Page 26 - Drumul_socialismului_1979_08

DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 6 7
ï*ag. 2

Lupeni 1929 — Lupeni 1979 ~\

9,00 Sinte
ORAŞ DE MINERI «ORAŞ DE ISTORIE-ORAŞ DE ÎMPLINIRI 10.00 rul“. Film
9,30 Murii
(luiui
10,50 Telex
10.00 Telex
10,03 Ccnat
. IcyUo:
In constelaţia, oraşelor, cuprinse în perimetrul confluenţei celor două Jiuri, Lu~ 16.23 A l m a­
peniul se prezintă ca o stea de primă mărime. Ceea cc-1 deosebeşte însă de celelalte lo, 50 Din 1
R.P.
centre miniere din bazinul carbonifer al Văii Jiului este nu atît mărimea teritoriu­ 17,05 .Podi u
lui, densitatea populaţiei sau puterea economică, cit personalitatea pe care i-o con­ 17.35 Un
feră trecutul său încărcat de istoric, prezentul trepidant, viitorul generos al perspec­ Koraâ
leclur
tivei deschise de documentele programatice ale Congresului al XH-lea al Partidului
17,53 In zi
Comunist Român. .' ■; -.' .. ....___________ melod
18.23 Hevisl
TV
18,50.1001 o
10.00 Telcji-
19.30 Tenie)
„Viaţa minerilor nerească a cunoscut în anii 20.30 pi ez el
Lupeni, veche aşezare mi­
Scară
socialismului a nonă traiec­ luptă!
torie arhitectonică. Cincina­
era mai grea deeît lul 1981—1985 va însemna 21.35 Lovin'
Telcju
pentru Lupeni încă 2 100 tip
cărbunele“ apartamente, practic, un
nou cartier se va Înscrie pe
harta sa urbanistică.
La început, pe întinderea şt-earţul în mina dreaptă şi- PROGRA
de astăzi a’oraşului şi-a a- hodinea in stingă. -Se pri­ dioprogram
vut sălaşele o străveche vesc galeş de parcă; fieca­ Radio juriul
populaţie" de păstori,, des­ re ar vrea să spună sau să Feier. Nu se deosebeau si legătura cu minerii; îmi. din abataje mecanizate a marii sârbi
presei; 8,n
cendenţi ai gelo-daeilor şk întrebe ceva. Ce ar fi pu­ ■prea mult de minerii din spunea: crescut de la G9 la sută la tone/post în perioadele de diilor; 9,05
virf.
ai "daco-romanilor. Apoi, pe tut spune minerul- vîrstnic fotografia descoperită la eultătorilor
.străvechea vatră, a colecti­ urmaşului său de generaţie muzeul din Petroşani. Poa­ — Am urmărit'tot timpul 85 la sută din producţia to­ Extinderea mecanizării şi ştiri; 10,05
vităţii umane din frumoa­ despre .necazurile, obida, te vreunul clin ei să ii fost munca minerilor din Lupeni tală a minei. Odată cu a- modernizarea tehnologiilor şi folk; 10,
ceasta, consumul de lemn
şi m-ain dus în abataje,
sa Vale a Lupului s-a ridi­ mizeria, suferinţele şi peri­ ortac cu'tânărul în panta? aşa vîrstnic cum sint, să a scăzut de la 41,5 mc/1000 de lucru din subteran a ţional „Cili
cat Lupcniul. Dar adevăra­ colele ce pindeau în fieca­ Ioni „trei sferturi“, cu ■produs schimbări profunde Ediţia a II
tul Lupeni — Lupeniul in­ re zi, la fiecare pas, viaţa ştearţul şi hodinea în mîini. văd ce se petrece, acolo, tone în anul 1960, la 15,42 in munca oamenilor, a dat- 11.00 Iîulctl
cum se transformă această
Atlas folclt
dustrial, Lupcniul muncito­ minerului ? Doar ştie. toată Munca din mina. nu se muncă, cum evoluează oa­ mc în anul 1975 şi 10 mc sensuri noi, superioare în­ premieră 11
resc, Lupeniul revoluţionar lumea, in Vale nu putea să schimbase prea mult şi nici menii. Şi am văzut cum în 1979 ; productivitatea săşi noţiunii de miner. Me­ Buletin de
— s-a născut abia cu vreo fie un secret, că principala. înfăţişarea minerilor. Prin­ într-un abataj frontal de muncii în abataje creşte de seria de miner cere astăzi comoara ta
sută şi ceva de ani în ur­ Cale de exploatare a lucră- peste 100 metri lungime lu­ la 2,517 tone/post în 1960 o pregătire profesională 12,3:7 Reper.
