Page 27 - Drumul_socialismului_1979_08

MARŢI, 7 AUGUST 1979

Pentru gospodărirea raţională şi economisirea O îndatorire patriotica de prim ordin
a lucrătorilor ogoarelor
E N E R G I E I
îpilulative
:ică Onorarea livrărilor
Iară
: „Calva-
a cpiso- Sase acţioneze cu toată responsabilitatea la fondul de stat

•ar al e- Folosind, cu eficienţa spo- .Dqbra, Turdaş ..şi altele, u-
uţoresc Trebuie să Inlăfurînd risipa, A fi un bun , riţa sprijinul material, teh- hităţi care au organizat-te­
ocialiste : . nic şi financiar acordat de meinic şi din .timp trans-j
reaţllor milităm se adună kilowaţii cetăţean stat, unităţile agricole coo- portul producţiei de cerea-j
munit . peratiste din judeţul nostru le păioase destinate fondul
1
ersuri în obţin an de an rezultate tot lui centralizat al statului,
lor înseamnă a ti reuşind astfel să-şi onoreze
lyerzit — hotărî!/ (Urmare din pag. 1) - ţelegem noi să contribuim mai bune în creşterea pro­
are la efortul care'îl face ; ţara ducţiei agricole, îşi aduc o integral prevederile contrac­
il-politică noastră în vederea dezvol­ contribuţie considerabilă la tuale.
energic Criş, imediat ce au luat cu- lar Hei din punct de vedere bun gospodar constituirea fondului cen­ Este adevărat că o cari-;
/(¿ştiriiă' dc prevederile De­ economic şl sóciál, în ve­ titate destul de însemnată
•ii istoria cretului Consiliului dc) Stat tralizat, de produse agroali-
împreună cu ortacii am tot privind stabilirea, unor /na­ derea ridicării nivelului nos­ Citind Decretul Consiliu­ mentăre şi, pe această bază; de griu — este vorba do
ţru : Fitil cumpănit lucrurile în . legă­ tru ele viaţă“! , v : lui de Stat privind stabili­ la îmbunătăţirea activităţii 300 tone — a livrat la ba-r
tie Horia suri. pentru gospodărirea- ju­ Ne .-Îndreptăm atenţia şi rea unor măsuri pentru gos­ za de recepţie şi cooperaţi^
tură cu echilibrul dintre, dicioasă • şi reducerea con­ spre o unitate economică lor economico-organizatori- va agricolă din Deva, dar
preţurile şi tarifele de, pc sumului de energie clcqtri- clin raza comunei, unitate podărirea judicioasă şi re­ cc. Datorită preocupării sus­ această unitate nu şi-a în­
plan mondial si cele ţie la că, energie termică• şi gaze cu o. pondere mare In. con­ ducerea consumului de e- ţinute pentru livrarea la
noi. Eu nu sint economist, naturale. : sumul ele energie electrică nergie electrică,, energie ter­ fondul de stat a unor can­ deplinit încă în totalitate
ci miner, -dar. îmi dau seama., iată, aşadar,' ce ne rela­ — S.M.A. Buia dc Criş. mică şi gaze naturale m-arii tităţi sporite de produse, în­ sarcinile stabilite. Cu can­
că in timp ce preţurile pe tează cooperatorul Ghcor.ghe gîndit imediat cum aş pu­ tre care cerealele păioase tităţi destul de nvui de ce­
(i,00 Ra- plan mondial au crescut lîiriza, din şalul Rişca, săt — în unitatea, noastră, ric tea eu contribui la aplica- deţin un loc important, o reale păioase ce ah au, .pînă
ncţii; 7,00 mereu, ale noastre au rămas aparţinător comunei Baia dc spune inginerul mecanic ,rea lui. Nu mi-a fost greu serie de unităţi agricole au la data de 4 august a.c., îi*
n cinstea Criş: „Eu am înţeles nece­ să aflu cum să procedez. Eu
i0 Revista cam aceleaşi vreme îndelun­ Re mus Tabac, ca şi în ca­ reuşit să-şi acopere cheltu­ restanţă şi cooperativele a-j
ni raclo- gată. La fel şi consumurile. sitatea unor nslicl de mă­ zul consumului particular, sint strungar şi muncesc pe ielile din venituri proprii, gricole din Bobîlna, Sarmi-*
îdein as- Or, societatea, noi toţi ca­ suri, Şi ca mine, alţi mulţi prevederile decretului vin un . strung ai cărui motor
ailctin tic consumă 10 k\V pe oră. Da­ înregistrând în acelaşi timp zegetusa, Vaidei, Streisîn-
m(e rock ro o compunem în calitate, oameni din sat. Nu sc mai să pună stavilă risipei, con­ şi însemnate beneficii. giorgiu, Rişculiţa — să ne
valul na- de proprietari, producători şi poate tac o atîta risipă de sumului iraţional. Am fost că prin manevrarea strun­
omfmiei“. curent. Cu energia electrică gului cu.mai multă atenţie In această perioadă, un referim doar la cîteva ei
