic, în spiritul Vin tul
— rezultatele economico- ţiilor reciproce asumate în îmbunătăţirea calităţii sarcinilor stabilite pri­ din sud
Tempe
financiare înregistrate, a- prin contracte. Restanţele «fcocofiducere«a muncitorească produselor. Deşi nu am a- vind întărirea autocondu- fi euprii
dunarea generală a oame­ înregistrate la livrarea şi vut refuzuri din partea co­ grade, i,
nilor muncii a reliefat e- preluarea materiei prime tn acţiune merţului, au fost totuşi re­ cerii muncitoreşti şi aplica­ tre 30 ş:
au determinat şi nerealiza- clamaţii din partea consu­ rea noului mecanism eco- Pentru
xistenţa unor însemnate rea desfacerii la lapte şi Vreme
rezerve de perfecţionare unele produse lactate. Ne­ sub prevederi şi un grad seama că acestea vizează matorilor, care au constituit nomico-financiar, pentru stabilă
a întregii activităţi de pro­ ajunsurile respective pu­ ridicat de impurificare, e- îmbunătăţirea condiţiilor de obiectul unor analize cu continua perfecţionare a în­ noros. I
verse di
ducţie, de sporire a con­ teau fi înlăturate dacă în­ xistă şi o serie de deficien-. igienizare, va trebui să ne factorii răspunzători de ca­ tregii activităţi a întreprin­ deseărcă
Tempe
tribuţiei la îmbunătăţirea drumătorii — în special ţe în activitatea proprie, mobilizăm toate forţele în litatea produselor. Menţio­ derii, angajîndu-se sa de­ şoară la
pună
susţinute
eforturi
aprovizionării oamenilor cei din cadrul centrelor în sensul că apar defecţi­ vederea recuperării restan­ nez însă că am rămas da­ lui.
muncii din judeţul nostru Brad şi Haţeg — se preo­ uni la utilaje, întreruperi ţelor. tori cu asimilarea noilor pentru îndeplinirea exem­ La nit
Vreme
cu produse lactate. cupau cu mai multă insis­ în aprovizionarea cu apă — Noi ne-am putea aduce produse, în special a brîn- plară a indicatorilor de rul tem
Deoarece realizările în­ tenţă de încheierea din şi abur la pasteurizare, a- o contribuţie .mai însemna­ zeturilor fermentate. Va plan şi a angajamentului miaza c
trebui ca în acest semestru
treprinderii sînt influenţa­ timp a contractelor cu pro­ ceşti factori influenţînd tă la îmbunătăţirea aprovi­ să ne onorăm integral o- asumat în întrecerea socia­ se de
listă.
te nemijlocit de livrarea ducătorii, îndeosebi cu negativ calitatea produse­ zionării populaţiei cu une- bligaţiile ce ni le-am asu- N. TÎRCOB deseărc;