mă, odată cu trecerea la torilor mineri era prelun­ cipala sursă de energie crează doar treispreceze oa­ la 7,236 tone/post în anul mai' bună, o cultură mai 13.00 De la
valorificarea comorilor _ ză­ girea zilei de lucru şi in­ pentru a pune in valoare meni, cutii aceştia fac o 1975, iar în prezent, în a- largă, o conştiinţă mai -îna­ hui curioşi;
jurnal; 16,2
intată. Aproape 200 de mi­
uriaşa comoară neagră fe­
găzuite în inima de stâncă tensificarea muncii. Ziua recată între focile din ini­ muncă elegantă, dînd im­ batajele frontale mecaniza­ neri de la mina noastră conoinicc; ]
din adîncuri. Dramatică şi de muncă era deosebit de. ma munţilor o constituia presia că mai mult se plim­ te cu complexe de susţine­ sînt poli calificaţi, ştăpînind trărl dc mu
dureroasă' creştere bazată lungă, depăşind limitele munca vie a omului. Mi­ bă de-a lungul frontului de re şi tăiere, cum sînt cele atît meseria de miner, cit Dulcfiu de
pe transmutaţiile -artificiu? morale şi fizice. „La minai cărbune cu cheile in mină, conduse do Kacso Iosif, păr şi te ci
dé de forţă de muncă, pe „Ştefan“" — protestau- dele­ nerii erau tot slabi, osoşi, supraveghind mersul utila­ Teodor Boncalo, Ion Sălă- şi. pe cea de mecanic sau 17,30 1‘oeini
■ asuprire. şi exploatare din gaţii minerilor din Lupeni aduşi de spate, cu feţele jelor. N-am văzut lopată, jan, Constantin I.upulescu electrician de mină, ‘sint muzicii; ÎS
20.00 Interpi
mineri-tehnicieni. Cîu. cîţiva
partea burgheziei capitalis­ la o consfătuire a munci­ dure, dar. mai puternici şi n-am .văzut secure, n-am şi Valentin Tofană s-a a- aini în urmă, astfel de oa­ popular; 20
te în permanentă geană torilor din 1928— unii me­ mai hotăriţi. • Conştiinţa văzut ciocan, n-am. văzut juns la productivităţi me­ meni erau puţini. Astăzi peisaj indui
după. profit ! seriaşi sînt trataţi ea nc- muncitorească, spiritul re­ pichamer şi n-am văzut dii de 9—11 tone pe post' sint cu sulele. Mîine vor "fi ran; 20,30 7
1
La Muzeul mineritului din califi’caţi şi lucrează 12 ore • voluţionar- le dădeau puteri miner încovoiat sau istovit de fi orc şi chiar la 15—20 cu miile... ' tului român
Petroşani se află expusă o pe zi, iar vizitiii 10 orc şi nebănuite. Dar munca de de muncă. Am văzut în tiu de ştiri
sonore;
fotografie-document intitu­ nu li se plătesc deeît 8 miner, în ceea ce era mai schimb nişte utilaje de ţoală oră; 23,00-
lată sugestiv „Două gene­ ore“. Condiţiile de muncă frumuseţea, pe care altă­ Oraşul de azi muzical noc
:
raţii“. In imagine — un erau deosebit de grele şi dată nici nu le-am fi pu­
miner cocîrjat, tras la faţă, periculoase, accidentările şi tut imagina, care au pre­
cu securea po umăr. gata îmbolnăvirile foarte frec­ Jiului. Pe, doi dintre mine­ luat sarcinile cele mai gre­ al minerilor jiim
de intrare în mină, ţine în vente. Salariile, erau mici, rii pe care i-am cunoscut le , din munca minerului,
mina dreaptă o „bodîneă“, reţinerile mări, amenzile imediat după 1944', i-am r'e- iar oamenii, fără prea mult Schimbările din viaţa- aspect urbanistic. Urbea se
un vas pentru cărat apă cu numeroase. Muncitorii mi­ întîinit şăptămîna trecută, efort fizic, produc cîte 10— suhpămmţeană a Lupeniu-.. află într-o continuă prefa­ DEVA: Til