Mioriţa; beneficiari, nu putem, fi in- în permanenţă preocupaţi ele loc de seamă pe agenda xemple. Nu poate fi trecut
tiri; 11,03 '■'ferenţi faţă de o aseme­ economisită se ' poate tace reducerea consumului de e- — evit mersul în gol o oră lucrătorilor ogoarelor con­
20 Avan- nea situaţie, astfel incit mă­ mai mult oţel, mai multe nergie. Nu lăsăm utilajele pe. săptămînă, pe un,, an în­ cu vederea nici faptul că
. ; 12,00 tinuă să îl deţină predarea C.A.P. Zam predase, pînă la
12,05 Din surile privitoare la gospodă­ maşini şi chiar pîihe, dacă să funcţioneze în gol (agre­ treg voi realiza o economie la fondul de stat a canti­
i nostru; rirea şi reducerea consumu­ vreji. Aşa că noi, prin case, gate de sudură, polizoarc, de circa 540 kW. tăţilor de cereale păioase aceeaşi dată, abia o treime
retative ; ne-a/n pus becuri de putere maşini ele găurit etc.). din cantitatea de griu pre­
t5,00 ClU- lui de energie sint absolut Acasă am, ca orice om, a- stabilite prin bal miţe, deoa­
0 Itadio- fireşti. De aici, apare tot mică. Prin curţi nu mai La prima vedere ar părea parate electrice, frigider, rece există unele restanţe văzută în balanţă (!).
.ouate c- atît de necesar să' ne dove­ sint lăsate luminile aprinse nesemnificativa aceste mă­ Avînd în vedere că livra­
1 înregis- becuri în cele 4 camere, în care trebuie grabnic înlă­ rea produselor la fondul de
arâ; 17,00 dim calităţile de buni gospo­ noaptea. Ne străduim ca lu­ suri. Dar tînărul inginer dependinţe şi în curte. Şi turate.
,03 Te a- dari, de adevăraţi patrioţi şi crul prin casc ori in curte, ne-a demonstrat cu creionul între unităţile care s-au stat în cantităţile şi la ca­
■ia mea ; să acţionăm cu toată pute­ să-I terminăm înainte dc o aici pot realiza economie şi
ne ale în mină, nc-a argumentat iată cum : mă gîndesc să în­ remarcat în privinţa predă­ litatea stabilită reprezintă o>
le serii : rea pentru reducerea consu­ se Insera. Cu măsurile as­ cu cifre valabilitatea lor. In rii la bazele de recepţie a îndatorire patriotică şi cei,
.inlecului murilor. Brigada pe care o tea, am socotit noi, că nu­ aceste condiţii, la S.M.A., locuiesc toate becurile mari producţiei de griu cuvenite tăţenească de prim ordini
nâuia — conduc este decisă să se mai Intr-o singură gospodă­ pînă la sfîrşilui anului şc cu becuri de 40 de W, să
mtempo- rie, vreme do un ceas, se pentru muncile efectua­ pentru fiecare unitate agri^
, pămin- alinieze cu toată' riotărîr'ea vor economisi pesta 4 MW nu folosesc frigiderul deeît te de staţiunile de me­ cală, se impune ca în tim->
00 Bule- acestor cerinţe, atît în cali­ economisesc 150—200 de energie electrică. în perioada caldă, iar apara­
C’atlenţe tate de mineri producători, canizare a agriculturii, drept pul cel mai scurt să fie o~i
si fntr-o waţi. Dar la nivelul comu­ Oriunde nc-a/n îndrepta tele' celelalte să le folosesc uium sau în contul con­ norate, fără nici o excepţie,’;
ion stop ,‘clt şi în cea de cetăţeni. nei ? Un lucru este sigur: acum privirea, observăm un numai atîta. timp cit e ne­ tractelor încheiate cu sta­
Vorbind despre aceste mă­ fiecare kilowatt chibzuit este riguros spirit gospodăresc. voie. N-am calculat ce eco­ tul amintim şi coopera­ prevederile din balanţe.,
suri nu putem trece cu ve­ un ban economisit. Aşa în- Este şi firesc să fie aşa. nomie rezultă, dar apreciez tiva agricolă din Jele- Consiliile unice agroindus-ţ
derea faptul că în acelaşi dinţi, unitate care a livrat triale şi conducerile unităţii
timp partidul continuă să că voi încerca să nu ajung în totalitate cantitatea pre­ lor agricole care continuăţ
aplife cu fermitate progra- la consumul stabilit pentru văzută —• 192 tone. O bună să înregistreze restanţe lai
anul de creştere a nivelului'- o familie de 3 persoane. predarea griului sau seca?!
n Islan­ preocupare pentru îndepli­
de apă de trai material şi spiritual Asia înseamnă că voi eco­ nirea sarcinilor asumate au rei la bazele de recepţie au
î lstan- nomisi din bugetul familiei.