el în mină, iar în stingă un neri erau pedepsiţi pentru tot la mina Lupeni. Veni­ 15 tone de cărbune în 0 ore. lui se completează şi se în-' cere, într-o permanentă bul (Patria)
„ştearţ“, un fel de aparat orice :, pentru „muncă ne? seră, cum fac adesea, să Da, mai ales oamenii care trepătrund eu schimbările transformare. Dispar străzi (Arta); Tini
pentru iluminat : alături, glijentă“. pentru „încălca­ vadă ce mai fac ortacii'lor lucrează cu. aceste utilaje, înnoitoare care se petrec la şi cartiere întregi şi apar, bul (Grădinii
un tînăr firav, desculţ, cu rea ordinii“, pentru „discu­ mai tineri, cum muncesc, care conduc aceste utilaje, lumina, zilei. în Lupenii de altele. în locul lor. Toţ mai NEPOAltA.:
nişte pantaloni reduşi; de ţii“, pentru „participare" la cum o duc. Tovarăşul Wi- azi -civilizaţia socialistă este” mulţi oameni se mută în lăriei melc
uzură la. „trei sferturi“, are demonstraţii“. liam Szuder, Vili-baci, care sînt mai .altfel deeît mine­ o noţiune care se măsoară apartamente noi. Cei caré: ce să-l împ
rii din trecut, cunosc rne-
l'.es or (Arta)
în anii de după eliberare serie'dar cunosc şi tehnică, prin fapte. Se dezvoltă ver- au locuit în vechile cutii Âchile (Corn
a parcurs toate treptele ie­ fiecare dintre ei are multe . tiginos... economia oraşului. de cărămidă de tip „sile­ TROŞAN1: I
In ciuda rarhiei sociale de la mi­ cunoştinţe şi cred că ar' Mina veterană va atinge in zian" construite ia sfirşitul tea Egee (I
nea Arsenal
anul viitor, ultimul din cin­
ner la ministru, de lu sol­
secolului trecut se mută in
dat la general şi de. la putea să ' ..îndeplinească cinal, o producţie de patru blocuri noi, construiţe în. Cînd alături
simplu comunist la membru funcţia de director. Dealt­ ori mai mare deeît cea rea­ zone mai liniştite, unde ae­ (Republica);
represiunii siugeroase al Comitetului Central al fel, după cum mi-ăm dat lizată.in .primul an al erei rul esteinai curat, peisajul fost regăsită
7-a (Cultural
partidului, astăzi ’ general? seama, fiecare miner din de după 23 August. Deci, mai frumos, liniştea mai batice (Aluni
maior in rezervă şi miner aceste .abataje are în spa­ este cit patru mine Lupeni odihnitoare. Şi odătă cu a- CAN: Sfirşil
în anii de ascuţire a cri­ trimişi pe jos, din post în pensionar şi care şi-a păs­ tele ' său o • şestre _ tehnică ale anului 1945. Şi, legat de ceasta se strămută cartiere, din Taigă
zei capitaliste de după pri­ post "la Deva, şi din nou' trat tot timpul calitatea de de care răspunde,' în va­ asta, o precizare : lungimea se trasează noi artere de LONEA : On
mul război mondial, viaţa torturaţi, judecaţi, condam­ cetăţean al oraşului Lupeni loare de multe milioane. totală ă lucrărilor sale din circulaţie, reţele de apă-, trebuie să-l
rul);
PETR
minerilor devenise „mai naţi la ani grei de închi­ subteran depăşeşte 200 de canalizare şi telecomunica­ (Muncitoresc)
neagră deeît cărbunele“, soare. kilometri sau," altfel spus, ţii- , Vestul sălb:
cum se spunea în Vale. In ciuda tuturor măsuri­ Sensuri noi ale unei distanţă dus-întors pînă î-n .— în anii noştri — spu- ■ rcsc); BRAD
Drepturile şi libertăţile mi­ lor de represiune sîngeroa- centrul de reşedinţă al ju­ nea tovarăşul Horia Toma, nu ci.ştigă
nerilor, bruma de drepturi să luate de capitalişti, lupta deţului. în raza oraşului primul secretar al comite­ ORAŞTIE: I.
si libertăţi cîştigate prin minerilor pentru condiţii meserii vechi s-a deschis mina nouă Răr-, tului de partid şi primarul nişte (Patria)
telor
argint
iupte grele în timpul gre­ de muncă şi de viaţă, mai băteni, care dă şi ea o pro­ oraşului — s-au construit GEOAGIU-Si
vei generale din 1920 şi bune, pentru libertate n-a ducţie cit a Lupenjului a- în Lupeni .8 200 apartamen­ răsturnată (f
înscrise in contractul co­ putut fi. înfrintă. Sub în­ Intr-adevăr, alta este a- Surulescu, directorul minei nului 1945. Uzina de pre­ te în blocuri, cărora li se ră); HAŢEG
lectiv, erau mereu ciuntite drumarea partidului, aceas­ cum munca minerului. în­ Lupeni — s-a trecut la în­ parare a cărbunelui, care vor mai adăuga 700 aparta­ Iar); BRAZ
şi călcate în picioare- De tă luptă a continuat pinâ făţişarea minei Lupeni s-a- făptuirea unui amplu pro­ în anul 1929 nici nu exista, mente ce urmează să fie CALAN: Ale
aceea, la începutul lui au­ la răsturnarea regimului modificat treptat. Produc­ gram de extindere a me­ s-a dezvoltat şi a fost mo­ date în ^folosinţă anul a- ne ca să te
Sil
cultură);
gust 1929 muncitorii de' la . burghezo-moşieresc şi a ţia minei s-a concentrat. în canizării şi modernizării dernizata, mărindu-şi în ac­ eesta, din care' 320 aproba­ împreună (M
minele Victoria, Ileana, Ca- dictaturii militaro-fasciste. abataje de mare. capacitate proceselor de producţie din tualul cincinal capacitatea, te suplimentar de secreta­ Partizanii in
subteran. Mina este dotată
rolina, Ştefan şi Est din Cînd a fost răpus de şi tehnicitate. Mijloacele de prelucrare, asigurînd re- rul general al partidului, na); teliuc
.Lupeni, la îndemnul şi sub gloanţele ucigaşe la 6 au­ de muncă rudimentare au oii mijloace mecanizate de eepţionarea integrală a căr­ preşedintele Republicii, to­ noroiul (Min
conducerea comuniştilor, gust 1929, tînărul miner si devenit, piese de muzeu. mare randament, care uşu­ bunilor bruţi de la minele varăşul Nicolae Ceauşescu.
s-au folosit de arma lor de luptător pentru drepturile Maşinile, utilajele, instala­ rează munc-a minerilor" şi din vestul bazinului —. Lu­ . Ritmul construcţiilor de lo­
luptă — grevă. Rezultatul minerilor, Vltpş Gavrilă ţiile moderne au preluat sporeşte condiţiile de secu­ peni, Bărbăteni,. Uricani. cuinţe este relevat de fap­ 8* ROM
— se cunoaşte. 22 de mineri avea 21 de ani. Se născuse asupra lor cele mai grele ritate": complexe de susţi­ S-a dezvoltat şi se dezvoltă tul că numărul apartamen­
ucişi şi peste 200 răniţi. în anul 1908. Astăzi, ar ii şi obositoare operaţii din nere şi tăiere mecanizată, fabrica de fire şi fibre arti­ telor ce se vor construi în
pluguri de cărbune, combi­
— întreaga localitate — avut 71 de ani. Dacă în­ munca minerului. ne de abataj şi de înainta­ ficiale Viscoza. A început cincinalul 1981—1985 creşte Viitorul Vas)
povesteşte minerul pensio­ tâmplarea tragică nu s-ar — Pe baza orientărilor şi re, maşini de încărcat, fo­ construcţia unei ţesătorii de la 2100. faţă de 1 500, cite Energia Gli
nar Aron Cristea. vechi mi­ fi produs, el ar putea trăi indicaţiilor- valoroase date reze, transportoare de ma­ mătase cu capacitate de 10 se construiesc în cincinalul Carpafi Sinai
litant comunist, participant şi povesti urmaşilor, mine­ de secretarul general al re capacitate. milioane metri patraţi. a- actual. Dat fiind că zona Petrolul PI
la luptele revoluţionare ale rilor din generaţia actuală partidului, tovarăşul Nicolae Numai în actualul cinci­ nual, ce urmează să fie da­ palierului est urmează să Unirea Focşt
Poiana Cin
minerilor — era copleşită momentele de încleştare şi Ceauşescu, minerul de o- nal numărul complexelor a tă în funcţiune anul viitor fie exploatată, din această Cimentul Mc
nu numai de starea gene­ de eroică epopee, despre npare al Văii Jiului, cu crescut de la 1 Ia 7, * al ■Şi' în. care vor lucra peste parte a oraşului vor fi Pescăruşul
rală de doliu, ci şi de te­ condiţiile de muncă şi de prilejui vizitelor de lucru combinelor de abataje de 400 femei, în cea mai ma­ dezafectate 400 case vechi, Delta Tulcea
roare, de spaimă, tristeţe, viaţă ale minerilor din ge­ făcute în Valea Jiului, în la 10 la 14, al combinelor re parte soţii si fiice de m locul lor urmând să se F.C. Const.