ă) ; HU- al poporului. După cum se Ii sfătuiesc pe toţi oamenii dovedit, de asemenea, con­ datoria de căpetenie să fi­
,ii copi- : ştie, noi minerii beneficiem ducerile cooperativelor agri- nalizeze . grabnic această
ra) ; De de la 1 august de creşterea să se gîndească foarte serios ' cole din Totia, iVIînerău, acţiune.
pe pro- retribuţiei, prevăzute pentru la ce ar putea face pentru
eîiul lui
nil; PE- cea de a doua etapă. Aceas­ u utiliza numai, atîta ener­
în Ma- ta înseamnă, pentru mine, o gie cît e strict necesar, căci
Acţiu- creştere de la 3 261 la 4193 aceasta este în primul rind
Mtbric) ; Precizări privind circulaţia autovehiculelor
bărbat lei, adică de 929 iei pc lună. în folosul lor personal, ca
NI: A Aceasta ne îndeamnă la . noi şi în folosul întregii ţări. A proprietate socialistă in zilele
pani a u eforturi pentru sporirea pro­ fi un bun cetăţean astăzi în­
iele săl-
; VUL- ducţiei, cil costuri, cu con­ seamnă a gospodări cu ma­ de simbătă şi duminică
'ăratului sumuri de energie tot mai ro grijă. energia, a o folosi
lorese) ; scăzute. cu economic.
1
care nu Se atrage atenţia tuturor tale eirculind sîmbăta şt
(Mine- unităţilor socialiste deţină­ duminica în alte scopuri
ni malul CHEORGIIE APREOTESEI C-TIN BUTUCEANU, toare de autovehicule în­ deeît cele pentru care sînt,
-JOASA: miner, şef dc brigada strungar la Depoul
luncito- V- la E.M. Deva matriculate la categoria 21 destinate vor fi radiate
iu riscă C.F.R. Simeria şi 31 că dacă vor fi depis- imediat din circulaţie !
roşie) ;
era li-
'.a egre-
acăra) ;
tb luna Care este realitatea pe şantierele de
: cultu- Chemarea Ia întrecerea socialistă
(Popu-
irurgii ;
îpă mi- mobilizează şi... obligă!
Casa de muncă patriotică ale tineretului din Deva
Mereu
1LIA : (Urmare din pag. 1 ) Deva cerem să urgenteze buie să fie în atenţie încă
(Lumi- 160 de elevi, în perioada formele de expropiere făcu­ de la proiectare. Adică, să
:rca gi- te de multă vreme.
1 august, sau a doua zi de muncă patriotică pe şan­ 31 iulie’ — 14 august a.c. — Planul anual al şantie­ existe o mai bună conlucra­
tierele locale ale tineretului devean. O nouă seric de A reuşit, cu muhă greuta­ rului este de 304 apartamen­ loan I’uiu, diriginte de re intre proiectanţi şi ceij
care dau forma blocurilor a—
»3*91 elevi condnuă lucrările începute dc colegii lor. Dar să te, să adune 37 de elevi. De te. Au predat în 7 luni 152. şantier din partea G-I.G.C.L. cestor proiecte.
Deva :
la liceu se motivează că
>RT vedem la ce si cum lucrează ei. în raidul întreprins la „diriginţii nu au anunţat Cum în Orăştie sint. foarte — Eu urmăresc respectarea In 'concluzie, pe şantierul!
punctele de lucru, declarate şantiere locale de muncă
patriotică, am fost însoţiţi de tovarăşul Alexandru Goţ, copiii“. Concluzia:, o slabă mari cererile de locuinţe, proiectelor de către con­ de locuinţe din Orăştie sei
constructorii trebuie să se
prini-secrctar al Comitetului municipal Deva al U.T.C. preocupare din p'artea con- structor. Dar cum am puncte munceşte într-un ritm bun.
flnr*prii T.irpnlni nr. 1 n CA mobilizeze mai mult. Planul muite de lucru, dispersate, Dar probleme nerezolvato-.
uuvviii
UI • A,
>ej i cadrelor didactice in vede­ şi-l vor realiza, dar trebuie este greu să le cuprinzi pe am văzut că mai sint. Pro-,
re^ imobilizării elevilor la să-.şi asigure front bun dc toate. icctanţii, furnizorii de mate- j
1 BENEFICIARI ŞANTIER FANTOMA lucru şi pentru anul viitor.
acţiunile de muncă patrio­ Centrala termică este rămasă Elena Homorodean, tehni­ riale de construcţii se impu-l
1 ŞI CONSTRUCTORI Următorul şantier pc ca­ tică prevăzute pentru prac­ în urmă. Aici trebuie să-şi cian principal la spaţiul lo­ aic să fie mai receptivi la
cativ al E.G.C.L. Orăştie.