amărăciune şi nelinişte, sta­ neraţia sa ; el ar putea să abatajele minei noastre. — de înaintare de la 2 la 8. mineri. construiască noi blocuri R.O.V.A. Ro:
Rulmentul /
re pe care o mai trăise vadă, în acelaşi timp, cu ne-a relatat tovarăşul Dan Ponderea cărbunelui extras Oraşul Ltipeni cunoaşte o . moderne în cartierele Vîs- Dinamo Slati
doar în anul 1922, cînd 32 proprii, ochi, că" sacrificiile viguroasă dezvoltare ' sub coza IV şi noul cartier Chimia Tr,
de mineri şi-au găsit sfir- făcute n-au fost in zadar, Bărbăteni. j Gaz metan ¡V
şitul în explozia produsă că lupta minerilor a fost Carpaji Mii
într-o galerie. biruitoare, că ţelurile, nă­ CBEiJEMA PRODUCTÍEÍ DF CĂRBUNE In perspectiva documentelor Congresului al XH-lea I.C.I.M. Braş
A treia zi după măcel a zuinţele şi visurile ‘ celor Şoimii sibi
început urmărirea partici­ care au singerat pentru EXTRAIA CU COMPLEXE al Partidului Comunist Român, Lupeniul va străluci Nitramonia l
Steagul Ro
panţilor la grevă scăpaţi dreptate, pentru libertate MECANÍZATE tot mal puternic în constelaţia oraşelor din Valea Jiu­ Bihoreana M
cu viaţă, care se ascundeau şi pline, pentru o viaţă o- lui. Lumina izvorîtă din adîncurile minei se va re­ Someşul S.
1
pe unde. puteau. Cei prinşi menească au devenit rea­ vărsa cu sclipiri diamantine peste cartierele oraşului, înfrăţirea Or:
erau arestaţi, duşi în beciu­ litate pentru mineri, pen­ va pătrunde mai puternic in casele minerilor, în viaţa Victoria Ca
rile jandarmeriei, terori­ tru Valea Jiului, pentru ţa­ întregii ţări. Cuprom Baif
zaţi, legaţi în lanţuri, ’ şi ra întreagă. Creşterea producţiei de cărbune va cunoaşte ritmuri Minerul 11b
tot mai înalte. întreaga producţie a minei va fi desti­
Mina văzută cu ochii nată fabricării cocsului siderurgic, asigurîndu-i-se :%*RES
astfel o valorificare superioară.
Minerii din Lupeni sînt hotăriţi să contribuie tot
unui miner de acum mai plenar la eforturile întregului popor pentru pros- G—7 august
Timpul p
perarea patriei socialiste. Mărturie a acestei hotîtfîri frumoasă cu
35 de an! stă 1 aptul că în cele 7 luni încheiate din acest an, rar noros tiu
totul izolat
colectivul întreprinderii a extras în plus peste 50 000
deal şi do m
tônô de cărbune coesificabil, depăşindu-şi toate obiec­ precipitaţii s
Cu vreo treizeci şi patru mineri care trăgeau cu nă­ averse de pl
de_ ani şi mai bine in ur­ dejde la cărbune şi pregă­ tivele pe care şi Ic-a propus în chemarea la între­ semnala clcsc
mă, la puţin timp de la tiri. Petru Letean," Alexan­ cere pe acest an adresată minerilor din întreaga ţară. ce. Vînt în
eliberare, am cunoscut în dru Poboreni, Wiliam Szu- Pagină realizată de Temperaturii,
fi cuprinse
mina de la Lupeni cîţivfl d'exy Eugen Bartha, - Vasile CONSTANTIN MAGDALIN grade, iar cc
tre 25 si 30
mineaţa izolt