AI NOII ŞCOLI re am deschis este cel de tica de vară. mobilizeze forţele. Noi îi solicitările constructorilor. In
i — Facem astăzi o recepţie rîndurile acestora trebuie să
pe strada Liliacului, unde sprijinim cu forţă de muncă finală la un bloc. Comisia crească răspunderea pentru
1 Primul şantier — noua se construieşte şcoala ge­ ACTIVITATE BUNA calificată (dc la E.G.C.L.) şi are aprecieri bune şi foarte lucrul făcut, ordinea şi dis­
clădire a liceului' industrial nerală nr. 8’. întrebăm da
Anulat de construcţii. Aici, 34 de elevi. Ne- răspunde Marin C.A.P. Deva, ferma Viile hecalificătă (viitorii locatari, bune la adresa muncii con­ ciplina. Să se aibă mereu în
care execută 200 ore de
elevi de la Liceul industrial Avram, subinginer la lotul noi — grădina de legume. structorilor. Probleme avem vedere că cei care au che­
île l nr, 4, îndrumaţi de maiştrii 12 : „Au fost, dar... nu mai 24 de elevi de la Liceul in­ muncă la casele pe care ie cu canalele de scurgere, a mat la întrecere au datoria
căror bună soluţionare tre­
vor primi). La G.I.G.C.L.
• 1 instructori Liviu Băneasă sint. Deşi avem mare ne­ dustrial nr. 5 au efectuat să fie numai in frunte !
lucrări de plivit şi prăşit
şi Vasile Muntean, efectuau voie de ' forţă de muncă.
iucran de vopsitorie, par­ Totuşi avem planificată în­ jyc u DUiţJi'Ciiuya ut, x,o na uc
chetat, finisat precum şi că o serie de elevi pentru varză. După cum ne-a re­
l alte munci necalificate. De data de 14 august“. latat inginera Georgeta l m
1 menţionat că peste 60 la După cum rezultă însă din Vlad, şefa de fermă, aici : Ma m............................
s-a acţionat cu multă tra­
sută din totalul lucrărilor situaţia planificării forţei gere de inimă şi în. mod m
1 efectuate aparţine elevilor de muncă, în şantier ar organizat. Ar fi nevoie de
constructori-beneficiarii lu­ trebui să muncească în a-
1 crării. în plus, de la des­ ceastă perioadă elevii de la mai mulţi elevi pentru lu­
chiderea- şantierului de Liceul industrial nr. 2. Dar crările din agricultură; \IhCf « -
muncă patriotică (16 iulie unde sînt ei ? De. la şcoală, a
a.c.) s-a terminat betonarea tovarăşa Lucreţia Fio rea ne ......m...... Oi- mM
terenului de sport şi, de a- spune ‘„Pînă în 15 august Organizatorul şantierelor
semenea, s-au executat elevii sînt în vacanţă, apoi, locale ale tineretului din ' w ■>.j
pentru peste 70 mc săpături la fun­ din nou pe şantier“. Pînă Deva este Comitetul muni­
Vreme daţiile noilor ateliere şco­ cînd cei în drept (Comite­ cipal al U.T.C. In ce măsu­
tempo- lare. tul municipal Deva al ră se ocupă dc buna func­
ză. Cu U.T.C. şi Liceul hr- 2) se ţionaro a acestora se vede.
e de în ziua raidului nostru (i
cădea august a.c.), tinerii erau pun. de acord, acest şantier, • Din 400 de elevi cîţi erau-
ă de există doar pe hîrtie, nu şi planificaţi pentru seria a
se vor grupaţi pe formaţii de lu­ in realitate. doua, pe şantiere am găsit
ilcctri- cru şi munceau de zor. Fie­ cu aproximaţie 100. Cei­
slab. care cunoştea exact ce are LICEUL ACŢIONEAZĂ lalţi... la fel ca unele şan­
2 vor de făcut. Pe feţele lor FOARTE SLAB tiere. Sînt doar pe hîrtie.
şl 15 transpirate se putea vedea Sc impun măsuri urgente
ne in-
e. Di- mîndria şi bucuria neascun- Liceul industrial nr. 1 pentru îndreptarea situaţiei.
pe văi. să dc participanţi la înăl- trebuia să asigure pentru întreprinderea de stat „Avicola“ Deva-Mintia. Aspect de la preambalarca puilor la Aba-j
- ţarcă viitoarei lor şcoli. şantierele de construcţii, LIVIU BRAICA torul din Şoimuş.